ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 271/2017

Ședința publică din data de 21 februarie 2017

Asupra revizuirii de față, constată următoarele:

Prin decizia nr. 1324 din 13 septembrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, s-a respins ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatorul Gruia Marin împotriva deciziei nr. 967 din 27 martie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă.

În argumentarea acestei soluții, s-a reținut, în esență, că numitul Gruia Marin a mai formulat o contestație în anulare înregistrată pe rolul Înaltei Curți la 10 august 2015, în dosarul nr. x/2015, îndreptată împotriva aceleiași decizii nr. 967/27.03.2015, motivele cuprinse în cele două cereri fiind identice.

Așa fiind, constatând incidența dispozițiilor art. 321 C. proc. civ., Înalta Curte a respins ca inadmisibilă contestația în anulare.

Prin cererea înregistrată la 17.10.2016, revizuentul Gruia Marin a solicitat revizuirea deciziei nr. 1324 din 13 septembrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, invocând dispozițiile art. 322 pct. 2 C. proc. civ., în temeiul cărora a solicitat schimbarea în tot a hotărârii și admiterea acțiunii.

La termenul de astăzi 21 februarie 2017, Înalta Curte a invocat din oficiu excepția inadmisibilității cererii de revizuire și a reținut cauza în pronunțare asupra acestei excepții.

În temeiul dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepțiilor de fond sau de procedură, care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea fondului pricinii, Înalta Curte, deliberând cu prioritate asupra excepției inadmisibilității revizuirii, și analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva normelor legale incidente, urmează să admită excepția și să respingă calea extraordinară de atac ca inadmisibilă, în considerarea următoarelor:

Potrivit dispozițiilor art. 322 pct. 2 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.

Revizuirea fiind o cale extraordinară de atac, dispozițiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile și în condițiile prevăzute în mod expres de lege.

În speță, calea de atac a revizuirii s-a exercitat împotriva unei hotărâri pronunțate în contestație în anulare, astfel încât, în conformitate cu art. 322 C. proc. civ., întrucât decizia atacată nu face parte dintre cele expres și limitativ prevăzute de textul legal evocat, cererea de revizuire este inadmisibilă.

Față de cele de mai sus, nefiind întrunite condițiile art. 322 C. proc. civ., având în vedere că inadmisibilitățile se situează în categoria excepțiilor peremptorii, de fond, Înalta Curte va respinge prezenta cerere de revizuire ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul Gruia Marin împotriva deciziei civile nr. 1324 din 13 septembrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2015.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 februarie 2017.