ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 566/2017

Circumstanțele cauzei. Cererea de chemare în judecată. Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe în data de 5 iulie 2010 reclamantul Consiliul Local al Comunei Mitreni a chemat în judecată pârâta Agenția de Plăți Pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (A.P.D.R.P.) din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună: (i) anularea în tot a deciziei emise de pârâta A.P.D.R.P. prin care a fost respinsă Contestația nr. 133 din 14 ianuarie 2010, formulată de Consiliul Local al Comunei Mitreni împotriva Procesului-verbal de constatare, încheiat la data de 7 ianuarie 2010 (și înregistrat la 6 ianuarie 2010) de către echipa de verificare din cadrul agenției pârâte, (ii) anularea în tot a Procesului-verbal încheiat la data de 7 ianuarie 2010 de către reprezentanții A.P.D.R.P. privitor la proiectul "Alimentarea cu apă potabilă a satelor Mitreni și Valea Roșie, județul Călărași", (iii) suspendarea executării obligației impuse prin procesul-verbal amintit Consiliului Local Mitreni de a restitui A.P.D.R.P suma de 2.453.871,98 RON la care vor fi adăugate majorări și penalități, calculate conform legii, pana la soluționarea prezentei cauze, (IV) obligarea pârâtei, în temeiul art. 274 C. proc. civ. la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu. În motivarea acțiunii, Consiliul Local al Comunei Mitreni a arătat că, la data de 6 februarie 2004 a încheiat cu Agenția SAPARD - România, Contractul-cadru cu nr. y, pentru acordarea unui ajutor financiar nerambursabil privitor la finanțarea realizării alimentării cu apă a satelor Valea Roșie, Corn, Mitreni, Jud. Călărași, în valoare de 31.375.143.853 ROL (3.137.514,38 RON), care a fost realizat și executat până la data de 29 septembrie 2006, când a fost încheiat Procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. x/2006.

Hotărârea primei instanțe Prin Sentința civilă nr. 3564 din 28 mai 2012, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Local al Comunei Mitreni în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți Pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (A.P.D.R.P.) din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ca neîntemeiată. Pentru a pronunța această sentință, având în vedere ansamblul materialului probator depus și aflat la dosarul cauzei, instanța de fond a reținut că, între APDRP, în calitate de Autoritate Contractantă și Consiliul Local Mitreni, în calitate de Beneficiar, la data de 6 februarie 2004, s-a încheiat Contractul cadru nr. y, având ca obiect acordarea unui ajutor financiar nerambursabil în cuantum de 31.375.853 ROL (3.137.514,38 RON) pentru realizarea proiectului denumit " Alimentarea cu apă potabilă a satelor Mitreni și Valea Roșie, județul Călărași " în cadrul Măsurii 2.1. "Dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale". Ajutorul financiar nerambursabil a fost constituit în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente, din două componente, respectiv contribuție CE în proporție de 75% și contribuție de la bugetul de stat în proporție de 25%. Proiectul avea ca scop realizarea unei rețele cu apă destinată deservirii unui nr. de peste 4.000 de locuitori din cele două sate, care urma să fie finalizat în termen de 8 luni, perioadă de execuție care a fost prelungită până la data de 30 septembrie 2006, în total o perioadă de aproximativ 32 de luni. La data de 5 martie 2007, Direcția Națională Anticorupție a fost sesizată printr-o plângere penală (nr. 306/VIII-1/2007), de către viceprimarul comunei Mitreni prin care au fost semnalate nereguli cu privire la modul de implementare al Proiectului "Alimentarea cu apă potabilă a satelor Mitreni și Valea Roșie, județul Călărași", cod C y, finanțat din programul SAPARD al cărui beneficiar este Consiliul Local Mitreni. La solicitarea DNA - Serviciul Teritorial București -, în perioada 25 mai - 15 iunie 2007, Departamentul de Luptă Antifraudă - DLAF a efectuat un control privind modul de obținere, derulare și utilizare a fondurilor SAPARD aferente Proiectului menționat. În urma constatărilor făcute, DLAF a dispus, între altele, informarea OLAF, precum și a APDRP, în vederea luării măsurilor ce se impun pentru recuperarea sumelor plătite din fondurile publice. Prin Procesul-verbal de constatare nr. x din 6 ianuarie 2010 organele de control din cadrul APDPR au reținut că, în derularea proiectului s-au produs următoarele nereguli: I. Pentru achiziția de servicii de proiectare (elaborarea Proiectului tehnic, a caietelor de sarcini și detaliilor de execuție) s-a folosit procedura simplificată prin selecție de oferte. (i) Ofertantul declarat câștigător SC A. SRL din Pitești a prezentat Certificatul fiscal nr. 17505 din 24 mai 2004 prin care se atestă faptul că ofertantul nu figurează cu obligații de plata restante la bugetul statului, termenul de valabilitate fiind depășit. (ii) În realitate, SC A. SRL a folosit certificatul fiscal din luna anterioară pentru că, la 30 iunie 2004, figura cu obligații restante de plată în valoare de 4.265 RON. În aceste condiții, societatea nu îndeplinea condiția obligatorie de eligibilitate, și anume aceea de a nu înregistra datorii la bugetul statului. II. Contractul de servicii privind dirigenția de șantier a fost atribuit unei persoane care nu îndeplinea condițiile de eligibilitate tehnica, fapt ce contravine prevederilor Secțiunii - "Criterii de selecție și adjudecare" din Partea comuna a "Manualului de reguli și proceduri pentru contractele de achiziții publice de servicii, bunuri și lucrări - aferente Programului SAPARD", preluate și în dosarul de licitație la capitolul "Instrucțiuni pentru ofertanți". (i) Domnul B. nu îndeplinea condiția de eligibilitate prevăzută în "Instrucțiunile către ofertanți" și anume aceea de a deține atestatul MLPTL pentru îndeplinirea funcției de diriginte de șantier cu o vechime de minim 1 an. Autorizarea MLPTL deținută de domnul B. este din data de 28 martie 2005, ceea ce echivalează cu o vechime de aprox. 4 luni (față de momentul realizării achiziției) nu 1 an. III. Pentru achiziția de lucrări s-a utilizat procedura licitației naționale deschise. (i) SC C. SA deși a prezentat informațiile privind experiența relevantă, lucrările executate fie nu se încadrau în intervalul de timp cerut (ultimii 3 ani), fie nu puteau fi susținute prin procese-verbale de recepție finală. (ii) În aceasta situație, contractul de execuție lucrări a fost încheiat cu un ofertant neeligibil din punct de vedere tehnic, contrar prevederilor pct. 4.1. din "Instrucțiunile pentru ofertanți", criterii stabilite conform Părții comune a "Manualului de reguli și proceduri pentru contractele de achiziții publice de servicii, bunuri și lucrări - aferente Programului " SAPARD". IV. Executantul SC C. SA București a subcontractat lucrări în procent de 27,36% din valoarea totala contractată, fără a încunoștința Autoritatea Contractantă - Consiliul Local Mitreni și fără a declara aceasta intenție la momentul participării la licitație. V. Proiectul de alimentare cu apa nu și-a atins obiectivul, cu ocazia verificărilor efectuate de DLAF constatându-se ca alimentarea populației cu apa se face tot din fântânile publice și individuale și nu din rețeaua centralizată. În conformitate cu Fișa Tehnică a Măsurii (anexa 5 la Ghidul Solicitantului) "Sprijinul acordat va fi recuperat dacă obiectivele sprijinite nu sunt folosite conform scopului destinat". În consecință, organul de control a propus, iar directorul general al APDRP a aprobat măsura declarării ca neeligibile a cheltuielilor efectuate pentru proiectul respectiv și recuperarea unui debit de 2.453.871,97 RON (adică plățile efectuate către Beneficiar: Tranșa 1 = 640.919,23 RON, Tranșa 2 = 1.005.523,7 RON, Tranșa 3 = 581.326,36 RON, Tranșa 4 = 226.102,67 RON, la care se adaugă majorările și penalitățile aferente, debit în sarcina Beneficiarului Consiliul Local al Comunei Mitreni. Contestația formulată de Consiliul Local al Comunei Mitreni a fost respinsă prin Decizia nr. 667 din 8 martie 2010 emisă de directorul general al APDRP. Prin acțiunea în care reclamantul Consiliul Local al Comunei Mitreni a învestit instanța de contencios administrativ, acesta a susținut, în primul rând, că încălcările procedurilor de derulare a proiectului nu-i pot fi imputabile în condițiile în care Autoritatea Contractantă este cea care a avizat documentațiile și procedurile derulate pentru realizarea proiectului. Instanța a constatat însă că, în litigiul de față nu este vorba de nereguli constatate în legătură cu Contractul de finanțare în care Autoritatea Contractantă APDRP a fost parte ci, este vorba de nereguli constatate în legătură cu procedurile și contractele încheiate de Consiliul Local al Comunei Mitreni pentru derularea proiectului: achiziția de servicii de proiectare, contractul de servicii privind dirigenția de șantier, achiziția de lucrări, etc., operațiuni organizate și aprobate prin hotărâri ale Consiliului Local al Comunei Mitreni. Referitor la neregula privind atribuirea contractului de achiziții de servicii de proiectare, reclamantul a susținut că aceasta este cel puțin discutabilă din moment ce, SC A. SRL a prezentat Certificatul fiscal nr. 17505 din 24 mai 2004 din care rezultă că nu figura cu obligații de plata restanțe la bugetul statului. Instanța de fond a reținut că termenul limită pentru depunerea ofertelor a fost stabilit pentru data de 30 iunie 2004, iar contractul a fost încheiat la data de 17 iulie 2004, ceea ce însemnă că, SC A. SRL, așa cum au susținut și organele de control, a folosit un certificat de cazier eliberat în luna precedentă (24 mai 2004), iar nu din luna în care s-au depus ofertele (30 iunie 2004), iar din Adresa nr. 35672 din 14 iunie 2007 a DGFP Argeș, rezultă că societatea comercială figura la data de 30 iunie 2004, cu obligații de plată restante de 4.265 RON, ceea ce atrage neeligibilitatea acestui ofertant, potrivit prevederilor Secțiunii - "Eligibilitatea ofertanților" și "Criterii de selecție și adjudecare" din Partea comună a Manualului de reguli și proceduri pentru contractele de achiziții publice de servicii, bunuri și lucrări aferente Programului SAPARD, care au fost preluate și în dosarul de licitații la capitolul "Instrucțiuni pentru ofertanți". În ceea ce privește neregula referitoare la desemnarea dirigintelui de șantier, reclamantul a susținut, în esență, că neîndeplinirea condiției vechimii minime nu a avut consecințe negative în ceea ce privește realizarea proiectului, apărare care este lipsită de temei legal. Astfel, în cauză, este necontestat faptul că dirigintele de șantier desemnat obținuse autorizarea MLPTL la data de 28 martie 2005, iar contractul de servicii privind dirigenția de șantier fusese atribuit în cursul lunii august 2005, în timp ce, condiția de eligibilitate impunea o vechime de 1 an, potrivit prevederilor Secțiunii " Criterii de selecție și adjudecare" din Partea comună a Manualului de reguli și proceduri pentru contractele de achiziții publice de servicii, bunuri și lucrări aferente Programului SAPARD, care au fost preluate și în dosarul de licitații la capitolul " Instrucțiuni pentru ofertanți". În ceea ce privește neregula referitoare la faptul că SC C. SA a subcontractat 27,36% din lucrările contractate fără încunoștințarea Consiliului Local al Comunei Mitreni și fără să fi declarat acest lucru în oferta depusă pentru participarea la licitație, reclamantul a susținut că este o situație care nu-i poate fi imputată, din moment ce, APDRP a cunoscut acest fapt cu ocazia aprobării plăților. Apărarea reclamantului este lipsită de temei legal, din moment ce rezultă încălcarea prevederilor art. 7 - Subcontractarea pct. 7.1, 7.2 și 7.3 din "Condiții generale pentru contractele de lucrări - "Manualul de instrucțiuni pentru contractele de achiziții de lucrări" - Anexa IV la Contractul de finanțare, aceasta conducând implicit la încălcarea prevederilor contractuale, respectiv art. 1 alin. (2) și (3) și art. 3 alin. (1) din Contractul de finanțare, beneficiind de sume necuvenite care potrivit reglementărilor în domeniu trebuie recuperate. Astfel, în acest articol se prevede expres și fără echivoc că pentru a putea proceda la subcontractarea unei părți a contractului de execuție lucrări, ofertantul câștigător, trebuia să fi avut acordul scris al autorității contractante, iar subcontractanții vor trebui să îndeplinească aceleași criterii de eligibilitate aplicabile Contractantului, ceea ce nu s-a întâmplat în cauza de față, aspecte necontestate de altfel nici de reclamant. Așa cum s-a arătat, organele de control au reținut și faptul că, SC C. SRL nu îndeplinea condiția privind experiența relevantă, ceea ce reprezintă încălcarea prevederilor pct. 4.1 din Instrucțiuni pentru ofertanți, stabilită conform Părții comună a Manualului de reguli și proceduri pentru contractele de achiziții publice de servicii, bunuri și lucrări aferente Programului SAPARD, care au fost preluate și în dosarul de licitații la capitolul "Instrucțiuni pentru ofertanți". Or, referitor la această neregulă, reclamantul nu a formulat alte apărări în afara celor anterior arătate potrivit cărora APDRP a cunoscut aceste nereguli la momentul avizării plăților, apărare înlăturată de instanță pentru argumentele arătate mai sus. Referitor la concluzia organelor de control în sensul că proiectul realizat este nefuncțional, reclamantul a susținut că această concluzie este greșită și că locuitorii celor două sate folosesc rețeaua de alimentare cu apă ce a fost realizată. Astfel, organele de control au constatat, la data realizării acțiunii de control, că reprezentanții Autorității de Sănătate Publică a Județului Călărași au dispus începând cu data de 5 martie 2007 ridicarea Autorizației sanitare de funcționare și totodată suspendarea activității de livrare a apei din cauza nerespectării parametrilor fizico-chimici și microbiologici. Or, potrivit art. 14 - "Eligibilitatea cheltuielilor", pct. 14.2 "Sprijinul acordat va fi recuperat dacă obiectivele finanțate nu sunt folosite conform scopului destinat pe o perioadă de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei plăți)". În concluzie, având în vedere considerentele prezentate mai sus, Curtea de apel a respins acțiunea formulată ca neîntemeiată, Procesul-verbal de constatare nr. x din 6 ianuarie 2010 și Decizia nr. 667 din 8 martie 2010 fiind acte administrative legale și temeinice.

Cererea de recurs și motivele înfățișate Împotriva Sentinței civile nr. 3564 din 28 mai 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în termen legal, a formulat recurs reclamantul Consiliul Local al comunei Mitreni, invocând în drept prevederile art. *304<SUP>1</SUP> C. proc. civ., și art. 20 din Legea 554/2004, republicată, criticând-o, în esență, pentru motivele în continuare arătate. 3.1. Printr-un prim motiv de recurs, în contextul reiterării succinte a situației de fapt, respectiv a neregulilor reținute în sarcina sa, recurentul a susținut că instanța de fond nu a avut în vedere toate motivele enunțate în acțiunea introductivă și nu s-a referit la acestea în motivarea prin care a respins acțiunea. Astfel, recurentul a susținut că instanța de fond nu a analizat susținerile potrivit cu care, beneficiarul lucrării, Consiliul Local Mitreni nu a fost abilitat, conform părții comune din Manualul de reguli de proceduri pentru contractele de achiziții publice de servicii, bunuri și lucrări aferente Programului SAPARD, să facă verificări dacă ofertantul SC A. SRL avea obligații de plată către stat, atât timp cât aceasta a prezentat Certificatul fiscal nr. 17505 din 24 mai 20104, prin care se atesta faptul că, ofertantul nu figura cu obligații restante la bugetul statului. În privința vechimii minime a atestatului d-nului ... s-a arătat că, dacă neîndeplinirea condiției de un an a avut vreo consecință negativă asupra activității de supraveghere a executării lucrărilor, nu poate fi aplicată sancțiunea restituirii fondurilor primite. Atestatul dirigintelui de șantier a fost depus la dosarul licitației și a fost verificat de comisia autorității contractante. Neîndeplinirea condiției vechimii atestatului, prin ea însăși, nu a adus vreun prejudiciu proiectului, iar sancțiunea aplicată este disproporționată. În ceea ce privește subcontractarea de către SC C. SA a unor lucrări în procent de 27,36%, acest fapt nu poate fi imputat beneficiarului lucrării. Constatarea așa-ziselor nereguli și situația exactă a lucrărilor nu s-a făcut printr-o cercetare pe teren, de către membrii comisiei, aceștia nu au fost la locul obiectivului. 3.2. Prin cel de-al doilea motiv de recurs se susține că instanța de fond a procedat la o judecată vădit partinică ce a defavorizat reclamantul, iar judecătorul a omis să ia în considerare toate probele depuse la dosar, în mod special cele referitoare la stația de tratare a apei, începând cu Autorizația Sanitară de funcționare nr. 00081 din 9 decembrie 2011, buletinul de analiză 908-2 emis de Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Protecția Mediului, centralizatoarele cu numărul de familii din satul Mitreni și satul Valea Roșie, racordate la rețeaua de alimentare cu apă. Pentru stația de tratare există autorizația de construire, precum și autorizația de gospodărire a apelor, valabilă până în anul 2014. 3.3. Prin cel de-al treilea motiv de recurs, recurentul a criticat și a susținut că, judecătorul fondului a încălcat principiul aflării adevărului și al rolului activ al judecătorului, prin respingerea tuturor probelor solicitate. Astfel, în opinia recurentului, expertiza tehnică, proba testimonială și interogatoriile ar fi putut lămuri pe deplin judecătorul fondului despre situația reală a realizării proiectului, despre funcționarea sa și nu în ultimul rând despre lipsa oricărei consecințe asupra investiției cauzate de certificatul fiscal depus de SC A. SRL, despre faptul că lucrările executate direct sau prin subantreprenori angajați de SC C. SA sunt bine făcute și că lipsa de vechime de un an a dirigintelui de șantier nu a afectat desfășurarea lucrărilor. 3.

Prin ultimul motiv de recurs se susține că, instanța de fond a interpretat greșit actul juridic dedus judecății și a schimbat natura vădit neîndoielnică a acțiunii îndreptate împotriva deciziei de respingere a contestației și anulare a procesului-verbal, în sensul că a reținut în considerente că: "în litigiul de față nu este vorba de nereguli constatate în legătură cu contractul de finanțare ci este vorba de nereguli constatate în legătură cu procedurile și contractele încheiate de Consiliul Local al comunei Mitreni pentru derularea proiectului: achiziția de servicii de proiectate, contractul pentru dirigenția de șantier, achiziția de lucrări etc., operațiuni organizate și aprobate prin hotărâri ale Consiliului Local al Comunei Mitreni". Greșeala instanței de interpretare a acțiunii și a motivelor recurentului-reclamant constă în aceea că nu a reținut că acțiunea și contestația reclamantului nu au vizat sub niciun aspect contractul de finanțare. Pentru aceste motive, recurentul reclamant a solicitat admiterea recursului, indicând că, în situația în care nu se va dispune casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea administrării probatoriului integral, așa cum a fost cerut de reclamant, solicită admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței civile atacate, în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată. 4. Apărările formulate în cauză și procedura de soluționare a recursului. Intimata APDRP a formulat întâmpinare la recursul înfățișat de recurentul-reclamant solicitând, în esență, în contextul prezentării circumstanțelor cauzei, respingerea ca nefondat a recursului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii atacate, indicând că instanța de fond a dat o corectă dezlegare cauzei, motivele invocate de recurentul-reclamant fiind nefondate. În fața instanței de recurs, la termenul de judecată de la 14 februarie 2014, s-au solicitat părților referiri cu privire la stadiul cercetărilor penale menționate în cuprinsul Notei DLAF nr. 7/2007, și totodată în temeiul art. 305 C. proc. civ. a fost încuviințată proba cu înscrisuri astfel cum a fost solicitată de recurentul reclamant, respectiv buletin de analiză nr. 20144 din 27 ianuarie 2014 pentru probele de apă prelevate de la pompa stradală-sistemul de alimentare cu apă a satelor Mitreni și Valea Roșie. La data de 2 iulie 2014, instanța de recurs a suspendat judecarea recursului, la solicitarea recurentului reclamant, în temeiul art. 244 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., până la soluționarea Dosarului nr. z/269/2014, aflat pe rolul Judecătoriei Oltenița, având ca obiect o cauză penală, privitoare la inculpatul D., reprezentantul legal al Consiliului Local Mitreni, cu privire la care s-a depus la dosar, în copie, și Ordonanța nr. 120/P/2007 din data de 5 noiembrie 2007, emisă de Ministerul Public - DNA în care s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru comiterea mai multor infracțiuni prevăzute în Legea 78/2000. În fine, la data de 11 iulie 2016, la cererea recurentului Consiliul Local al Comunei Mitreni, motivat de împrejurarea că în data de 21 decembrie 2015 a fost pronunțată Sentința penală numărul 279/2015 pronunțată în Dosarul nr. z/2014, aflat pe rolul Judecătoriei Oltenița, rămasă definitivă, prin care s-a dispus achitarea inculpatului D. ca și altor inculpați pentru o serie de infracțiuni reținute în sarcina lor, urmare a celor arătate în Nota DLAF nr. 7/2007, a fost repusă cauza pe rol.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând cauza de față prin prisma criticilor ce i-au fost aduse de recurentul reclamant, față de prevederile legale aplicabile, incluzând art. *304<SUP>1</SUP> C. proc. civ., raportat și la apărările intimate pârâte, Înalta Curte apreciază că recursul de față este fondat însă numai în limitele și pentru considerentele în continuare înfățișate. Astfel cum rezultă și din expunerea rezumativă a considerentelor sentinței recurate, de la punctul 2 din prezenta decizie, recurentul-reclamant Consiliul Local al Comunei Mitreni a învestit instanța de contencios administrativ și fiscal cu o cerere de verificare a legalității, respectiv de anulare, în tot, a procesului-verbal de constatare nr. x încheiat la data de 7 ianuarie 2010 de către reprezentanții intimatei APDRP, privitor la proiectul "Alimentarea cu apă a satelor Mitreni și Valea Roșie jud. Călărași" ca și a Deciziei de soluționare a contestației nr. 3954 din 4 martie 2010, în legătură cu respectarea obligațiilor contractuale asumate prin Contractul de finanțare nr. y din 6 februarie 2004, cu consecința exonerării de la plata sumei de 2.453.871,97 RON, debit stabilit prin actele atacate ca fiind datorat autorității cu competente în gestionarea fondurilor comunitare, respectiv intimatei APDRP, de către reclamantul-recurent. Baza legală a verificării, astfel cum rezultă chiar din cuprinsul actelor administrative atacate a fost reprezentată de prevederile art. 3 și 4 din O.G. nr. 79/2003, ale art. 2 - 6 și 11 din Normele Metodologice de aplicare a O.G. nr. 79/2003, aprobate prin H.G. nr. 1.306/2007, Nota de control DLAF nr. 7/206/2007, precum și prevederile Contractului de finanțare nr. y din 6 februarie 2004 încheiat între APDRP și beneficiarul Consiliul Local al Comunei Mitreni. Ajutorul financiar nerambursabil acordat recurentului pentru realizarea proiectului intitulat "Alimentarea cu apă a satelor Mitreni și Valea Roșie jud. Călărași" a fost constituit din două componente, ambele gestionate de Ministerul Finanțelor Publice, respectiv contribuția financiară a comunității europene în proporție de 75% și contribuția publică națională, în proporție de 25%. Realizarea proiectului finanțat prin programul SAPARD se face prin încheierea de către beneficiarul ajutorului financiar nerambursabil, care în cauza de față este recurentul reclamant, cu terțe firme prestatoare, adjudecatare a 4 contracte de achiziție, un contract de lucrări și trei contracte de servicii (proiectare, inspecție/dirigenție de șantier și verificare) beneficiarul având, în cadrul acestui proces complex de achiziții, calitatea de autoritate contractantă în raport cu partenerii săi contractuali, adjudecatari ai licitațiilor. În prezenta cauză, altfel cum a reținut și prima instanță, urmare a înregistrării la APDRP, în data de 22.10.2009, a Notei de Control întocmită de DLAF s-a declanșat procedura de recuperare a ajutorului financiar nerambursabil acordat recurentului-reclamant prin programul SAPARD, finalizată prin Procesul-verbal de constatare cu titlu de creanță nr. x din 6 ianuarie 2010. Prin acest proces-verbal, echipa de control, în urma verificărilor efectuate, cu precizarea că la data controlului proiectul era finalizat iar plățile efectuate în totalitate, a concluzionat în sensul că modul incorect în care au fost efectuate achizițiile publice pentru serviciile de proiectare, dirigenție de șantier și lucrări, și faptul că executantul lucrărilor a subcontractat un procent de 27,36% de o manieră interzisă prin procedurile SAPARD, conduce la declararea ca neeligibile a cheltuielilor efectuate pentru proiectul de alimentare cu apă a satelor Mitreni și Valea roșie din jud. Călărași. S-a mai reținut că obiectivul proiectului nu a fost atins întrucât sistemul de alimentare cu apă nu funcționează, precizându-se că debitul datorat, în urma erorii materiale îndreptate, este în valoare totală de 2.452.273,28 RON, din care bugetul Uniunii Europene reprezintă 1.839.204,96 RON iar bugetul public național reprezintă 613.068,32 RON, la care se adaugă majorările și penalitățile calculate conform legislației în vigoare, în caz de neplată. Instanța de fond a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul recurent iar argumentele înfățișate în susținerea soluției adoptate au fost redate la punctul 2 din prezenta decizie, în mod rezumativ. Înalta Curte, în urma propriei evaluări asupra împrejurărilor de fapt și de drept ale cauzei, raportat la probatoriul administrat ca și la prevederile legale aplicabile, arată că împărtășește doar în parte concluzia instanței de fond. Trecând astfel la analiza punctuală a motivelor de recurs ale recurentului, instanța de control judiciar constată că nu sunt întemeiate criticile subsumate primului motiv de recurs dezvoltat, în sensul că, instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală și netemeinică întrucât nu a avut în vedere toate motivele enunțate de reclamant în acțiune și nu le-a analizat în motivarea prin care a respins acțiunea, cu referire specială la susținerea potrivit cu care beneficiarului nu-i poate fi imputată vreo culpă în condițiile în care intimata APDRP a avizat dosarele de achiziții afectate de nereguli. Raportat la prevederile art. 261 alin. (1) pct. (5) C. proc. civ., instanța de control judiciar constată că judecătorul fondului a analizat în manieră clară și cuprinzătoare motivele de fapt și de drept care i-au format convingerea, fiind de altfel în mod constant stabilit în doctrina și jurisprudența în materie, că nu este necesar ca judecătorul să răspundă separat fiecăruia și tuturor argumentelor părților. Reține Înalta Curte că susținerile recurentului-reclamant au fost grupate și examinate în raport cu relevanța pe care instanța de fond le-a acordat-o în adoptarea soluției date. În plus, criticile formulate sunt nefondate întrucât raportat la prevederile contractului de finanțare și la anexele acestuia, beneficiarul este singurul răspunzător în fața autorității contractante pentru implementarea proiectului, incluzând așadar și modul de desfășurarea procedurilor de selecție și achiziții, fiind obligat să se asigure de corectitudinea desfășurării acestora. Prin al doilea motiv de recurs recurentul-reclamant a susținut că instanța de fond a procedat la o judecată vădit părtinitoare, judecătorul omițând să ia în calcul toate probele depuse la dosar. Înalta Curte, cu privire la criticile circumscrise acestui motiv de recurs arată că ele nu se susțin, în ceea ce privește natura și efectivitatea neregulilor, în condițiile în care înscrisurile depuse la dosar și conținutul actelor contestate au oferit elemente suficiente pentru formarea convingerii instanței în sensul legalității constatării neregulilor. Nu mai puțin însă, Înalta Curte, apreciază că ansamblul probator la care face referire recurentul-reclamant, incluzând înscrisurile emise ulterior datei controlului efectuat, susține și este de natură, din perspectiva aplicării principiului proporționalității, a fundamenta soluția vizând reducerea valorii debitului stabilit în sarcina recurentului- reclamant, după cum în continuare se va arata. Nefondat este și motivul de recurs prin care recurentul reclamant a susținut că instanța de fond a respins în mod nelegal probatoriile propuse, respectiv proba cu expertiza, interogatoriu și martori, solicitând în acest sens casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond. Instanța de control judiciar apreciază că nici aceste critici și susțineri nu sunt de natura a antrena nelegalitatea sentinței pronunțate de primă instanță și, cu atât mai puțin, nu sunt apte de a conduce la casarea acesteia cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare. În mod corect instanța de fond a respins parte din probele propuse de recurentul-reclamant respectiv expertiza, interogatoriul și martorii, probe apreciate ca nefiind utile și concludente cauzei, raportat la obiectul acesteia ca și la conținutul actelor administrative atacate. De altfel, din această perspectivă, este de reținut că proba cu martori propusă de recurent este inadmisibilă, prezumția de legalitate și autenticitate a actelor administrative contestate, emise în regim de putere publică, neputând fi răsturnată în acest mod, după cum nici proba cu interogatoriul intimatei pârâte nu era utilă și pertinentă în cauză, neexistând fapte personale ale autorității care să poată fi dovedite cu o atare probă. În fine, și în ceea ce privește proba cu expertiza tehnică, Înalta Curte constată că instanța de fond a apreciat în mod corect în sensul lipsei de utilitate și de pertinență a acesteia în cauză, întrucât aspectele pe care recurentul reclamant dorea să le dovedească reieșeau din înscrisurile care au stat la baza emiterii actului administrativ atacat precum și din documentația aferentă contractului de finanțare. Nefondat este și motivul de recurs prin care recurentul a susținut că instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății și a schimbat natura vădit neîndoielnică a acțiunii îndreptate împotriva actelor administrative atacate. Contrar celor susținute în cererea de recurs, instanța de fond în mod corect a stabilit, față de conținutul actelor administrative atacate, cadrul legal și contextul factual în care au fost reținute neregulile constatate, în mod corect, nu în legătură cu contractul de finanțare, ci în legătură cu procedurile și contractele încheiate în beneficiul recurentului pentru derularea proiectului, fără ca prin aceasta să rezulte că reclamantul recurent ar fi contestat contractul de finanțare. Înalta Curte, apreciază însă că soluția primei instanțe este criticabilă în ceea ce privește întinderea debitului aplicat prin actele atacate, numai din perspectiva încălcării principiului proporționalității, principiu de drept european, consacrat ca atare de normele juridice europene dar și de practica instanțelor judecătorești europene și naționale, prin proporționalitate înțelegându-se, asigurarea corelației între necesitatea beneficiarului, obiectul contractului de finanțare, și cerințele solicitate a fi îndeplinite. Astfel cum s-a arătat deja, dacă în ceea ce privește natura și conținutul neregulilor reținute în derularea proiectului, înscrisurile depuse la dosar ca și motivarea actelor administrative contestate au oferit elemente suficiente și pertinente pentru formarea convingerii instanței în sensul legalității constatării acestora, Înalta Curte apreciază totodată, raportat la întregul material probator ca și la întregul context factual, incluzând înscrisurile înfățișate în etapa soluționării recursului, că stabilirea debitului datorat de debitorul recurent, în cuantumul arătat, nesocotește principiul proporționalității, ținându-se seama de natura și de gravitatea neregulilor constatate precum și de amploarea și de implicațiile financiare ale acestora. În acest sens, Înalta Curte constată că, proiectul finanțat având ca obiect "Alimentarea cu apă a satelor Mitreni și Valea Roșie, comuna Mitreni jud. Călărași", ce era finalizat chiar la momentul efectuării controlului, astfel cum rezultă chiar din Procesul-verbal de constatare din 7 ianuarie 2010 nu este și nu a fost permanent nefuncțional, mai cu seamă că, probele administrate au demonstrat modalitatea de funcționare a stației de alimentare cu apă, pe perioade distincte. În urma acțiunii de control din data de 16 februarie 2010 realizată de către compartimentul de Control în Sănătate publică din DSP Călărași și pe baza rezultatelor de laborator s-a recomandat Primăriei Mitreni se instituie măsurile care se impun pentru potabilizarea apei în conformitate cu Legea nr. 458/2002, completată cu Legea nr. 311/2004, adresă la care consiliul Local Mitreni a comunicat masurile pe care s-a angajat a le întreprinde, ceea ce demonstrează ca scopul investiției poate fi atins iar necesitatea, respectiv utilitatea acesteia în zonă este necontestată, fiind evidente consecințele negative pentru comunitate, în caz contrar. Din această perspectivă, instanța de control judiciar apreciază că impunerea în sarcina recurentului-reclamant a debitului în valoare totală de 2.453.871,97 RON, la care se adaugă majorările și penalitățile legale, în caz de neplată, ar produce efecte excesiv de împovărătoare prin lipsirea bugetului unității administrativ teritoriale de resursele financiare necesare autorităților publice locale pentru administrarea treburilor publice ale colectivității. Și aceasta cu atât mai mult cu cât, la data dezbaterii recursului, recurentul-reclamant a prezentat înscrisuri ce dovedesc faptul ca stația de alimentare cu apă este funcțională și îndeplinește toate normele sanitare impuse, la momentul decembrie 2016 fiind încheiate un număr de 783 contracte de furnizare a apei la comuna Mitreni și respectiv un număr de peste 2500 de beneficiari ai obiectivului de investiții din cauză. Relevante sunt totodată și Autorizația Sanitară de funcționare nr. 00081 din 9 decembrie 2011, buletinul de analiză 908-2 emis de Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Protecția Mediului, centralizatoarele cu numărul de familii din satul Mitreni și satul Valea Roșie, racordate la rețeaua de alimentare cu apă. În Regulamentul CE nr. 2988/1995, în art. 2, la alin. (1), se prevede: "Controalele, măsurile și sancțiunile administrative se introduc în măsura în care acest lucru este necesar pentru a asigura aplicarea corespunzătoare a dreptului comunitar. Acestea trebuie să fie eficace, proporționale și convingătoare astfel încât să se ofere o protecție adecvată a intereselor financiare ale comunităților." De altfel în jurisprudența CJUE dar și în cea națională (e.g. Deciziile ICCJ - SCAF nr. 1473/2012 și nr. 3066/2014) s-a reținut, în mod constant, ca se impune ca în cadrul aprecierii constrângerilor legate de diferite măsuri posibile, să se examineze dacă obiectivele urmărite de măsura reținută sunt de natură să justifice consecințe economice negative, chiar considerabile pentru anumiți operatori, stabilindu-se ca "sancțiunile din dreptul intern să fie totdeauna proporționale cu gravitatea abuzului" (cauza C-146/05, Hot din 27 septembrie 2009, Colle KG și Finanzanet) iar "măsura să nu depășească ceea ce este necesar pentru că devine improprie scopului urmărit" (Hot. C-45/2006 Campina). S-a mai reținut că măsurile și restricțiile impuse de autoritățile publice trebuie să răspundă în mod efectiv unor obiective de interes general urmărite de comunitate și să nu afecteze în mod disproporționat drepturile și interesele legitime ale destinatarului (cauza C-44/79). Concluzionând, din perspectiva considerațiunilor principiale și jurisprudențiale enunțate și pentru a da deplină eficiență acestora, Înalta Curte apreciază că se impune reducerea la jumătate a debitului reținut prin actele administrative atacate, motiv pentru care, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și al art. 312 alin. (1)-(3) C. proc. civ., va admite recursul de fată și va modifica sentința atacată în sensul admiterii în parte a acțiunii recurentului reclamant și a anulării parțiale a actelor contestate, numai în ceea ce privește valoarea debitului stabilit în sarcina reclamantului, pe care, astfel cum s-a arătat, îl va reduce la suma de 1.226.136,64 RON, cu majorările și penalitățile aferente.