ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra apelurilor declarate împotriva Sentinței penale nr. 263/F din 11 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală în dosarul nr. x, reține următoarele

Prin Sentința penală nr. 263/F din 11 decembrie 2019, pronunțată în dosarul nr. x, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a condamnat, în temeiul art. 192 alin. (1), alin. (2) C. pen. pe inculpatul

A. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.

În temeiul art. 67 alin. (1) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. a aplicat inculpatului A. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 2 ani, urmând să fie executată potrivit art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (1) și (3) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. a aplicat aplică inculpatului A. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; care se va executa în ipoteza în care pedeapsa principală devine executabilă ca urmare a anulării sau revocării suspendării sub supraveghere.

În temeiul art. 91 C. pen. a suspendat executarea pedepsei închisorii și a pedepsei accesorii sub supraveghere stabilind conform art. 92 C. pen. un termen de încercare de 2 ani.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. și a obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune București, la datele fixate de acesta;b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. a impus condamnatului să execute următoarea obligație: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, a dispus ca inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului Sector III sau în cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. și art. 91 alin. (4) C. pen. a pus în vedere inculpatului că, în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare, precum și în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse, se vor aplica dispozițiile art. 96 C. pen., privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

II. A stabilit culpa în producerea accidentului în proporție de 100% în sarcina inculpatului A..

În temeiul art. 397 alin. (1) coroborat cu art. 25 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 1357 C. civ. și art. 49, 50 din Legea nr. 136/1995:

a. a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Universitar de Urgență București și a obligat partea responsabilă civilmente SC B. SA la plata sumei de 19.638,34 RON reprezentând cheltuieli aferente spitalizării victimei C. în perioada 27 octombrie 2016 - 28 octombrie 2016;

b. a admis în parte acțiunile civile formulate de către părțile civile D. (în calitate de soție supraviețuitoare a victimei C.), E. (în calitate de fiică a victimei C.) și F. (în calitate de fiică a victimei C.), și în consecință a obligat partea responsabilă civilmente SC B. SA la plata următoarelor sume, corespunzătoare culpei inculpatului de 100% în producerea accidentului:

- către partea civilă D. suma de 30.000 euro (echivalentul în RON la cursul BNR din ziua plății) reprezentând daune morale;

- către partea civilă F., suma de 20.000 de euro (echivalentul în RON la cursul BNR din ziua plății) reprezentând daune morale;

- către partea civilă E., suma de 20.000 de euro (echivalentul în RON la cursul BNR din ziua plății) reprezentând daune morale și suma de 18.000 RON reprezentând daune materiale.

III. În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. a obligat inculpatul A. la plata sumei de 6.000 RON, cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de stat (din care 4.500 de RON pentru faza de urmărire penală; 500 RON - faza de cameră preliminară și 1.500 RON - faza de judecată).

Onorariul apărătorului din oficiu, potrivit delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. x/20 martie 2018 -a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției.

În temeiul art. 276 alin. (1) - (2) C. proc. pen. raportat la art. 26 alin. (1) lit. d) din Norma nr. 23/2014 (în vigoare la data săvârșirii faptei) a obligat partea responsabilă civilmente SC B. SA la plata sumei de 5.000 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către părțile civile D., E. și F., reprezentând onorariu avocat.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a avut în vedere următoarele:

A. Prin Rechizitoriul nr. 288/P/2017 din data de 13 martie 2018 întocmit de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, secția de Urmărire Penală, înregistrat pe rolul instanței sub numărul 1793/2/2018 din data de 14 martie 2018, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A., avocat în Baroul București, în stare de libertate, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută și pedepsită de art. 192 alin. (1) - alin. (2) C. pen.

Prin actul de sesizare s-a reținut, în fapt, că inculpatul A., avocat în Baroul București, în data de 27 octombrie 2016, în jurul orei 7:20, în timp ce se deplasa cu autoturismul marca x cu numărul de înmatriculare x pe strada x, din direcția strada x, către strada x, municipiul București, când a ajuns la trecerea de pietoni situată la intersecția cu strada x, prin nerespectarea dispozițiilor legale prevăzute de art. 48 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, respectiv art. 123 lit. h) și art. 135 lit. h) din H.G. nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a actului menționat, a surprins și accidentat pe numitul C., aflat în traversarea marcajului pietonal, din partea stânga către trotuarul din partea dreaptă, producându-i leziuni traumatice ce au determinat moartea acestuia din urmă.

Pentru dovedirea situației de fapt, au fost administrate în cursul urmăririi penale următoarele mijloace de probă: proces-verbal de cercetare la fața locului; schița accidentului și fotografii judiciare; proces-verbal încheiat de organele de poliție în data de 27 octombrie 2016 la Spitalul Universitar de Urgență București; raportul medico-legal de necropsie x/2016 întocmit de Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici" buletinul de analiză toxicologică nr. x emis la data de Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici; adresa nr. x/24 august 2017 emisă de Spitalul Universitar de Urgență București de înaintare în copie a foii de observație nr. x/27 octombrie 2016 aparținând victimei C.; proces-verbal din data de 12 iulie 2017 întocmit de organele de poliție în zona de producere a accidentului rutier; proces-verbal din data de 28 octombrie 2016 de verificare a stării tehnice a autoturismului implicat în accident; adresa nr. x/09 august 2017 emisă de Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor; adresele nr. x/12.12.2017 și nr. x/19.12.2017 emise de secția 19 Politie; adresa nr. x/20 iulie 2017 emisă de Primăria Mun. București - Poliția Locală - Direcția Generală de Poliție Locală și Control - Serviciul Dispecerat Operativ; adresele nr. x/23 februarie 2018 și nr. x/28 februarie 2018 emise de Regia Autonomă de Transport București; raportul de expertiză tehnică judiciară; răspuns la obiecțiunile formulate la raportul de expertiză tehnică judiciară; declarațiile părților civile D., E.; declarația reprezentantului părții responsabile civilmente SC B. SA, G.; declarațiile martorului H.; declarațiile martorului I.; declarațiile martorului J.; declarațiile martorului K.; declarația martorului L.; declarațiile martorului M.; declarația martorului N.; declarația martorului O. (voi. II - filele x); declarația martorului P.; declarația martorului Q.; declarația martorului R.; declarația martorului S.; declarația martorului T.; declarația martorului U.; declarația martorului V.; declarațiile ale inculpatului A. .

B. La data de 27 iunie 2018, judecătorul de cameră preliminară a respins ca nefondate cererile și excepțiile formulate de inculpatul A. și a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. x al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală. S-a dispus începerea judecății cauzei față de inculpatul A. (trimis în judecată, în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută și pedepsită de art. 192 alin. (1) și alin. (2) C. pen.).

Soluția a rămas definitivă prin respingerea contestației formulate de inculpatul A. prin încheierea nr. 838 din data de 15 octombrie 2018 a înaltei Curți de Casație și Justiție.

C. a. În cursul judecății, după prezentarea, în ședință publică, a actului de sesizare, la termenul de judecată din 22 ianuarie 2019, Curtea, conform dispozițiilor art. 374 alin. (2) și (4) C. proc. pen., i-a explicat inculpatului în ce constă învinuirea, l-a înștiințat cu privire la dreptul de a nu face nicio declarație, atrăgându-i atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa, precum și cu privire la dreptul de a pune întrebări, în mod nemijlocit, martorilor, cât și de a da explicații în tot cursul cercetării judecătorești, când socotește necesar, l-a întrebat dacă solicită ca judecarea să se facă numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de acesta, în cazul în care recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa, poziția inculpatului, în acest sens, fiind consemnată într-o declarație.

Curtea a respins cererea inculpatului A. de aplicare a procedurii simplificate cu mențiunea că, în cazul în care, în urma cercetării judecătorești, se va reține starea de fapt prezentată de inculpat, acesta va beneficia de dispozițiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen., în ipoteza în care se va dovedi că se face vinovat de comiterea faptei.

Prin aceeași încheiere, punând în discuție în raport de dispozițiile art. 374 alin. (5)-(7) C. proc. pen. cererile de probe formulate, s-au respins cererile formulate de inculpatul A. privind emiterea unor adrese către SMURD, STS, CNAIR sau Poliția Rutieră, respectiv cererea privind depunerea la dosarul cauzei a unui CD ce conține filmări cu accidente pentru constatarea dinamicii accidentului. S-a încuviințat cererea de probe formulată de părților civile D., E. și F., prin apărător, luând act că martorii încuviințați se vor prezenta după audierea martorilor menționați în cuprinsul rechizitoriului. S-a prorogat discutarea cererii formulate de inculpatul A. privind efectuarea rapoartelor de expertiză menționate în cererea de probe.

b. La termenul din 19 februarie 2019, Curtea, în temeiul art. 381 - 382 și art. 119 și următoarele C. proc. pen. a procedat la audierea martorilor H.; I.; M. și K.

c. La termenul din 19 martie 2019, Curtea, în temeiul art. 381 - 382 și art. 119 și următoarele C. proc. pen. a procedat la audierea martorilor J.; L.; T., U. și V. .

d. La termenul din 16 aprilie 2019, Curtea, în temeiul art. 381 - 382 și art. 119 și următoarele C. proc. pen. a procedat la audierea martorilor R.; S. și Q. .

Curtea de apel a admis proba solicită de inculpatul A. privind emiterea unei adrese către Serviciul Roman de Telecomunicații pentru a se comunica numele și datele de stare civilă ale persoanelor ce au sunat la Serviciul de Urgență 112 pentru a anunța evenimentului rutier petrecut în dimineața zilei de 27 octombrie 2016, între orele 7:00 - 7:40, la intersecția str. x cu str. x din sectorul 5 București, apreciind demersul ca fiind util stabilirii situației de fapt.

S-a respins proba privind emiterea unei adrese către SMURD pentru a se comunica numele persoanelor ce au ridicat victima C., apreciindu-se apreciază că această probă nu este relevantă pe situația de fapt, motiv pentru care o va respinge

Curtea, în baza art. 383 alin. (3) C. proc. pen., a dispus ca proba privind audierea martorilor O. și N. să nu mai fie administrată, în raport de conținutul declarațiilor date de aceștia în cursul urmăririi penale, dar și de poziția părților și a reprezentantului Ministerului Public.

e. La termenul din 27 mai 2019, Curtea, în considerarea principiului aflării adevărului, a încuviințat cererea formulată de inculpatul A. privind audierea în calitate de martor a numitului W..

f. La termenul din 31 mai 2019, Curtea, în temeiul art. 381 - 382. și art. 119 și următoarele C. proc. pen. a procedat la audierea martorului P..

g. La termenul de judecată din data de 10 septembrie 2019, Curtea față de modificarea componenței completului de judecată și față de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cauza Beraru contra României și cauza Cutean împotriva României, a dispus reluarea cercetării judecătorești în cauză, în vederea respectării principiului nemijlocirii administrării mijloacelor de probă, în temeiul art. 374 alin. (5)-(7) C. proc. pen.

Prin urmare, s-a dispus reluarea cercetării judecătorești, admiterea în parte a probei testimoniale solicitate de inculpatul A. și încuviințarea audierii martorilor: W., H., I., J. și M..

h. La termenul din 10 septembrie 2019, Curtea de apel, în temeiul art. 381 - 382 și art. 119 și următoarele C. proc. pen. a procedat la audierea martorului W. - pe latură penală; respectiv martorii X. și Y. - pe latură civilă.

În temeiul art. 380 C. proc. pen. s-a procedat la audierea părții civile E..

j. La termenul din 25 octombrie 2019, Curtea de apel, în temeiul dispozițiilor art. 378 și art. 382 C. proc. pen., a procedat la audierea inculpatului A. La același termen de judecată, în temeiul art. 381 - 382 și art. 119 și următoarele C. proc. pen. s-a procedat la audierea martorilor H., I. și J..

k. La termenul din 29 noiembrie 2019, Curtea, în temeiul art. 381 - 382 și art. 119 și următoarele C. proc. pen. a procedat la audierea martorului M..

De asemenea, Curtea, în baza art. 100 alin. (4) lit. f) și b) C. proc. pen., a respins cererea de efectuare a unei expertize criminalistice auto întrucât prin raportare la obiectivele indicate de către inculpat, aceasta apare ca fiind contrară legii, iar pe de altă parte au fost administrate suficiente mijloace de probă cu privire la situația de fapt.

Astfel, deși inculpatul a motivat în ce constă, în opinia sa, caracterul îndoielnic al conținutului raportului de expertiză tehnică realizat în cauză, în realitate, inculpatul solicita prin obiectivele expertizei criminalistice depuse la dosar explicații cu privire la neconcordantele dintre primul raport de expertiză (pe care îl apreciază nefavorabil) și celelalte mijloace de probă administrate în cauză, fără să solicite, în realitate, răspunsul la veritabile noi obiective, motiv pentru care se apreciază că nu se impune efectuarea unei alte expertize. Dacă un expert s-ar pronunța asupra acestor neconcordanțe, expertul și-ar depăși competențele - ceea ce atrage incidența lit. f).

Pe de altă parte, în cauză au fost administrate mijloace de probă atât în favoarea, cât și în defavoarea inculpatului, nefiind necesar ca un expert să analizeze declarațiile martorilor întrucât instanța a audiat aceste persoane și orice lacună a unui mijloc de probă (cum ar fi lacunele invocate de inculpat cu privire la procesul-verbal de cercetare la fața locului) se poate acoperi prin administrarea altor probe. în prezenta cauză stabilirea situației de fapt se va face > prin coroborarea tuturor mijloacelor de probă administrate (inclusiv planșele foto cu măsurători efectuate de către inculpat), nici un mijloc de probă neavând o valoare prestabilită.

În fața instanței au fost administrate si următoarele înscrisuri: certificate de naștere; copie cazier judiciar inculpat A. din 28 octombrie 2019; istoric sancțiuni contravenționale rutiere inculpat A. din 6 noiembrie 2019; adresa nr. x/18 ianuarie 2019 Administrația Străzilor București și chitanță nr. x/03 noiembrie 2016 E. - contribuție deces Protoieria Sector V Capitală - 500 RON; chitanță nr. x/02 noiembrie 2016 E. - Cimitirul Domnești - 759,36 RON; bonuri fiscale pomeni; înscrisuri medicale D..

I. Analizând probele administrate în faza de urmărire penală și în faza de judecată, în raport de dispozițiile art. 374 alin. (7) C. proc. pen., instanța a reținut următoarea situație de fapt:

b. Martorul H., conducea autoturismul marca x cu numărul de înmatriculare x pe șoseaua x, dinspre strada x, în sensul opus deplasării autoturismului condus de inculpatul A., și pentru că avea în față câteva mașinii care doreau să efectueze virajul la stânga către strada x și care blocau intersecția, a oprit înainte de trecerea de pietoni. Fiind oprit înainte de trecerea de pietoni, a observat victima C. (declarația de martor H. din 25 octombrie 2019 f. x voi. 2 di: Menționez că faptul că în ziua de 27 octombrie 2016, mergeam cu autoturismul pe str. x, iar în momentul 4 în care am ajuns la trecerea de pietoni dinaintea intersecției cu str. x, întrucât în fața se aflau 3-4 mașini care blocau intersecția, am oprit înainte de trecerea de pietoni. întrucât eram curios să văd de ce sunt oprite mașinile, m- am uitat în fața și am observat că una dintre acestea ar fi vrut să facă stânga, am reușit să văd semnalul acestuia, iar în timp ce staționam la trecere am observat cum din partea mea dreaptă pe trecere, a început să traverseze un pieton, într-o alergare...; declarația de martor H. din 3 octombrie 2017 ... la momentul opririi autoturismului meu în fața trecerii de pietoni, mă aflam la aprox. 1 metru de aceasta. Pietonul în cauză l-am văzut înainte de traversa trecerea de pietoni în momentul în care se mai afla pe trotuar, fără a-mi aminti dacă acesta s-a oprit efectiv înainte de a pomi pe trecerea de pietoni ori dacă s-a asigurat în prealabil...).

c. Pentru a ajunge de la locuință la autoturismul pe care îl parcase în zonă, martorul W. a traversat șoseaua Sălaj dinspre strada x de la dreapta la stânga în direcția sensului de deplasare al autoturismului condus de inculpatul A.. În momentul în care a ajuns pe sensul opus al trecerii de pietoni a observat pe victima C. înainte de a pătrunde pe marcajul pietonal (declarația de martor W. din 10 septembrie 2019 f. x - 5 voi. 2 di: ..îmi aduc aminte că pe data de 27 octombrie 2016, cred că era în jurul orei 7:00, am coborât din blocul în care locuiesc în fapt, cu intenția de a merge la mașina care era parcată vis a vis de acest bloc, pe partea opusă a străzii. Blocul în care locuiesc în fapt se află pe sos Sălajului foarte aproape de intersecția cu str. x, la aproximativ 10-15 metri... În momentul în care am ajuns pe sensul opus pe trotuar și doream să merg către mașina mea care era parcată undeva în direcția complexului pe diagonală, din acea zonă, dinspre complex, pe diagonală a țâșnit în viteză o persoană îmbrăcată în culori închise. Când spun că a țâșnit, aceasta avea o alergare ușoară, nici ca cea a unui atlet, dar nici ca cea a unei persoane care merge mai lent...).

d. Cu privire la condițiile concrete de circulație, instanța a reținut că în intersecția străzilor Sălaj și Chimirului aceasta se desfășura pe ambele sensuri, suprafața părții carosabile era din asfalt, umedă, cu o lățime de 7, 50 m, fiecare bandă având o lățime de 3, 50 m. Vizibilitatea era specifică nopții, cu iluminat public, iar marcajul pietonal, în lățime de 4 m, era vizibil. Din cauza toponimiei intersecției, fiind permisă efectuarea schimbării direcției de mers a autoturismelor care circulau pe șoseaua Sălajului atât în dreapta, cât și în stânga (cu cedare de prioritate) traficul se desfășura cu dificultate. Pe sensul opus deplasării inculpatului traficul era aglomerat, existând autoturisme oprite atât înainte de trecerea de pietoni, cum este cazul martorului H., dar și după trecerea de pietoni, așteptând să pătrundă prin viraj la stânga pe strada ... (declarația de martor W. din 10 septembrie 2019: ... Nu am observat dacă pe sos ... existau autoturisme care ar fi vrut să pătrundă în intersecție, afara îmi aduc aminte că era beznă, carosabilul era umed, dar nu am fost atent dacă în intersecție erau mașini care făceau fleșuri...; (proces-verbal de cercetare la fata locului).

Anterior intrării în intersecție, inculpatul a pătruns în zona de acțiune a indicatorului de avertizare "Presemnalizare Trecere Pietoni" .

Inculpatul a realizat o confuzie în privința indicatoarelor rutiere și a normelor legale imputate că ar fi fost încălcate de către acesta, în cuprinsul rechizitoriului. Instanța reține că indicatorul rutier "Atenție copii" este reținut în schița accidentului realizată cu ocazia cercetării la fața locului la punctul 14, fiind situat după trecerea de pietoni unde a avut loc accidentul, în apropierea parcului. Cuprinsul art. 123 lit. h) din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nu a avut cuprinsul indicat de către inculpat, în mod eronat, în notele scrise, după cum în formularea acuzației de către Ministerul Public nu a fost reținut că inculpatul s-ar fi aflat în raza de acțiune a indicatorului "Atenție copii".

e. Astfel, în momentul în care victima C. a început traversarea în alergare ușoară a trecerii de pietoni situată după intersecția străzilor Sălaj și Chimirului, de la stânga la dreapta în direcția de înaintare a autoturismului condus de inculpatul A., în intersecție a pătruns și autoturismul marca x cu numărul de înmatriculare x, condus de către inculpatul A.. Din cauza neatenției, victima fiind îmbrăcată în haine de culoare închisă și neadaptării vitezei la condițiile de trafic, inculpatul A. nu a acordat prioritate de trecere și a accidentat pe victima C. în momentul în care acesta era angajat în traversarea șoselei Sălaj, pe marcajul pietonal aflat după intersecției acestei străzi cu Strada x (declarația de martor H. din 25 octombrie 2019, dosar instanța de fond: ... din fața de pe celălalt sens, am observat că vine o mașină, mi am dat seama datorită vitezei pe care aceasta o avea, fără să aproximez cu exactitate, că nu va putea opri în timp util motiv pentru care s-a și produs impactul cu pietonul. Nu am măsurat cu exactitate, nu am putut să observ traiectoria exactă a pietonului, însă consider că datorită locului unde eu eram oprit, impactul s-a produs pe trecerea de pietoni ... după impact victima a fost aruncată pe partea dreaptă în direcția în care mergea autoturismul care l-a lovit, în stânga mea. Raportat la victimă, autoturismul a oprit după aceasta, spre parc ..., declarația de martor H. din 10 iulie: ... La un moment dat, a apărut spontan pe trecerea de pietoni, un bătrân alergând, care a traversat trecerea de pe sensul meu de mers, iar în continuare, a început a traversa tot în alergare și celălalt sens, moment în care a fost lovit de un autoturism de culoare albă marca x la nivelul picioarelor, fiind proiectat la distanță de aproximativ 2-3 metri în față pe trotuar...; declarația de martor din 3 octombrie 2017. Dosar: ... pietonul a traversat drept trecerea de pietoni în alergare, intenția sa fiind aceea de a ajunge pe celălalt trotuar... la momentul producerii impactului dintre victima și auto ..., mă aflam în același loc ca și mai devreme, respectiv la un metru de trecerea de pietoni pe sensul meu de mers și la 2 - 3 metri de locul impactului . . . . . . . . . .

Inculpatul A. nu a efectuat manevre de schimbare a direcției de mers către stânga și nici nu a acționat sistemul de frânare al autoturismului înainte de impactul cu victima C. (declarația de martor W. din 10 septembrie 2019: ... Nu am auzit ca acest autoturism să frâneze, a avut o viteză continuă în opinia mea. Pot să spun că autoturismul a oprit undeva mai pe centrul străzii, întrucât fără a fi o parcare în fața magazinului AA. acestea opresc în pieptăn cu spatele ușor în interiorul străzii ..., declarația de martor H. din 25 octombrie 2019: ... La întrebarea procurorului, menționez faptul că nu l-am încurajat pe inculpat în sensul că o să fie bine, când am vorbit cu acesta l-am întrebat de ce nu atras stângă, chiar dacă ar fi intrat în mine, dar acesta nu a știut să-mi răspundă ...).

2.a. Dinamica producerii accidentului de circulație se impune a fi analizată, în special, prin coroborarea aspectelor rezultate din cuprinsul declarațiilor martorilor audiați (pct. l.b., l.c., l.e. și 2.e.), dar și prin prisma unor elemente obiective certe cum sunt condițiile concrete de circulație la momentul producerii accidentului pe sectorul de drum în discuție (punctul l.d.), leziunile produse victimei (punctul 2f.) și avariile autovehiculului.

b. Curtea a avut în vedere în mod subsidiar concluziile expertizei tehnice stabilite prin raportare la obiectele și fragmentele de obiecte identificate cu ocazia cercetării la fața locului, cu fixarea distanțelor dintre acestea și alte elemente fixe din cadrul intersecției, deoarece pătrunderea autoturismelor în perimetrul producerii accidentului, până la sosirea echipajului de poliție, face imposibilă stabilirea împrejurării dacă obiectelor rezultate în urma impactului nu le-au fost schimbate pozițiile (declarația de inculpat A. din 25 octombrie 2019: ... Este posibil ca obiectele fotografiate la fața locului care au aparținut victimei să fi fost mutate 10 - 15 centimetri din locul în care se aflau imediat după producerea accidentului, întrucât pe acolo au circulat pe trecerea de pietoni și alte persoane. Am reușit să fac câteva fotografii după producerea ce a fost ridicată victima, inclusiv a ambulanței SMURD, și se observă în fotografiile depuse la fila x voi II dup că inclusiv ambulanța SMURD a fost imobilizată în dreptul victimei, acolo unde au fost găsite și cioburile rezultante din producerea accidentului...; declarația de martor W. din 10 septembrie 2019: ... pentru că autoturismul său încurca traficul ...).

c. De asemenea, Curtea nu a putut avea în vedere la stabilirea dinamicii producerii accidentului de circulație locul unde a fost imobilizat autoturismul de către inculpat, întrucât imediat după producerea accidentului acesta a întreprins acțiunea de modificare a stării locului accidentului prin modificarea poziției vehiculului implicat în eveniment (declarația de inculpat A. din 25 octombrie 2019: ... s-a creat o stare de agitație întrucât, în raport de modul în care oprisem mașina, încurcam traficul, nu se putea trece nici în stânga nici în dreapta, și am luat hotărârea să dau autoturismul înapoi, l-am imobilizat în dreptul victimei așa cum se observă în fotografiile de la fața locului, nu am putut să las autoturismul în față pentru că erau autoturisme parcate în dreapta ..., declarația de martor W. din 10 septembrie 2019: ... pentru că autoturismul său încurca traficul, intersecția fiind foarte aglomerată, a urcat înapoi și-a dat autoturismul 5 - 6 metri în spate și cât mai aproape de bordură. în acest fel autoturismul a fost imobilizat voluntar chiar în dreptul victimei ...).

În concret, a avut loc o "modificare a stării locului accidentului", o schimbare voită a poziției autoturismului după producerea accidentului de circulație, care tinde să creeze confuzie sau să determine concluzii greșite în procesul de stabilire a condițiilor de producere a accidentului de circulație sau de reconstituire ideatică, pe bază de probe, a dinamicii lui.

Inculpatul nu a intervenit asupra autovehiculului implicat în accident pentru a ajuta o persoană rănită, eventual pentru a-i acorda apoi primul ajutor și pentru a o transporta la o unitate medicală. în aceste condiții, încălcând obligația prevăzută de art. 77 alin. (3) din O.U.G. nr. 195/2002, potrivit căruia conducătorului auto îi este interzis să schimbe poziția vehiculului implicat într-un accident de circulație în urma căruia a rezultat moartea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau a mai multor persoane, inculpatul A. nu poate invoca în favoarea sa vicierea activității de cercetare la fața locului și, pe cale de consecință, vicierea concluziilor raportului de expertiză tehnică.

d. În plus, deși autoturismul a fost oprit ulterior impactului cu victima prin frânare, nu s-au constatat urme imprimate de pneurile autoturismului pe carosabil în cursul procesului de oprire. Ca atare, lipsa urmelor de frânare alăturată acțiunii de mutare a autoturismului din culpa inculpatului, ulterior producerii accidentului, face imposibilă determinarea exactă a distanței parcurse până la frânare.

În aceste condiții, poziția finală a autoturismului rezultată în urma producerii accidentului fiind viciată, s-a consemnat în procesul-verbal de cercetare la fața locului punctul în care a fost identificat acesta, iar nu punctul în care a oprit. De asemenea, procesul-verbal întocmit în urma activității de cercetare la fața locului nu reține locul unde a fost proiectată victima/poziția victimei, ci doar a fixat existența urmei biologice de sânge, consemnându-se, în mod legal, că victima a fost transportată la spital de un echipaj SMURD.

e. Instanța a apreciat că, la stabilirea situației reale de fapt, trebuie avute în vedere preponderent mijloacele de probă a căror fiabilitate nu poate fi tăgăduită, și anume: declarațiile martorilor H. și W. întrucât fie nu și-au modificat esențial depozițiile, fie au relatat fluent faptele.

Cu toate acestea, pentru că martorul W. și-a continuat drumul către locul unde avea parcat autoturismul și întrucât victima C. îl depășise și începuse traversarea străzii pe marcajul trecerii, Curtea a reținut că acesta nu a observat în mod direct impactul dintre victimă și autoturismul condus de inculpat, dinamica producerii accidentului indicată de către acesta fiind doar o supoziție bazată pe mai multe elemente incerte (declarația de martor W. din 10 septembrie 2019: ... Întrucât această persoană alerga pe diagonală trecerii de pietoni, impactul s-a produs la aproximativ 1 sau 2 metri. Am aproximat această distanță în raport de linia transversala albă care se află pe celălalt sens de mers pe trecerea de pietoni. Persoana se află undeva ușor de tot pe diagonală acelei linii, dar pe celălalt sens de mers ... După ce a oprit în dreptul acestor mașini parcate, vis a vis de magazinul AA., eu am realizat că bubuitura care părea a fi un carton lovit era de fapt o persoană lovită ... La întrebarea 4 apărătorului părții civile, pot să precizez faptul că eu eram pe celălalt trotuar, cu capul întors către magazin, chiar eram mirat când a trecut acea persoană fugind pe lângă mine, am întors privirea spre ea, însă nu am observat în mod direct impactul dintre mașină și victimă ... Nu am observat victimă în mod direct că se afla în afara marcajului, este o presupunere a mea în raport de datele indicate pană acum ...).

În aceste condiții, instanța a reținut că martorul H. este singura persoana audiată în cauză care a observat personal atât direcția pe care se deplasa victima C. în momentul pătrunderii pe trecerea de pietoni, traiectoria autovehiculului condus de inculpatul A. și impactul dintre victimă și autoturism, iar declarația oferită de acesta se coroborează în integralitate cu aspectele reținute mai sus (declarația de martor H. din 25 octombrie 2019: ... Am văzut în mod direct momentul impactului dintre pieton și autoturism. Impactul a avut loc pe trecerea de pietoni ...). Din poziția în care se afla acesta, a avut posibilitatea să observe modul exact de producere al accidentului și, în mod deosebit, locul producerii impactului cu victima, având privirea îndreptată către trecerea de pietoni și spre direcția din care se angajase în traversare victima, motiv pentru care relatările acestuia prezintă un grad de certitudine bazat pe o cauzalitate controlabilă a realității circumstanțelor producerii evenimentului rutier.

Declarațiile martorului I. sunt primite cu rezerve de către instanța de judecată. Astfel, deși martorul pare că oferă în declarația dată în fața instanței de judecată detalii surprinzător de precise referitoare la dinamica producerii accidentului, au existat mai multe neconcordanțe între declarațiile acestei persoane oferite pe parcursul procesului penal, plecând de- la identificarea diferită a locului în care a avut loc impactul dintre autoturismul condus de inculpat și victimă și până la identificarea unor caracteristici eronate ale intersecției în care a avut loc accidentul de circulație, martorul indicând o intersecție semaforizată (declarația de martor I. din 25 octombrie 2019: ... Era o dubă care i a dat fleșuri, mașina s-a luminat, moment în care inculpatul a plecat mai apăsat de al semafor. îmi aduc aminte că exista semafor cu lumini roșu, galben, verde. Apoi am auzit o bubuitură și l-am întrebat pe acesta dacă a lovit un câine, iar el mi- a spus că a omorât un om. Când am auzit această bubuitură, mașina trecuse de trecerea de pietoni. Cred că 10 - 11 metri era distanța pană la trecerea de pietoni. După ce instanța mi a arătat declarația existentă la dosar de urmărire penală, iar eu am recunoscut semnăturile, menționez că nu îmi aduc aminte să fi declarat că impactul cu victima s-a produs pe trecerea de pietoni ...). În condițiile în care nici unul dintre ceilalți martori audiați nu l-au identificat pe acesta la fața locului și având în vedere contradicțiile indicate, vor fi excluse acestea din materialul probator reținut la stabilirea situației de fapt.

f. În ceea ce o privește pe victima C., elementul în baza căruia se poate stabili activitatea acesteia, anterioară producerii accidentului, sunt și actele medicale, din care rezultă leziunile suferite și, în funcție de acest lucru, poziția și traiectoria din momentele premergătoare producerii impactului cu autovehiculul.

Curtea a subliniat că, potrivit normelor elementare de criminalistică, leziunile produse pietonilor prin lovire directă de vehicul trebuie să îndeplinească două condiții esențiale și anume: să fie situate pe partea corpului orientată spre direcția din care vine vehiculul, să fie situate la aceeași înălțime fața de carosabil cu părțile vehiculului care prezintă avarii.

Din analiza expertizei medico-legale de necropsie, Curtea a reținut existența următoarele leziuni traumatice: l.fronto - temporo - parietal dreapta placard excoriat superficial discontinuu acoperit de secreții hematice pe o suprafață de 12/5-6 cm, pe fond echimozat; 2. orbito - palpebral bilateral tumefacție și echimoză violacee superior și inferior; 3. echimoză coapsa dreaptă față antero - laterală de 25/10-12 cm; 4. echimoze, excoriații membru inferior drept pe o suprafață de 10/6 cm la nivelul coapsei lateral; 5. glezna stângă tumefacție și echimoză violacee maleolar intern centrată de o plagă cu diametrul de 1 cm dehiscentă acoperită de sânge coagulat.

Autoturismul condus de inculpatul A. prezenta avarii la capota motor dreapta jos deasupra farului, în apropierea grilei radiator, far dreapta spart și parbriz spart în colțul din dreapta jos și rama ușii dreapta față în zona unde parbrizul este spart.

În speța de față, se remarcă faptul că leziunile care au necesitat forțe mari de impact sunt situate pe partea dreaptă a corpului victimei. Acestea susțin că în momentul impactului primar, care generează și cel mai mare șoc (leziunile primare), corpul victimei era orientat cu partea din dreaptă spre direcția din care se deplasa autoturismul și indică faptul că victima se deplasa pe o direcție de la stânga la dreapta conform direcției de deplasare a autoturismului și perpendicular pe axa drumului. Pentru aceste motive nu sunt reținute prezumțiile martorului W. referitoare la direcția de deplasare a victimei în momentul impactului cu autoturismul.

Concluzionând, identificarea avariilor autoturismului, astfel cum rezultă din procesul-verbal de cercetare și fotografiile operativ judiciare, coroborate cu vătămările victimei, astfel cum rezultă din actele medicale de la dosar, confirmă dinamica producerii accidentului, indicând un impact la nivelul părții fronto-laterale din dreapta caroseriei autoturismului, cu victima aflată în situație de deplasare pe o direcție de la stânga la dreapta în raport cu traiectoria vehiculului, pivotarea pe capotă, izbirea capului de parbriz, urmat de proiectarea și căderea victimei pe trotuarul lateral dreapta, pe partea stângă a corpului cu privirea orientată către intersecție.

Contrar apărărilor inculpatului, cercetarea la fața locului a fixat prin măsurători exacte urma biologică de sânge în lungime de 1 metru, iar nu 1,5 m cum afirmă inculpatul, situată pe trotuarul din dreapta de unde s-au măsurat 1,5 metri către stânga până la nivelul bordurii și 1,2 m înapoi până la plăcuța cu numărul 4 (element far). Până la ridicarea victimei, martorii audiați au indicat că victima nu a fost mutată din locul unde a fost proiectată ca urmare a impactului cu autoturismul (declarația de martor W. din 10 septembrie 2019: ... am mers către locul unde era aceasta în acel moment adică în dreptul celui de al doilea copac de la intersecție, cu capul pe dalele trotuarului, cu privirea ușor către str. x și cu picioarele către strada, fără însă a ajunge în stradă ...).

g. Pentru toate aceste motive, se impune să fie înlăturată apărarea inculpatului referitoare la o altă dinamică a producerii accidentului. Locul producerii impactului în profilul longitudinal și transversal al străzii a putut stabilit în funcție probatoriul testimonial administrat în cauză, nefiind necesară stabilirea acestuia în raport de obiectele rezultate în urma impactului dintre victimă și autoturism.

Instanța de fond a mai reținut și că inculpatul este oscilant și confuz atunci când explică dinamica producerii accidentului, modificându-și declarația de fiecare dată când a fost întrebat cu privire la acest aspect. Astfel, cu ocazia cercetării la fața locului, inculpatul A. a indicat locul producerii accidentului ca fiind partea carosabilă a sos. x, în sensul său de mers, de unde s-au măsurați, 10 m înapoi până la nivelul de sfârșit al marcajului pietonal și 2,00 m către dreapta până la nivelul bordurii din dreapta. Ulterior, în cursul urmăririi penale, inculpatul a declarat că locul impactului dintre victimă și autoturismul său indicat cu prilejul cercetării la fața locului a fost apreciat greșit la acel moment, acesta precizând că locul real al impactului este situat după trecerea de pietoni în cauză, pe sensul său de mers, paralel cu pata de sânge formată de la victimă pe trotuar. Apoi, în fața instanței de judecată a indicat locul impactului la 4 - 5 metri din punctul final al trecerii de pietoni.

Curtea de apel a reținut și că inculpatul A. a avut o această atitudine procesuală din dorința de a-și îmbunătăți situația procesuală proprie, astfel că se impune înlăturarea declarațiilor sale cu privire la acest aspect.

În condițiile date, curtea de apel a constatat că starea de pericol a fost creată în mod nemijlocit de către inculpatul A., prin faptul că a circulat neatent la trecerea de pietoni, fără să reducă viteza, astfel încât să oprească autoturismul în siguranță pentru a acorda prioritate de trecere victimei angajată în traversare regulamentară.

Având în vedere condițiile concrete în care s-a produs accidentul, pieton lovit pe marcajul trecerii de pietoni, Curtea de apel a reținut și că este lipsită de relevanță stabilirea distanței parcursă de victimă din momentul apariției stării de pericol până la impact, distanța la care se afla autoturismul în momentul declanșării stării de pericol și eventual viteza de evitare a producerii accidentului, deoarece, după cum s-a văzut, starea de pericol a fost creată de către inculpatul A., iar nu de către victima C..

S-a reținut că în cazul de față viteza autoturismului a putut fi estimată în baza schimbului energetic din momentul impactului având în vedere ariile de deformații înregistrate de autoturism, printr-o analiză comparativă cu datele din colecția realizată de BB., cuprinzând autovehicule avariate pentru care sunt cunoscute vitezele de impact.

În această colecție s-au găsit două autovehicule la care parbrizul este spart, fără a fi afectat plafonul caroseriei (ca la autoturismul implicat în accidentul analizat), primul autoturism din colecție are focarul de impact pe parbriz către partea inferioară a avut o viteză la coliziune de 45 - 47 km/h, iar al doilea are focarul în partea mediană și superioară a parbrizului cu o viteză de impact de 52 - 56 km/h. Autoturismul implicat în accidentul analizat are parbrizul spart în partea dreaptă, cu o amprentă dispusă sub mediana transversală.

Studiile în domeniu au relevat faptul că la viteze ale autovehiculului mai mici de 40 km/h pietonul fie nu ajunge în contact cu parbrizul, fie nu are loc spargerea cestuia. La viteze mai mari de 40 km/h pietonul este preluat pe capota motorului și intră în contact cu parbrizul, care se sparge.

Prin compararea fotografiilor s-a evidențiat faptul că amploarea și dispunerea avariilor pe parbrizul autoturismului x sunt mai apropiate de cele ale primului autovehicul evidențiat din catalogul de specialitate.

Astfel, prin comparația respectivă s-a putut aprecia că viteza autoturismului x în momentul impactului cu victima a fost de ordinul a circa 40 - 45 Km/h.

Prin raportul medico-legal de necropsie nr. x/2016 întocmit de Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici", s-a concluzionat că moartea lui C. a fost violentă, fiind determinată de șocul traumatic și hemoragie, consecutiv unui politraumatism cu multiple fracturi de bază de craniu și cranio-faciale, fractura coloana vertebrală cervicală, hemoragie-cerebrală (hematom subdural, hemoragie subarahnoidiană, contuzii cerebrale).

Coroborând probele administrate în cursul cercetării judecătorești de către instanța de fond, s-a reținut că fapta inculpatului A. constând în aceea că, la data de 27 octombrie 2016, în jurul orei 7:20, conducând autoturismul marca x cu numărul de înmatriculare x, pe șoseaua Sălaj din Sector 5, municipiul București, din direcția strada x, către strada x, din cauza neatenției și neadaptării vitezei la condițiile de trafic, a lovit cu partea laterală - dreapta victima C., în urma impactului rezultând decesul acesteia în data de 28 octombrie 2016, întrunește elementele de tipicitate obiectivă și subiectivă ale infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 192 alin. (1) - alin. (2) C. pen.

A. Elementul material al infracțiunii de ucidere din culpă este reprezentat de orice acțiune sau inacțiune susceptibilă de a produce, direct sau indirect, decesul unei persoane, iar în speță, constă în acțiunea inculpatului de a surprinde și a accidenta victima C., care era angajată în traversarea marcajului pietonal, regulamentar.

Acțiunea a fost săvârșită cu ocazia efectuării unei activități - aceea de conducere a unui autoturism pe drumurile publice, pentru exercitarea căreia sunt stabilite reguli prin acte normative - O.U.G. nr. 195/2002 și H.G. nr. 1391/2006. Totodată, acțiunea este urmarea nerespectării dispozițiilor legale pentru efectuarea activității de conducere a unui autoturism.

a. Potrivit art. 6 pct. 1 din O.U.G. nr. 195/2001 acordarea priorității este înțeleasă ca obligația oricărui participant la trafic de a nu își continua deplasarea sau de a nu efectua orice altă manevră, dacă prin acestea îi obliga pe ceilalți participanți la trafic care au prioritate de trecere să își modifice brusc direcția sau viteza de deplasare ori să oprească. De asemenea, la pct. 26 al aceluiași articol, prioritatea de trecere reprezintă dreptul unui participant la trafic de a trece înaintea celorlalți participanți la trafic cu care se intersectează, în conformitate cu prevederile legale privind circulația pe drumurile publice.

Pietonii au prioritate de trecere față de conducătorii de vehicule atunci când sunt angajați în traversarea drumurilor publice prin locuri special amenajate, marcate și semnalizate corespunzător, ori la culoarea verde a semaforului destinat pietonilor, în acord cu dispozițiile art. 72 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002. Dispoziția este reluată în cuprinsul art. 135 lit. h) din Regulamentul nr. 1391/2006.

În acord cu prevederile art. 57 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002, la intersecțiile cu circulație dirijată, conducătorul de vehicul este obligat să respecte semnificația indicatoarelor, culoarea semaforului sau indicațiile ori semnalele polițistului rutier.

Curtea a reținut, în conformitate cu art. 56 din O.U.G. nr. 195/2002 că la apropierea de o intersecție conducătorul de vehicul trebuie să circule cu o viteză care să îi permită oprirea, pentru a acorda prioritate de trecere participanților la trafic care au acest drept. De asemenea, potrivit art. 48 din O.U.G. nr. 195/2002, conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze în funcție de condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță.

Conducătorul de vehicul este obligat să circule cu o viteză care să nu depășească 30 km/h (n.j. viteză maximă legală, iar nu o viteză către care conducătorul auto trebuie să tindă) în localități la trecerile pentru pietoni nesemaforizate, semnalizate prin indicatoare și marcaje, când drumul public are cel mult o bandă pe sens, iar pietonii aflați pe trotuar, în imediata apropiere a părții carosabile, intenționează să se angajeze în traversare, în acord cu dispozițiile art. 123 lit. h) din Regulamentul nr. 1391/2006.

b. Inculpatul pătrunsese în zona de acțiune a indicatorului de avertizare "Presemnalizare trecere pietoni", la întâlnirea acestui indicator, conducătorii de vehicule trebuie să-și mărească atenția, pentru a observa din timp indicatorul și marcajul trecere pietoni pentru trecerea pentru pietoni.

Circulația în intersecție era aglomerată fiind mașini oprite atât înainte de trecerea de pietoni cât și după trecerea de pietoni pe sensul celălalt de mers, se circula în condiții de noapte, iar carosabilul era umed. în plus, inculpatul a afirmat, nedovedit de vreun alt mijloc de probă (întrucât inculpatul nu a oprit autoturismul în dreptul străzii Chimirului), că a fost orbit de faza lungă a unei dube care ieșea din strada x.

Aceste împrejurări de fapt, raportate la dispozițiile legale mai sus antamate, impuneau inculpatului - conducător auto să adapteze viteza la condițiile de trafic și de vizibilitate, în așa fel încât să aibă permanent controlul autovehiculului și să fie în măsură să evite orice pericol.

Era obligatorie reducerea vitezei până la limita care să asigure prevenirea accidentelor fiind întuneric, vizibilitatea conducătorului auto redusă ori împiedicată de faza lungă, orbitoare a autovehiculului care ar fi circulat din alt sens.

De altfel, anterior pătrunderii în intersecție, fiind și presemnalizată trecerea de pietoni, inculpatul avea obligația să-și mărească atenția pentru a evita orice accident și poată să acorde prioritate de trecere, în condiții de 4 siguranță, pietonilor care circulau pe marcaj fie din stânga sa, fie din dreapta sa. Drept consecință a conduitei sale culpabile, și-a asumat riscul producerii unui accident care, în condițiile date, era previzibil.

c. Este lipsită de relevanță, sub aspectul reținerii elementelor de tipicitate ale infracțiunii de ucidere din culpă, împrejurarea că victima a pătruns în alergare ușoară pe trecerea de pietoni, dacă accidentul se datorează comportamentului inculpatului, victima având de parcurs până pe sensul de deplasare al inculpatului cel puțin 3,5 metri astfel c