ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2871/2014

După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin Decizia nr. 28l9 din 16 aprilie 2014 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în majoritate, a fost admis recursul formulat de pârâta Casa Județeană de Pensii Teleorman împotriva Sentinței civile nr. 1433 din 16 aprilie 2013 a Tribunalului Teleorman, dată în Dosarul nr. 734/87/2013; a fost modificată, în tot, sentința recurată, în sensul că a fost respinsă, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamantul V.I. Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire petentul mai sus menționat, solicitând schimbarea, în tot, a hotărârii atacate, m sensul anulării acesteia și menținerea, ca fiind legală și temeinică, a Sentinței nr. 1433 din 16 aprilie 2013 pronunțată de Tribunalul Teleorman, secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ-fiscal.

În motivare, a arătat, în esență, că la nivelul Secțiilor a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă și asigurări sociale din cadrul Curții de Apel București nu există practică unitară sub aspectul aplicabilității și interpretării dispozițiilor art. II alin. (1) din O.U.G. nr. 100/2008 și art. 169 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 și, respectiv a prevederilor art. 14 din Legea nr. 3/1977. În drept, cererea de revizuire a fost întemeiată pe art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ. Analizând cererea de repunere în termenul de promovare a revizuirii, Înalta Curte constată următoarele: Potrivit dispozițiilor art. 103 alin. (1) și (2) C. proc.

civ. neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare, mai presus de voința ei. În acest din urmă caz, actul de procedură se va îndeplini în termen de 15 zile de la data încetării împiedicării; în același termen vor fi arătate și motivele împiedicării. Prin urmare, față de prevederile legale mai sus menționate, pentru a susține, în mod întemeiat, o cerere de repunere în termenul de exercitare a revizuirii, petentul trebuia să formuleze această solicitare într-un interval de 15 zile de la data încetării împiedicării de a acționa în termenul procedural, împiedicare care sa fie determinată de o împrejurare mai presus de voința sa.

Decizia nr. 2819, a cărei revizuire se solicită, a fost pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale la data de 16 aprilie 2014. Cererea de revizuire a fost formulată la 27 mai 2014, (data poștei), fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți la data de 28 mai 2014. În cauză, se reține că cel mai târziu la data depunerii cererii de revizuire (27 mai 2014), a încetat pretinsa împiedicare a revizuentului de a formula calea de atac. Față de dispozițiile art. 103 alin. (2) C. proc. civ. cererea ele repunere în termenul de declarare a cererii de revizuire formulată la data de 24 octombrie 2014 urmează a fi respinsă, ca tardivă.

Examinând cererea de revizuire sub aspectul termenului înăuntrul căruia a fost formulată, analiză care este prioritară în raport de dispozițiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: Conform prevederilor art. 322 pct. 7 alin. (1) C. proc. civ. revizuirea unei hotărâri pronunțate de o instanța de recurs, atunci când evocă fondul, se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași, calitate". Așa fiind, dispozițiile art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. stipulează că termenul de exercitare a revizuirii, în acest caz, este de o lună de la comunicarea hotărârilor definitive, iar când acestea au fost date de instanțe de recurs după evocarea fondului, de la pronunțare.

În cauză, petentul V.I. a solicitat revizuirea Deciziei nr. 2819 din 16 aprilie 2014 a Curții de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, pretins potrivnică altor hotărâri pronunțate de aceeași instanță, în cauze cu obiect similar pricinii pendinte, în raport de aspectele mai sus menționate, se constată că decizia supusă revizuirii a fost pronunțată la data de 16 aprilie 2014, iar calea extraordinară de atac a fost promovată de către revizuent la 25 mai 2014, data poștei, conform ștampilei aplicate pe plicul cu care a fost expediată cererea la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde a fost înregistrată la 28 mai 2014. Prin prisma dispozițiilor reglementate de art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc.

civ., termenul în care putea fi introdusă cel mai târziu cererea de revizuire s-a împlinit la data de 16 mai 2014. Or, cererea de revizuire a fost formulată abia la data de 25 mai 2014, motiv pentru care Înalta Curte urmează să o respingă, ca tardiv declarată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge cererea de repunere în termenul de formulare a cererii de revizuire, ca tardivă. Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul V.I. împotriva Deciziei nr. 2819 din 16 aprilie 2014 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, ca tardiv declarată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 octombrie 2014. Procesat de GGC - NN