ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3599/2010

A supra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 05 martie 2009, S.A. și S.V.O. au solicitat în contradictoriu cu intimații D.E. , D.V.A., D.F., D.P., D.S.D. , Primăria municipiului București, SC C. SA și Municipiul București prin Primar general, revizuirea deciziei civile nr. 2135 din 25 februarie 2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 4663/2/2007, pentru motivele de revizuire prevăzute de art. 322 pct. 2 și 7 C. proc. civ. In motivarea cererii de revizuire, astfel cum a fost aceasta precizată (fila 20 dosar) revizuenții au arătat în susținerea motivului de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 2 C. proc. civ.

pe care au înțeles să-și întemeieze cererea dedusă judecății, că instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra motivului 2 de recurs, prin care s-a criticat nelegalitatea soluției curții de apel pentru neefectuarea operațiunii de comparare a titlurilor exhibate de părțile litigante, cerință impusă de temeiul juridic al cererii de chemare în judecată - art. 480, art. 481 C. civ. , art. 489-492 C. civ., art. 644 C. civ., art. 10 din Constituția de la 1948 și art. 17 din Declarația universală a drepturilor omului, precum și art. 44 din Constituția României din 2003, privind garantarea dreptului de proprietate. Dacă se proceda în sensul prescris de normele legale evocate, instanța nu ar fi pronunțat hotărârea criticată, care prin neexaminarea motivului de recurs invocat face incidență norma art. 322 pct. 2 C. proc.

civ. constând în cazul de revizuire invocat, teza „dacă s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut", în care se încadrează de asemenea și invocarea Legii nr. 1/2009, care nu este aplicabilă unui raport juridic declanșat anterior intrării sale în vigoare. Referitor la cererea dedusă judecății, astfel cum a fost aceasta precizată, se constată următoarele: Prin decizia nr. 2135 din 25 februarie 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de reclamantele S.A. și S.V.O. împotriva deciziei nr. 118 din 13 februarie 2008 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

A fost casată în parte decizia atacată în sensul că a fost înlăturată dispoziția privind anularea în parte a sentinței civile nr. 147 din 17 decembrie 2004 a Tribunalului București, secția a IV-a civilă, referitor la revendicarea suprafeței de 60 mp teren, cauza fiind trimisă spre rejudecarea acestui capăt de cerere aceleiași instanțe de apel. A fost respins apelul declarat de Primăria municipiului București și, pe cale de consecință, a fost înlăturată dispoziția privind respingerea capătului de cerere referitor la neîncadrarea autorului reclamanților în categoria persoanelor prevăzute de art. 1 din Decretul nr. 92/1950. Au fost menținute celelalte dispoziții ale deciziei atacate. Cererea de revizuire dedusă judecății și întemeiată pe cazul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 2 C. proc.

civ. vizează dispozițiile deciziei prin care au fost analizate criticile din recurs privind soluția dată capătului de cerere în revendicare, care nu au fost primite de instanța de recurs, sub acest aspect dispozițiile hotărârii recurate devenind irevocabile. Sub acest aspect se constată că, potrivit art. 322 alin. (1) C. proc. civ. , revizuirea unei hotărâri dată de o instanță de recurs se poate cere atunci când evocă fondul. Această cerință a legii, de admisibilitate a căii extraordinare de atac dedusă judecății, implică cu necesitate, astfel cum rezultă din conținutul explicit al textului evocat, rezolvarea fondului pretenției ce a constituit obiectul litigiului. Nu au acest caracter și nu pot fi atacate pe calea extraordinară de atac a revizuirii hotărârile prin care s-a respins recursul ca nefondat sau prin care s-a dispus casarea cu trimitere.

Ca urmare, constatând în cauză existența impedimentului legal invocat, de inadmisibilitate a cererii supusă analizei, urmează a se dispune în sensul respingerii sale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge cererea de revizuire a deciziei nr. 2135 din 18 februarie 2003 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală formulată de S.A. și S.V.O.. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 iunie 2010.