ÎCCJ, decizie (scj.ro #84500)

Omor. Tentativă. Latura obiectivă. Intenție de a ucide Cuprins pe materii : Drept penal. Partea generală Formele infracțiunii intenționate. Tentativa. Partea specială. Infracțiuni contra persoanei. Infracțiuni contra vieții, integrității corporale și sănătății. Omucidere. Omorul calificat. Vătămare corporală Indice alfabetic : Drept penal - tentativă - omor calificat - vătămare corporală - Intenție C. pen . art. 20, art. 174, art. 175 lit. e) și i), art. 181 Aruncarea de la mică distanță a unei pietre de pavaj spre capul unei persoane și rănirea acesteia, cu urmarea unor leziuni ce necesită 25 de zile de îngrijiri medicale, constituie tentativă la infracțiunea de omor săvârșită cu intenție indirectă, iar nu infracțiunea de vătămare corporală prevăzută în art. 181 C. pen.

I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 2740 din 20 mai 2004 Tribunalul București, secția a II-a penală, prin sentința nr. 170 din 5 februarie 2004, a condamnat pe inculpatul B.M. pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat prevăzută în art. 20 raportat la art. 174 și art. 175 lit. e) și i) cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. Instanța a reținut că, în noaptea de 28 august 2003, inculpatul a provocat un scandal la domiciliul martorei P.I. După ce mai multe persoane au ieșit din casă, între care și copii, inculpatul a cerut martorei să se întoarcă la domiciliul lui și fiindcă a fost refuzat, a amenințat că va face prăpăd. Apoi, a luat pietre de pavaj ce fuseseră scoase în urma unei lucrări și a aruncat cu ele în curtea imobilului, fără a-l preocupa pe cine poate lovi.

O piatră a lovit în cap pe minora P.L. în vârstă de 8 ani, care a suferit leziuni ce au necesitat 25 de zile îngrijiri medicale. Curtea de Apel București, secția II-a penală, prin decizia nr. 175 din 11 martie 2004, a respins apelul inculpatului. Declarând recurs, inculpatul a cerut schimbarea încadrării juridice a faptei din tentativă la infracțiunea de omor calificat în infracțiunea de vătămare corporală prevăzută în art. 181 C. pen. Recursul inculpatului nu este fondat sub acest aspect. Instanțele au reținut situația de fapt și vinovăția inculpatului, în concordanță cu probele administrate, încadrând corect în dispozițiile legii infracțiunea săvârșită.

În adevăr, fapta inculpatului de a arunca de la mică distanță, de numai 3 m, cu intensitate, un obiect apt a ucide (piatră de pavaj stradal de 18/12 cm) spre capul părții vătămate constituie tentativă la infracțiunea de omor sub forma intenției indirecte, deoarece, deși nu a urmărit uciderea părții vătămate, inculpatul a prevăzut posibilul rezultat mortal al actului său de violență și a acceptat producerea acestui rezultat. Cum corect s-a motivat de instanțe, rezultatul nu s-a produs din cauze independente de voința inculpatului, ceea ce a făcut ca infracțiunea de omor să rămână în faza tentativei. În consecință această critică nu a fost primită, recursul inculpatului fiind admis pentru greșita reținere a stării de recidivă.