ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1071/2011

Ședința publică de la 10 martie 2011 Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința nr. 374 din 20 martie 2008 Tribunalul Buzău, secția comercială și de contencios administrativ, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta SC C.C. SA Buzău, a dispus evacuarea pârâților din camera pe care o ocupau fără forme legale în căminul de nefamiliști bloc CFR etaj 1 ap. 1, situat în Buzău, proprietatea reclamantei, obligându-i pe pârâți la plata de despăgubiri reprezentând lipsa de folosință a spațiului în sumă de 3.213,2 lei și la plata sumei de 336,5 lei cheltuieli de judecată. Curtea de Apel Ploiești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a respins ca nefondat apelul declarat de pârâții O.S., O.G., O.V.

și O.N. împotriva sentinței instanței de fond, așa cum rezultă din decizia nr. 198 din 20 octombrie 2008, decizie care a fost casată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, prin decizia nr. 3332 din 11 decembrie 2009. Rejudecând apelul Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, a respins apelul declarat de pârâți, așa cum rezultă din decizia nr. 57 din 12 mai 2010. Împotriva acestei din urmă hotărâri, pârâții O.S., O.G., O.V. și O.N. au declarat recurs, care a fost semnat de către o singură parte, respectiv de către O.S., așa cum s-a reținut prin încheierea din 9 decembrie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială, împrejurare față de care celelalte părți au fost citate cu mențiunea de a semna cererea de recurs.

În acest context, Curtea, conform art. 137 alin. (1) C. proc. civ., se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra acelora de fond care fac de prisos, în totul sau în parte cercetarea în fond a pricinii. Cum în speță a fost invocată excepția nulității cererii de recurs, în temeiul art. 137 alin. (1) C. proc. civ., Curtea va analiza această excepție raportată la art. 302 1 lit. d) C. proc. civ. și constată că în conformitate cu temeiul de drept anterior invocat cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității semnătura reprezentantului legal. Față de împrejurarea că prin încheierea de ședință din data de 9 decembrie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a dispus citarea recurentelor O.G., O.V.

și O.N. cu mențiunea complinirii lipsei semnăturii de pe cererea de recurs și că recurentele au fost citate cu această mențiune dar, nu s-au conformat acestei dispoziții, urmează a se constata nulitatea cererii de recurs conform art. 302 1 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. Cererea de recurs formulată de O.S., O.G., O.V. și O.N. este nulă și față de dispozițiile art. 302 1 lit. c) C. proc. civ. deoarece aceasta nu conține motivele de nelegalitate a deciziei atacate, astfel că în recurs nu au fost dezvoltate motive care să permită încadrarea în vreunul din punctele art. 304 C. proc.

civ., recurenții prezentând mai întâi situația de fapt și arătând că reclamanta nu a făcut dovada titlului de proprietate asupra spațiului în litigiu, că au fost amenințați în permanență cu evacuarea și obligați să plătească o chirie de 2 euro/mp raportată la o suprafață mult mai mare decât în contractul inițial, că au încercat să cumpere garsoniera însă reclamanta a refuzat, condiții față de care hotărârea atacată este netemeinică și nelegală fiind pronunțată cu încălcarea legislației în vigoare, a codului civil cu referire specială la contractul de locație. Potrivit art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. cererea de recurs va cuprinde sub sancțiunea nulității motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor.

Art. 306 alin. (2) și (3) C. proc. civ. prevede că motivele de ordine publică pot fi invocate și din oficiu de către instanța de judecată și că indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ. Cum casarea sau modificarea deciziei atacate este posibilă numai în cazurile prevăzute de art. 304 C. proc. civ., iar conform art. 302 1 alin. (1) lit. c) același cod, cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate și dezvoltarea lor și cum recurenții nu s-au conformat acestor exigențe legale, având în vedere, deopotrivă, și inexistența motivelor de ordine publică, care să inducă aplicarea art. 306 alin. (2) C. proc.

civ. și că motivele dezvoltate de recurenți nu pot fi încadrate în niciunul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., neputând fi acoperită nulitatea recursului conform art. 306 alin. (3) C. proc. civ., Curtea va admite excepția invocată și va constata nulitatea cererii de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nulitatea cererii de recurs formulată pârâții O.S. , O.G. , O.V. și O.N. împotriva deciziei nr. 57 din 12 mai 2010 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 martie 2011.