ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6209/2019
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6209/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Ședința publică din data de 5 decembrie 2019
Asupra cererii de revizuire de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 1397 din 9 martie 2011, pronunțată în dosarul nr. x/2009, a respins recursul declarat de A. împotriva sentinței civile nr. 271 din 19 mai 2010, a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Împotriva acestei sentințe a formulat cerere de revizuire, A., înregistrată la data de 17.10.2019.
Fiind luată în examinare cu prioritate, față de dispozițiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865, excepția nulității cererii de revizuire pentru netimbrare, invocată din oficiu, Înalta Curte urmează să o admită, și să anuleze cererea de revizuire, ca netimbrată, având în vedere următoarele considerente:
Cum revizuentul nu a timbrat anticipat cererea de revizuire, acesta a fost legal citat pentru termenul din 5 decembrie 2019 cu mențiunea de a timbra cererea, cu 10 RON taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în valoare de 0,3 RON, obligație căreia nu s-a conformat.
Or, prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice, cât și de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată.
Potrivit art. 3 lit. h) din Legea nr. 146/1997, "Acțiunile și cererile neevaluabile în bani se taxează astfel: … h) cereri de revizuire - 10 RON".
Potrivit art. 9 din Ordonanța nr. 32/1995 a Guvernului României, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru și/sau timbrul judiciar, cererea părții se anulează, după caz, ca netimbrată sau insuficient timbrată.
Revizuentul susține că cererea sa este scutită de la plata taxei de timbru, însă, se constată că, în speță, Înalta Curte a apreciat că cererea de față nu se încadrează în cazurile de scutire prevăzute de lege, dispunând, prin rezoluție, citarea revizuentului cu mențiunea achitării taxei de timbru în valoare de 10 RON, iar acesta nu a formulat cerere de reexaminare a măsurii.
Așa fiind, constatând că, prezenta cerere de revizuire nu a fost timbrată anticipat, că revizuentul nu s-a conformat obligației de timbrare, potrivit mențiunii din citația pentru termenul de judecată din 5 decembrie 2019, când procedura de citare a fost legal îndeplinită; că, în cauză, nu operează scutirea legală - personală sau după obiect - de obligația timbrării, Înalta Curte, dând eficiență dispozițiilor art. 20 pct. 1 și 3 din Legea nr. 146/1997, respectiv ale art. 35 alin. (1) și (5) din Normele metodologice de aplicare a legii, urmează să dispună anularea, ca netimbrată, a cererii de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează cererea de revizuire formulată de A. împotriva deciziei nr. 1397 din 9 martie 2011, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2009, ca netimbrată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 decembrie 2019.