ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 508/2017

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Obiectul cererii de revizuire

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin Decizia nr. 3383 din 7 iunie 2016 a respins plângerile conexe împotriva deciziei C.N.S.C. nr. 699/C6/796 din 27 aprilie 2016, formulate de petenții Inspectoratul General al Jandarmeriei Române - A. București și SC B. SRL, în contradictoriu cu intimata SC C. SRL, ca nefondate.

Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că, în ceea ce privește cerința de la pct. 3.3.4 din Specificația tehnică nr. 173.937 din 3 martie 2016, prin stabilirea cerinței privind existența cocoșului exterior, autoritatea contractantă a impus practic un anumit procedeu de fabricare a pistolului, astfel cum în mod corect a învederat intimata prin contestația înaintată Consiliului. Or, autoritatea contractantă nu a dovedit că această specificație tehnică privind darea focului este justificată de obiectul contractului, reprezentat de pistolul calibru 9 x 19 mm, care, potrivit pct. II din Specificația tehnică, "este destinat executării tragerilor cu muniție calibru 9 x 19 mm asupra țintelor apropiate, fixe sau mobile, pe timp de zi și de noapte, din diferite poziții".

De asemenea, în aplicarea dispozițiilor legale precitate, instanța a constatat că autoritatea contractantă nici nu a probat că "nu este posibilă o descriere suficient de exactă și de inteligibilă a obiectului contractului". Oricum, chiar și dacă s-ar fi făcut o astfel de probă, subliniază că art. 31 alin. (13) din O.U.G. nr. 114/2011 impune explicit ca o astfel de mențiune sau referire să fie însoțită de cuvintele "sau echivalent", exigență ce nu a fost respectată de autoritate.

Constatând legalitatea soluției C.N.S.C., instanța a apreciat că nu se impune în cauză analizarea susținerilor petenților privind componentă tehnică. A mai constatat că autoritatea contractantă nu a întocmit o notă justificativă în cadrul procedurii de atribuire, prin care să motiveze impunerea condiției ca pistolul să fie prevăzut cu cocoș exterior. Or, potrivit dispozițiilor art. 8 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică din O.U.G. nr. 34/2006 (care se aplică în completarea O.U.G. nr. 114/2011), "atunci când impune cerințe minime de calificare referitoare la capacitatea tehnică și/sau profesională, autoritatea contractantă trebuie să fie în măsură să motiveze aceste cerințe, elaborând în acest sens o notă justificativă, care se atașează la dosarul achiziției."

Referitor la cerința de la subpct. 3.2.7 din Specificația tehnică nr. 173.937 din 3 martie 2016, instanța a constatat că această soluție este legală fiind consecința punerii în aplicare a dispozițiilor art. 31 alin. (4) din O.U.G. nr. 114/2011, potrivit cărora "specificațiile tehnice trebuie să permită oricărui ofertant accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate de natură să restrângă concurența dintre operatorii economici", și, în mod special, a dispozițiilor art. 31 alin. (13) din același act normativ, conform cărora "cu excepția cazului în care sunt justificate de obiectul contractului, specificațiile tehnice nu pot preciza un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu și nici nu se pot referi la o marcă, la un brevet, la un tip, la o origine sau la o producție anumită, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau a anumitor produse.

O astfel de mențiune sau referire este autorizată, cu titlu excepțional, în cazul în care nu este posibilă o descriere suficient de exactă și de inteligibilă a obiectului contractului în conformitate cu prevederile alin. (5) și (7); o astfel de mențiune sau referire este însoțită de cuvintele "sau echivalent". Curtea face trimitere la considerentele prezentate anterior cu privire la interpretarea acestor dispoziții legale.

În concluzie, constatând legalitatea soluției C.N.S.C., instanța a apreciat că nu se impune în cauză analizarea susținerilor petenților privind componenta tehnică. De asemenea, nu pot fi primite susținerile petentei SC B. SRL referitoare la depășirea de către Consiliu a competenței sale materiale și profesionale, a cadrului procesual sau privind substituirea în atribuțiile autorității contractante, cu consecința schimbării necesităților acesteia. În realitate, contrar acestor aprecieri, s-a constatat că C.N.S.C. și-a exercitat competența în limitele legale, analizând susținerile contestatoarei și punctul de vedere al autorității contractante, prin raportare la documentația de atribuire, și aplicând corect dispozițiile relevante ale O.U.G. nr. 114/2011.

Cererea de revizuire exercitată în cauză

La data de 10 august 2016 s-a înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII -a contencios administrativ și fiscal sub nr. y/2CAF/2016 cererea de revizuire a Deciziei civile nr. 3383 din 7 iunie 2016 pronunțate în Dosarul nr. x/2016 formulată de revizuenta SC B. SRL în contradictoriu cu intimatele SC C. SRL și A. București.

În cuprinsul cererii de revizuire, au fost indicate motivele prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., de art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. și de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În ceea ce privește motivul de revizuire întemeiat pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., ce are în vedere situația în care există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri, revizuenta a arătat, la termenul de judecată din data de 18 august 2016, faptul că are în vedere o hotărâre pronunțată de Curtea de Apel Oradea, respectiv Hotărârea nr. 2537 din 15 septembrie 2014.

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin Decizia 3383 din 7 iunie 2016, a admis excepția necompetenței materiale și, pe cale de consecință a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ., formulată de revizuenta SC B. SRL în contradictoriu cu intimatele SC C. SRL, A. București, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Totodată a disjuns soluționarea celorlalte motive de revizuire.

În argumentele prezentate, instanța a reținut că potrivit art. 510 alin. (2) C. proc. civ. "În cazul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8, cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța care a dat prima hotărâre. Dacă una dintre instanțele de recurs la care se referă aceste dispoziții este Înalta Curte de Casație și Justiție, cererea de revizuire se va judeca de această instanță".

A mai reținut instanța că în cazul de față, revizuenta invocă faptul că Decizia Curții de Apel București nr. 3383 din 7 iunie 2016 este potrivnică Deciziei pronunțate de Curtea de Apel Oradea, respectiv cea având nr. 2537 din 15 septembrie 2014, astfel că în această situație, competența soluționării cererii de revizuire este, potrivit art. 510 alin. (2) C. proc. civ. mai sus citat, instanța superioară comună celor două Curți de Apel, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție, motiv pentru care va fi admisă excepția necompetenței materiale, iar competența de soluționare a cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ. va fi declinată în favoarea Înaltei Curte de Casație și Justiție.

Învestită cu soluționarea cererii de revizuire, Înalta Curte constată că prin cererea de revizuire întemeiată în drept pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuenta SC B. SRL, în contradictoriu cu intimatele A. București și SC C. SRL, a invocat contrarietatea revizuenta invocă faptul că Decizia Curții de Apel București nr. 3383 din 7 iunie 2016 este potrivnică Deciziei nr. 2537/CA/2014-R din 15 septembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Oradea.

A subliniat că, s-au pronunțat două soluții contrare, în privința aceleiași situații litigioase, în ambele două cauze fiind încălcate cele reținute cu putere de lucru judecat.

Hotărârile a căror contrarietate se invocă

Prin Decizia nr. 3383 din 7 iunie 2016, Curtea de Apel București, secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal, a respins plângerile conexe împotriva Deciziei C.N.S.C. nr. 699/C6/796 din 27 aprilie 2016, formulate de petenții Inspectoratul General al Jandarmeriei Române-A. București și SC B. SRL, în contradictoriu cu intimata SC C. SRL, ca nefondate.

Prin Decizia nr. 2537 din 15 septembrie 2014, Curtea de Apel Oradea, a respins ca nefondată plângerea formulată de petenta SC D. SRL - lider al asocierii formată din SC D. SRL și SC E. SRL în contradictoriu cu intimatul Municipiul Oradea - prin Primar, împotriva Seciziei nr. 1273/C11/1336 din 5 mai 2014 pronunțată de CNSC pe care o menține în totul.

Apărările intimatelor

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata SC C. SRL, a solicitat, în principal, respingerea cererii de revizuire, ca tardiv formulată și, în subsidiar, ca nefondată, arătând că în speță nu sunt îndeplinite condițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., neexistând hotărâri definitive potrivnice.

Considerentele Înaltei Curți asupra revizuirii

Examinând cererea de revizuire în raport de excepția de tardivitate invocată de intimata SC C. SRL, a cărei analiză este prioritară raportat la aspectele de fond ale cererii, față de caracterul său peremptoriu, Înalta Curte urmează a o respinge, ca tardiv formulată, pentru următoarele considerente:

Căile de atac și termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.

În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prevăzute de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează.

Cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Potrivit art. 511 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, termenul de revizuire este de o lună și se va socoti… "de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri".

Având în vedere dispozițiile legale anterior citate, Înalta Curte constată că termenul prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. a fost depășit, întrucât decizia a cărei revizuire se solicită a rămas definitivă la data de 7 iunie 2016 (respectiv Decizia nr. 3383 pronunțată de Curtea de Apel București) iar prezenta cerere a fost formulată la data de 8 august 2016, data poștei - conform Dosarului nr. x/2016 al Curții de Apel București.

Legea sancționează cu decăderea nerespectarea termenelor procedurale stabilite pentru exercitarea căilor de atac, sens în care sunt de observat și dispozițiile art. 185 alin. (1) C. proc. civ.,potrivit cărora neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrag decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința sa.

În speță, revizuenta a încălcat prevederile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., deoarece a formulat cererea cu depășirea termenului legal prevăzut de textul menționat, împrejurare față de care, dată fiind prioritatea soluționării excepției de tardivitate, celelalte aspecte învederate prin cererea de revizuire nu vor mai fi analizate, în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) din același cod, excepția tardivității cererii fiind o excepție procesuală absolută și dirimantă, peremptorie, ce face de prisos analiza fondului.

Având în vedere toate considerentele expuse, în temeiul art. 513 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire, ca tardiv formulată.

În aceste circumstanțe,pentru obligarea revizuentei la plata cheltuielilor de judecată pentru această fază procesuală, Înalta Curte reține că, în conformitate cu prevederile art. 453 alin. (1) din C. proc. civ., partea care cade în pretenții va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

Având în vedere considerentele mai sus -menționate, Înalta Curte va stabili în sarcina revizuentei SC B. SRL suma totală de 4.800,00 RON cu titlul de cheltuieli de judecată în revizuire Către intimata SC C. SRL, reprezentând onorariu de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta SC B. SRL împotriva Deciziei nr. 3383 pronunțate la data de 7 iunie 2016 în Dosarul nr. x/2016 de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulată.

Obligă revizuenta SC B. SRL la plata cheltuielilor de judecată către intimata SC C. SRL, în cuantum de 4.800,00 RON.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 februarie 2017.

Procesat de GGC - LM