ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 928/2003

S-a luat în examinare recursul declarat de Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România împotriva deciziei nr.316 din 1 august 2002 a Președintelui Consiliului Concurenței. La apelul nominal s-a prezentat Consiliul Concurenței prin consilierul juridic A.P., lipsind Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România. Procedura completă. Consilierul juridic A.P. a solicitat anularea recursului ca netimbrat, având în vedere că deși recurenta a fost citată cu mențiunea timbrării, nu a îndeplinit această obligație legală.

C U R T E A Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 10 septembrie 2002, Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România a formulat recurs împotriva deciziei nr.316 din 1 august 2002 a Președintelui Consiliului Concurenței prin care s-a admis doar în parte plângerea formulată de recurentă împotriva deciziei nr.269 din 10 iulie 2002 a Comisiei Consiliului Concurenței, stabilindu-se cuantumul amenzii aplicate A.N.A.T.

( în baza deciziei nr.188 din 30 mai 2002 pentru încălcarea dispozițiilor art.5 alin.1 lit.a și g din Legea nr.21/1996 emisă de Plenul Consiliului Concurenței), în sumă de 215.000.000 lei și a solicitat anularea acestei decizii ca fiind total nelegală și netemeinică și în subsidiar anularea și a deciziei nr.269 din 10 iulie 2002. În motivarea recursului, s-a susținut că decizia nr.316/2002 nu a răspuns motivului nr.1 care a fost invocat în plângerea formulată împotriva deciziei nr.269/2002, că al doilea motiv invocat în plângere referitor la cuantificarea greșită a amenzii prin stabilirea unui procent din suma totalizată de A.N.A.T.

din cotizațiile plătite de societățile de turism membre, nu a fost combătut prin decizia nr.316/2002 prin argumente legale, că decizia a cărei anulare se solicită nu a luat în considerare nici faptul că în cazul în care, în mod ipotetic, s-ar presupune că aceste cotizații echivalează cu cifra de afaceri despre care Legea nr.21/1996 amintește, atunci amenda este total nelegală, deoarece ar deveni aplicabil art.8 din lege, consecința fiind că A.N.A.T. nu trebuia să fie sancționată cu săvârșirea vreunei contravenții. În prealabil, se constată însă că cererea nu a fost legal timbrată.

Conform dispozițiilor art.3 lit.m și cele ale art.11 alin.1 din Legea nr.146/1997 cum au fost modificate prin Ordonanța Guvernului nr.34/2001 privind taxele judiciare de timbru, astfel cum au fost actualizate prin Hotărârea Guvernului nr.752/1999, recursul declarat în cauză trebuia timbrat cu taxa judiciară de timbru în valoare de 300.000 lei, iar în baza Ordonanței Guvernului nr.32/1995 cu timbru judiciar în valoare de 3.000 lei. În cauză, recurenta a fost citată cu mențiunea de a achita taxele de timbru aferente recursului ( fila 52 din dosar), dar acesta nu și-a îndeplinit respectiva obligație.

Prin urmare, se impune aplicarea dispozițiilor art.9 alin.2 din Ordonanța Guvernului nr.32/1995, coroborate cu cele ale art. 20 alin.3 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru și ale art.30 alin.5 din Ordinul nr.2214/1997 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr.146/1997, potrivit cărora neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea cererii. În consecință, urmează a se anula recursul în cauză ca netimbrat. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Anulează recursul declarat de Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România împotriva deciziei nr.316 din 1 august 2002 a Președintelui Consiliului Concurenței, ca netimbrat Pronunțată, în ședința publică, astăzi 7 martie 2003.