ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2043/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin decizia nr. 24 din 10 martie

1999, Președintele Consiliului Concurenței a admis în parte plângerea formulată

de C.N.T.A. T. SA, în sensul reducerii amenzii, de la 300 milioane lei,

aplicată prin decizia Consiliului Concurenței nr. 10 din 28 ianuarie 1999, la

200 milioane lei.

În acest sens s-a reținut prin

decizia pronunțată că la stabilirea inițială a cuantumului amenzii, s-a avut în

vedere gravitatea practicilor anticoncurențiale prevăzute de art. 5 alin. (1)

lit. b) și c) din Legea concurenței nr. 21/1996, săvârșită de SC T. SA, precum

și consecințele lor asupra concurenței și intereselor consumatorilor, prin

împărțirea piețelor, rutelor aeriene și limitarea controlul zborurilor aeriene

pe rutele operate în comun.

Având în vedere pretinsa decizie în

cauză, că:

- înțelegerea a fost pusă în

aplicare doar în parte și impactul efectiv al acesteia pe piața transporturilor

aeriene a fost minimă;

- după intervenția Consiliului

Concurenței, înțelegerea a fost anulată, iar SC T. SA a arătat pe deplin pe tot

parcursul investigației situația financiară grea a SC T. SA; toate cele de mai

sus au dus la admiterea în parte a plângerii și cu consecința diminuării

amenzii aplicate, la suma de 200 milioane lei.

Legalitatea acestei decizii a fost

contestată de către C.N.T.A. T. SA.

În motivarea recursului declarat,

societatea comercială a arătat că la emiterea actului administrativ,

autoritatea emitentă a ignorat:

- faptul că Raportul de Analiză a

Rutelor Regionale, semnat de SC T. SA, cu SC D.A. SA, privea exclusiv

raporturile de bună colaborarea dintre aceste două societăți;

- că acest raport de analiză a fost

semnat ca o transpunere directă în practică „a politicii Ministerului

Transporturilor, de încurajare a colaborării între operatorii aerieni români,

în contextul politicii de eficientizare a ofertei românești pe piața

transportului aerian internațional, de natură a crește șansele operatorilor

aerieni, de a pătrunde pe noi piețe de transport aerian;

- că în prezent nu există

regulamente de aplicare a regulilor de concurență în sectorul transporturilor

aeriene și că pe piața internațională a transporturilor aeriene se practică

frecvent astfel de relații de colaborare;

- a mai susținut că Raportul semnat

la 28 martie 1997 nu a fost pus niciodată în aplicare, încă de la 28 martie 1997

Compania T. SA anulându-l și aducând la cunoștința Ministerului Transporturilor

faptul că „orice înțelegere cu SC D.A. SA este considerată ca nulă”, având în

vedere modul neloial în care Compania D.A. concurează Compania T.;

-că și în ipoteza în care, totuși,

acest Raport ar fi fost pus în executare de către SC T. SA și SC D.A. SA, el ar

fi produs efecte de colaborare exclusiv între cele două părți, neputând

influența cu nimic eventuala intrare pe piață a altor operatori aerieni sau

drepturile acestora, necreând sub nici o formă un cadru anticoncurențial;

- că față de anularea la data de 28

martie 1992, a Raportului semnat la 24 martie 1997, nu se mai putea pune

problema informării Consiliului Concurenței și obținerii aprobării sale.

A soliciat în recursul declarat, să

se rețină lipsa oricărui efect chiar între părțile semnatare a Raportului, iar

prin anularea sa de către SC T. SA, la numai 4 zile de la semnare, nu este

întrunită condiția esențială a legii și anume, de urmărire a unui scop sau

efect anticoncurențial, astfel că învinuirea de a fi încălcat art. 5 din Legea

nr. 21/1996 ,nu poate subzista.

Recursul va fi respins pentru cele

ce urmează:

Obiectul cauzei îl consituie

solicitarea anulării amenzii aplicate prin decizia atacată.

În conformitate cu dispozițiile art.

50 lit. a) și ale art. 60 alin. (3) și (4) din Legea Concurenței, Președintele

Consiliului se pronunță cu privire la cuantumul amenzii, neavând însă dreptul

de a se pronunța cu privire la vinovăția părților în cauză.

Președintele Consiliului Concurenței

analizând „Plângerea” înaintată de SC T. SA, a procedat la reducarea amenzii,

conform competenței conferite de lege, având în vedere circumstanțele cauzei.

Potrivit probelor de la dosar,

Președintele Consiliului Concurenței a pronunțat o decizie corectă, pentru

faptul că a analizat și a ținut cont de toate circumstanțele, de natură a duce

la reducerea amenzii, astfel încât soluția pronunțată a fost judicios

fundamentată.

În aceste condiții, Curtea constată

că prin decizia pronunțată s-a luat o măsură fundamentată pe probele de la

dosar și a analizat corect cuantumul amenzii, raportat la situația în cauză.

Față de aceste considerente și în

lipsa unor motive de casare ce ar putea fi invocate din oficiu, urmează a se

respinge recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de SC

C.N.T.A. T. SA, împotriva deciziei nr. 24 din 10 martie 1999 a Președintelui

Consiliului Concurenței, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 27 mai 2003.