ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 10/2011

Asupra cauzei

civile de față, constată următoarele:

Prin sentința nr. 763 din 6 mai

2009, Tribunalul Iași, secția civilă, a admis excepția prescripției dreptului

la acțiune invocată de pârât și, în consecință, a respins acțiunea formulată de

reclamantul U.M. în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin M.F.P., ca

prescrisă.

Prin decizia nr.

197 din 16 decembrie 2009, Curtea de Apel Iași, secția civilă și pentru cauze

cu minori și de familie, a respins apelul declarat de reclamant împotriva

acestei sentințe, ca nefondat.

Decizia Curții de

Apel a fost atacată cu recurs de către reclamant la data de 2 februarie 2010.

Intimatul-pârât

a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

În ședința

publică din 11 ianuarie 2011, Înalta Curte a supus dezbaterii părților excepția

tardivității recursului, invocată, din oficiu, la termenul din 21 septembrie 2010.

Excepția este

întemeiată și va fi admisă pentru următoarele motive:

Potrivit art. 301

C. proc. civ., termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii,

dacă legea nu dispune altfel, iar potrivit art. 103 alin. (1) C. proc. civ.,

neexercitarea căii de atac în termenul legal atrage decăderea părții din

dreptul de a mai exercita respectiva cale de atac afară de cazul când legea

dispune altfel sau partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare

mai presus de voința ei.

In speță,

decizia atacată a fost comunicată la data de 15 ianuarie 2010 reclamantului,

care a semnat personal de primirea ei, așa cum rezultă din dovada de comunicare

de la dosarul de apel.

Raportat la

data comunicării deciziei atacate și la modul de calcul pe zile libere,

prescris de art. 101 alin. (1) C. proc. civ. pentru termenele statornicite pe

zile (conform căruia nu intră în calcul nici ziua când a început și nici ziua

când s-a sfârșit termenul), urmează a se reține că, pentru reclamant, termenul

de declarare a recursului s-a împlinit la data de 31 ianuarie 2010, respectiv

într-o zi nelucrătoare (duminica), astfel că în conformitate cu dispozițiile art.

101 alin. (5) C. proc. civ. el s-a prelungit până la sfârșitul primei zile de

lucru următoare, luni, 1 februarie 2010.

Reclamantul a

declarat, însă, recurs la data de 2 februarie 2010, dată care rezultă din

ștampila de înregistrare a recursului la Curtea de Apel Iași, aplicată pe

cererea de recurs (dosar I.C.C.J.).

Prin urmare,

data declarării recursului se situează peste termenul de 15 zile prevăzut de art.

301 C. proc. civ.

In consecință, Înalta

Curte urmează să dispună respingerea recursului ca tardiv, făcând astfel

aplicarea sancțiunii decăderii, prevăzută de art. 103 alin. (1) C. proc. civ.

pentru neexercitarea în termen a oricărei căi de atac.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E

C I D E

Respinge, ca

tardiv, recursul declarat de reclamantul U.M. împotriva deciziei civile nr. 197

din 16 decembrie 2009 a Curții de Apel Iași, secția civilă și pentru cauze cu

minori și de familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 11 ianuarie 2011.