ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2871/2014

După deliberare,

asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 28l9 din 16 aprilie 2014

pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze

privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în majoritate, a fost admis

recursul formulat de pârâta Casa Județeană de Pensii Teleorman împotriva

Sentinței civile nr. 1433 din 16 aprilie 2013 a Tribunalului Teleorman, dată în

Dosarul nr. 734/87/2013; a fost modificată, în tot, sentința recurată, în

sensul că a fost respinsă, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamantul V.I.

Împotriva acestei

decizii a formulat cerere de revizuire petentul mai sus menționat, solicitând

schimbarea, în tot, a hotărârii atacate, m sensul anulării acesteia și

menținerea, ca fiind legală și temeinică, a Sentinței nr. 1433 din 16 aprilie

2013 pronunțată de Tribunalul Teleorman, secția conflicte de muncă, asigurări

sociale și contencios administrativ-fiscal.

În motivare, a

arătat, în esență, că la nivelul Secțiilor a VII-a civilă și pentru cauze

privind conflicte de muncă și asigurări sociale și a IX-a civilă și pentru

cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă și asigurări

sociale din cadrul Curții de Apel București nu există practică unitară sub

aspectul aplicabilității și interpretării dispozițiilor art. II alin. (1) din

O.U.G. nr. 100/2008 și art. 169 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 și, respectiv

a prevederilor art. 14 din Legea nr. 3/1977.

În drept, cererea de

revizuire a fost întemeiată pe art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ.

Analizând cererea de

repunere în termenul de promovare a revizuirii, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit

dispozițiilor art. 103 alin. (1) și (2) C. proc. civ. neexercitarea oricărei

căi de atac și neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal

atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea

dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare, mai presus de voința ei.

În acest din urmă caz, actul de procedură se va îndeplini în termen de 15 zile

de la data încetării împiedicării; în același termen vor fi arătate și motivele

împiedicării.

Prin urmare, față de

prevederile legale mai sus menționate, pentru a susține, în mod întemeiat, o

cerere de repunere în termenul de exercitare a revizuirii, petentul trebuia să

formuleze această solicitare într-un interval de 15 zile de la data încetării

împiedicării de a acționa în termenul procedural, împiedicare care sa fie

determinată de o împrejurare mai presus de voința sa.

Decizia nr. 2819, a

cărei revizuire se solicită, a fost pronunțată de Curtea de Apel București,

secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări

sociale la data de 16 aprilie 2014. Cererea de revizuire a fost formulată la 27

mai 2014, (data poștei), fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți la data de

28 mai 2014.

În cauză, se reține

că cel mai târziu la data depunerii cererii de revizuire (27 mai 2014), a

încetat pretinsa împiedicare a revizuentului de a formula calea de atac.

Față de dispozițiile

art. 103 alin. (2) C. proc. civ. cererea ele repunere în termenul de declarare

a cererii de revizuire formulată la data de 24 octombrie 2014 urmează a fi

respinsă, ca tardivă.

Examinând cererea de

revizuire sub aspectul termenului înăuntrul căruia a fost formulată, analiză

care este prioritară în raport de dispozițiile art. 137 alin. (1) C. proc.

civ., Înalta Curte constată următoarele:

Conform prevederilor

art. 322 pct. 7 alin. (1) C. proc. civ. revizuirea unei hotărâri pronunțate de

o instanța de recurs, atunci când evocă fondul, se poate cere dacă există

hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade

deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași,

calitate".

Așa fiind,

dispozițiile art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. stipulează că termenul de

exercitare a revizuirii, în acest caz, este de o lună de la comunicarea hotărârilor

definitive, iar când acestea au fost date de instanțe de recurs după evocarea

fondului, de la pronunțare.

În cauză, petentul

V.I. a solicitat revizuirea Deciziei nr. 2819 din 16 aprilie 2014 a Curții de

Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de

muncă și asigurări sociale, pretins potrivnică altor hotărâri pronunțate de

aceeași instanță, în cauze cu obiect similar pricinii pendinte, în raport de

aspectele mai sus menționate, se constată că decizia supusă revizuirii a fost

pronunțată la data de 16 aprilie 2014, iar calea extraordinară de atac a fost

promovată de către revizuent la 25 mai 2014, data poștei, conform ștampilei

aplicate pe plicul cu care a fost expediată cererea la Înalta Curte de Casație

și Justiție, unde a fost înregistrată la 28 mai 2014.

Prin prisma

dispozițiilor reglementate de art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., termenul

în care putea fi introdusă cel mai târziu cererea de revizuire s-a împlinit la

data de 16 mai 2014.

Or, cererea de

revizuire a fost formulată abia la data de 25 mai 2014, motiv pentru care

Înalta Curte urmează să o respingă, ca tardiv declarată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de

repunere în termenul de formulare a cererii de revizuire, ca tardivă.

Respinge cererea de

revizuire formulată de revizuentul V.I. împotriva Deciziei nr. 2819 din 16

aprilie 2014 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și

pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, ca tardiv declarată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 24 octombrie 2014.

Procesat

de GGC - NN