ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 232/2015
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 232/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
După deliberare, asupra cauzei de
față, constată următoarele:
Prin
decizia nr. 2545 din 2 octombrie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția
l civilă, pronunțată în Dosarul nr. 1811/l/2014,
a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire
formulată de revizuentul Ș.M. împotriva deciziei nr. 1244 din 10 aprilie 2014,
a aceleiași instanțe.
Pentru a dispune astfel, Înalta Curte
a reținut, în esență, că decizia atacată nu evocă fondul pricinii, constatând
că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de dispozițiile
art. 322 alin. (1) C. proc. civ.
Împotriva acestei decizii a formulat
cerere de revizuire petentul Ș.M., înregistrată pe rolul Înaltei Curți de
Casație și Justiție la data de 28 octombrie 2014, sub nr. 3773/1/2014.
În motivare, revizuentul a arătat că
cererea de revizuire pe care a promovat-o este admisibilă. În opinia sa, Înalta
Curte, în mod greșit, nu a avut în vedere, Ia pronunțarea deciziei atacate, că
hotărârea supusă revizuirii a fost pronunțată de o instanță de recurs și că
evocă fondul.
Revizuentul a susținut, de asemenea,
că instanța de recurs nu s-a pronunțat cu privire la situația de fapt dedusă
judecății și nu a examinat înscrisurile care au stat la baza emiterii Ordinului
nr. 64 din 04 iunie 1998 de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale,
care, în opinia sa, sunt nule de drept.
În drept, cererea de revizuire a fost
întemeiată pe dispozițiile art. 322 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Examinând, cu prioritate, excepția de inadmisibilitate
a cererii de revizuire, potrivit dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ.,
Înalta Curte constată că este întemeiată și urmează să o admită, pentru
următoarele considerente:
Dispozițiile art. 322 alin. (1) pct. 2
C. proc. civ. stipulează că revizuirea unei hotărâri rămase definitive în
instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri pronunțate de o
instanță de recurs, atunci când evocă fondul, se poate cere dacă instanța s-a
pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra
unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.
Prin urmare, revizuirea unei decizii
întemeiate pe dispozițiile legale mai sus menționate este condiționată de
evocarea fondului litigiului dedus judecății.
Pentru ca hotărârea atacată cu
revizuire să îndeplinească condiția de a evoca fondul, este necesar ca instanța
care a pronunțat această hotărâre să stabilească o altă situație de fapt decât
cea reținută în etapele procesuale anterioare sau să aplice alte dispoziții
legale Ia împrejurările de fapt ce au fost deja determinate, și, în oricare
dintre aceste ipoteze, să dea o altă dezlegare raportului juridic dedus
judecății. În acest context, s-a statuat că nu pot forma obiect al revizuirii,
hotărârile instanțelor de recurs prin care s-a respins recursul ori, deși
acesta a fost admis, s-a dispus casarea cu trimitere, spre rejudecare, a
cauzei, și nici hotărârile instanțelor de recurs prin care s-a soluționat o
excepție, favă a se evoca fondul.
În cauză, prin decizia nr. 2545 din 2
octombrie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, supusă revizuirii,
a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul
Ș.M. împotriva deciziei nr. 1244 din 10 aprilie 2014 pronunțată de aceeași
instanță.
Astfel, prin raportare la aspectele
mai sus menționate, precum și la dispozițiile art. 326 alin. (3) C. proc. civ.,
care stipulează că la judecarea cererii de revizuire dezbaterile sunt limitate la
admisibilitatea acestei căi de atac și la faptele pe care se întemeiază, se
reține că decizia a cărei revizuire se solicită, prin care s-a respins, ca
inadmisibilă, o altă cerere de revizuire, nu poate forma obiectul acestei căi
extraordinare de atac, întrucât nu evocă fondul.
Prin urmare, neîndeplinind condițiile
edictate de dispozițiile art. 322 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea ce face obiectul
analizei în cauză nu este susceptibilă de revizuire.
În consecință, pentru considerentele
expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire
formulată de petentul Ș.M.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de
revizuire formulată de revizuentul Ș.M. împotriva deciziei nr. 2545 din 2
octombrie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I
civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi,
23 ianuarie 2015.