ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 24.10.2019

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5011/2019

HOTĂRÂRE
24.10.2019
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5011/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Ședința publică din data de 24 octombrie 2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, la data de 26.11.2018, reclamanta A. a solicitat, în temeiul art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș, aplicarea conducătorului pârâtei unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere până la executarea obligației prevăzute în dispozitivul sentinței nr. 106 din 23 iunie 2015 pronunțate de Curtea de Apel Pitești în Dosarul nr. x/2013, și obligarea pârâtei la plata unor penalități în cuantum de 1.000 RON, stabilite pe zi de întârziere, până la executarea obligației prevăzute în titlul executoriu menționat, în condițiile art. 906 C. proc. civ.

1.2. Soluția primei instanțe

Prin sentința nr. 26 din 22 martie 2019, Curtea de Apel Pitești a respins excepțiile invocate de pârâtă (excepția inadmisibilității cererii pentru lipsa procedurii prealabile și excepția lipsei de interes).

A respins cererea reclamantei având ca obiect amendă pentru neexecutare hotărâre judecătorească, ca nefondată.

Împotriva acestei sentințe, în condițiile art. 483 C. proc. civ., reclamanta A. a formulat recurs, solicitând casarea hotărârii recurate și, rejudecând, admiterea cererii astfel cum a fost formulată și modificată.

A susținut recurenta că este eronată motivarea instanței de fond care a apreciat că depunerea fișei sintetice din care rezultă că nu mai figurează cu debitul prevăzut de procesul-verbal nr. x/27.02.2004 și titlul de creanță nr. x/11.03.2004 este de natură a demonstra că pârâta și-a îndeplinit obligația.

Astfel, în Dosarul nr. x/2013 a solicitat obligarea pârâtei să emită un nou act administrativ prin care să desființeze actele administrativ-fiscale menționate, obligație ce o avea potrivit art. 47 alin. (2) Codul de procedură fiscală. Or, fișa fiscală nu poate ține loc de decizie de desființare a acestora.

Noul act administrativ-fiscal prin care pârâta DGRFP Ploiești dispune desființarea actelor este imperios necesar pentru soluționarea Dosarului nr. x/2009 al Judecătoriei Pitești, această instanță neputând constata că s-ar fi desființat titlul executoriu în baza căruia a început executarea silită de către pârâtă pentru a dispune anularea actelor de executare.

Potrivit art. 723 alin. (1) C. proc. civ., dreptul la întoarcerea executării silite și la restabilirea situației anterioare depinde de desființarea titlului executoriu sau a executării însăși.

Fișa sintetică invocată de pârâtă și reținută de instanță nu este opozabilă terților iar, în lipsa actului administrativ de desființare a titlului de creanță nr. x/11.03.2004 și a procesului-verbal nr. x/27.02.2004, instanțele nu pot constata că executarea silită a pornit în baza unui titlu executoriu ce a fost desființat pentru a dispune anularea actelor de executare și repunerea părților în situația anterioară prin întoarcerea executării silite.

Intimata-pârâtă Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești reprezentată de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului, ca nefondat.

Înalta Curte, examinând hotărârea atacată în raport de prevederile legale incidente, constată că recursul este nefondat.

4.1. Înalta Curte constată că hotărârea primei instanțe respectă rigorile unei motivări adecvate, în care se poate identifica raționamentul logico-juridic ce a condus la pronunțarea soluției criticate, argumentele părților litigante fiind grupate de către judecătorul fondului într-o manieră recognoscibilă, pentru a răspunde cererilor și apărărilor formulate.

Potrivit art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, "(1) Instanța, soluționând cererea la care se referă art. 8 alin. (1), poate, după caz, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă."

Corelativ, art. 24 alin. (1) din lege prevede că, "(1) Dacă în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative, executarea hotărârii definitive se face de bunăvoie în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în termen de cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.".

4.2. Prin sentința civilă nr. 106 din 23 iunie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în Dosarul nr. x/2013, definitivă prin Decizia nr. 3820 din 4 decembrie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor publice Ploiești a fost obligată la desființarea Procesului-verbal nr. x/27.02.2004 și a titlului de creanță nr. x/11.03.2004.

Prin acțiunea introductivă de instanță, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la emiterea unui nou act administrativ-fiscal prin care să corecteze cele statornicite prin Procesele-verbale nr. x/24.11.1999, nr. y/23.03.2001, nr. z/02.09.2002, nr. w/19.11.2003, nr. t/27.02.2004 și titlul de creanță nr. x/11.03.2004,

Curtea de Apel Pitești a reținut faptul că actele administrativ-fiscale anterioare (procesele-verbale de control și deciziile emise pentru soluționarea contestațiilor) au fost desființate de instanțe prin hotărâri judecătorești irevocabile, însă a obligat pârâta la efectuarea unei operațiuni administrative, să desființeze actele administrativ-fiscale menționate, și nu să emită un act administrativ prin care să desființeze aceste acte.

Contrar alegațiilor recurentei-reclamante, instanța nu a obligat la emiterea unui act de desființare a procesului-verbal și a titlului de creanță în condițiile art. 47 din O.G. nr. 92/2003 în vigoare în perioada de referință.

Astfel, punerea în executare a dispozițiilor sentinței nr. 106/2015 a fost realizată ca efect al operațiunilor efectuate de organul fiscal, care a încetat actele de executare silită având ca titlu de creanță procesul-verbal nr. x/27.02.2004 și a anulat obligațiile reclamantei A. datorate pentru societatea B. S.R.L..

În dovedirea acestor aspecte, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești-Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș a depus și Fișa sintetică totală din 14.01.2019, din care rezultă că aceasta nu mai figura cu debite pentru societatea B. S.R.L..

Susținerile recurentei-reclamante, referitoare la faptul că nu s-ar putea face aplicarea art. 723 alin. (1) C. proc. civ. sau că fișa sintetică nu ar fi opozabilă terților, lipsind actul de desființare a titlului de creanță nr. x/11.03.2004 și a procesului-verbal nr. x/27.02.2004, nu pot fi reținute, anularea/desființarea acestor acte reieșind, cu evidență, din sentința civilă nr. 106 din 23 iunie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în Dosarul nr. x/2013, definitivă prin Decizia nr. 3820 din 4 decembrie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

Reține instanța de control judiciar că, potrivit art. 22 din Legea nr. 554/2004, "Hotărârile judecătorești definitive pronunțate potrivit prezentei legi sunt titluri executorii.", și că organele fiscale au încetat actele de executare silită în baza actelor desființate prin hotărârea menționată.

4.3. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Prin urmare, dezlegarea dată litigiului cu care a fost învestită prima instanță reflectă analizarea, interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor legale incidente, astfel că, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., urmează a respinge recursul, ca nefondat.

Respinge recursul formulat de A. împotriva sentinței nr. 26 din 22 martie 2019 a Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 octombrie 2019.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2020-12-10
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6723/2020
Ședința publică din data de 10 decembrie 2020 Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I Cererea de chemare în judecată 1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la nr. x/2017 la Curtea
ÎCCJ 2019-06-12
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3249/2019
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea formulată la data de 21 martie 2016, reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Re
ÎCCJ 2019-01-18
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 199/2019
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești la data de 1.09.2016, reclamanta A. SRL a chemat în judecată p
ÎCCJ 2022-02-16
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 877/2022
Ședința publică din data de 16 februarie 2022 Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată în
ÎCCJ 2018-06-18
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2615/2018
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei. Cererea de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a c
Sursă