ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3286/2013

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3286/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursurilor de

față,

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentin

ța penală nr. 67 din data

de 12 aprilie 2012, Tribunalul Vaslui în temeiul prevederilor art. 334 C. proc.

pen. a schimbat încadrarea juridică a infracțiunii de trafic de minori pentru care

inculpata G.M.M. a fost trimisă în judecată din infracțiunea prevăzută de art. 13

alin. (1) și (3) teza I din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2)

C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza a-ll-a din

Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

A condamnat pe inculpata

G.M.M.

,

la:

- pedeapsa de 2 ani

și 6 luni închisoare

și

1 an interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) pentru săvârșirea

infracțiunii de trafic de persoane prevăzute de art. 12 alin. (1) din Legea nr.

678/2001, cu aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen. coroborat cu art. 76 alin. (1)

lit. c) C. pen.

- pedeapsa de 4 ani și

6

luni închisoare

și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a,

lit. b)

pentru

săvârșirea infracțiunii de trafic de minori prevăzute de

art. 13 alin. (1), (2)

și (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen., cu aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen. coroborat cu art. 76 alin. (1)

lit. a) C. pen.

În

temeiul prevederilor

art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen., a contopit pedepsele aplicate

inculpatei G.M.M. în pedeapsa cea mai grea, respectiv cea de 4 ani și 6 luni închisoare

și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a,

lit. b). C. pen.

Pe durata prev

ăzută de art. 71 C.

pen. a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)

teza a II-a și b) C. pen., începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

În temeiul prevederilor

art. 334 C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a infracțiunii de trafic de

minori pentru care inculpatul G.M.M.A. a fost trimis în judecată din infracțiunea

prevăzută de art. 13 alin. (1) și (3) teza I din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 13 alin. (1), (2)

și (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen.

În temeiul prevederilor

art. 334 C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a infracțiunii de trafic de

persoane pentru care inculpatul G.M.M.A. a fost trimis în judecată din infracțiunea

prevăzută de art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 în infracțiunea prevăzută

de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001.

În temeiul prevederilor

art. 334 C. proc. pen., a respins cererea privind schimbarea încadrării juridice

a infracțiunii de trafic de persoane

pentru care inculpatul G.M.M.A.

a fost trimis în judecată

formulată în sensul reținerii prevederilor art. 20 C. pen. pentru infracțiunea prevăzută

de art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001

A condamnat pe inculpatul

G.M.M.A.

,

la pedeapsa de pedeapsa de 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute

de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) pentru săvârșirea infracțiunii de trafic

de minori prevăzute de art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza a-II-a din Legea nr. 678/2001,

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen. coroborat

cu art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen.

A condamnat pe inculpatul

G.M.M.A.

,

la pedeapsa de pedeapsa de 1 an și 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii

de trafic de persoane prevăzute de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr.

678/2001, cu aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen. coroborat cu art. 76 alin. (1)

lit. b) C. pen.

În temeiul prevederilor

art. 33 lit. a), art. 34 lit. b)

și art. 35 C. pen., a contopit pedepsele aplicate

inculpatului G.M.M.A. în pedeapsa cea mai grea, respectiv cea de 4 ani închisoare

și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a,

lit. b), pe care inculpatul o va executa.

Pe durata prev

ăzută de art. 71 C.

pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) teza a II-a și b) C. pen., începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

A luat act c

ă părțile vătămate P.A.

și B.E. nu s-au constituit părți civile în cadrul procesului penal.

În temeiul prevederilor

art. 14 și 346 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ., a respins acțiunea civilă

formulată de către partea civilă M.C. în contradictoriu cu inculpata G.M.M.

În temeiul prevederilor

art. 14 și 346 C. proc.

pen. raportat la art. 998 C. civ., a admis, în parte, acțiunea civilă formulată

de către partea civilă R.A.M. și, în consecință, a obligat inculpații G.M.M. și

G.M.M.A., în solidar, la plata către partea civilă R.A.M. a sumei de 5.000 RON cu

titlu de daune morale.

A respins restul preten

țiilor materiale și morale

formulate de către partea civilă R.A.M.

În temeiul prevederilor

art. 19 din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane,

a confiscat de la inculpata G.M.M. suma de 15.000 euro, dobândiți în urma săvârșirii

infracțiunii de trafic de persoane.

Pentru a hot

ărî astfel, Tribunalul

Vaslui a reținut, în esență că în drept, fapta inculpatei G.M.M., de a recruta,

transporta și caza în Italia, prin înșelăciune, în perioada martie 2008-martie2009,

după o înțelegere prealabilă cu fratele său inculpatul G.M.M.A., adică două persoane

împreună, în scopul exploatării sexuale, pe victimele minore B.E. și R.A.M. întrunește

elementele constitutive al infracțiunii de trafic de minori calificată în formă

continuată, prevăzute de art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza II din Legea nr.

678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Întrucât inculpata G.M.M.

a fost trimisă în judecată prin rechizitoriu nr. 29/D/P/2009 pentru săvârșirea infracțiunii

de trafic de minori prevăzute de art. 13 alin. (1) și (3) teza I din Legea nr. 678/2001,

dar din probele administrate în cauză, așa cum au fost descrise acestea mai sus,

a rezultat indiscutabil că recrutarea, transportarea și cazarea părților vătămate

minore B.E. și R.A.M. s-a realizat prin înșelăciune, adică prin prezentarea către

acestea a unei situații de fapt nereale privind locurile de muncă pe care urmau

să le ocupe acestea în Italia [modalitatea de realizare a conținutului constitutiv

ce atrage incidența prevederilor alin. (2) al art. 13 din Legea nr. 678/2001], fapta

fiind comisă de către două persoane împreună [modalitatea de realizare a conținutului

constitutiv ce atrage incidența prevederilor alin. (3) teza a-II-a al art. 13 din

Legea nr. 678/2001], instanța a dispus, în temeiul prevederilor art. 334 C. proc.

pen., schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de trafic de minori pentru care

inculpata G.M.M. a fost trimisă în judecată din infracțiunea prevăzută de art. 13

alin. (1) și (3) teza I din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2)

C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza a-II-a din

Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Pe de alt

ă parte, fapta inculpatei

G.M.M. de a recruta, transporta și caza în Italia, prin înșelăciune, în perioada

august-decembrie 2007, în scopul exploatării sexuale pe partea civilă majoră M.c.

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane art. 12

alin. (1) din Legea nr. 678/2001.

În drept, fapta inculpatului

G.M.M.A., de a recruta, transporta și caza în Italia , prin înșelăciune, în luna

martie 2009, după o înțelegere prealabilă cu sora sa, inculpata G.M.M., adică două

persoane împreună, în scopul exploatării sexuale, pe victima minoră B.E. și de a

încerca să o determine pe partea vătămată minoră R.A.M., inclusiv prin amenințări

și violențe, să revină în Italia în scopul exploatării sexuale, întrunește elementele

constitutive al infracțiunii de trafic de minori calificată în formă continuată,

prevăzute de art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001, cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Întrucât inculpatul G.M.M.A.

a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 29/D/P/2009 pentru săvârșirea infracțiunii

de trafic de minori

prevăzute de art. 13 alin. (1) și (3) teza I din Legea nr. 678/2001, dar din probele

administrate

în

cauză, așa cum au fost descrise acestea mai sus, a rezultat indiscutabil că recrutarea,

transportarea și cazarea părții vătămate minore B.E. s-a realizat prin înșelăciune,

adică prin prezentarea către acestea a unei situații de fapt nereale privind locurile

de muncă pe care urmau să le ocupe acestea în Italia (modalitatea de realizare a

conținutului constitutiv ce atrage incidența prevederilor alin. (2) al art. 13 din

Legea nr. 678/2001), fapta fiind comisă de către două persoane împreună [modalitatea

de realizare a conținutului constitutiv ce atrage incidența prevederilor alin.

(3) teza a II-a al art. 13 din Legea nr. 678/2001], iar încercarea de recrutare

a părții vătămate R.A.M. s-a realizat prin amenințări și violențe [ceea ce atrage

incidența alin. (2) al art. 13 din Legea nr. 678/2001], instanța a dispus, în temeiul

prevederilor art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice a infracțiunii

de trafic de minori pentru care inculpatul G.M.M.A. a fost trimis în judecată din

infracțiunea prevăzută de art. 13 alin. (1) și (3) teza I din Legea nr. 678/2001,

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 13 alin.

(1), (2) și (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen.

Pe de alt

ă parte, fapta inculpatului

G.M.M.A., de a determina, în luna aprilie 2009, pe partea vătămată majoră P.A.,

prin înșelăciune, după o înțelegere prealabilă cu învinuita G.M.M., să meargă în

Italia în scopul exploatării sexuale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii

de trafic de persoane prevăzute de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr.

678/2001.

Întrucât inculpatul G.M.M.A.

a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 29/D/P/2009 pentru săvârșirea infracțiunii

de trafic de persoane prevăzute de art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001,

având însă în vedere că, pe lângă faptul că infracțiunea a fost comisă de către

două persoane împreună, ceea ce atrage incidența alin. (2) lit. a) al art. 12 din

Legea nr. 678/2001, ca și conținut calificat al infracțiunii, varianta tip a infracțiunii

de trafic de persoane, constând în recrutarea unei persoane majore prin înșelăciune,

în scopul exploatării sexuale a acesteia, este incriminată de art. 1 al art. 12

din Legea nr. 678/2001, instanța a dispus, în temeiul prevederilor art. 334 C. proc.

pen., schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de trafic de persoane pentru

care inculpatul G.M.M.A. a fost trimis în judecată din infracțiunea prevăzută de

art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 în infracțiunea prevăzută de

art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001.

Situa

ția de fapt și vinovăția

inculpaților au fost dovedite pe baza materialului probator administrat în cauză,

respectiv: declarațiile inculpatului G.M.M.A., coroborate cu declarațiile părților

vătămate B.E. și P.A., date atât în cursul urmăririi penale, cât și în cea a cercetării

judecătorești, cu cele ale părților civile M.c. și R.A.M., cu declarațiile martorilor

P.I., S.V., S.O., S.D., precum și luând în considerare înscrisurile depuse la dosarul

de urmărire penală, dar și procesele-verbale de recunoaștere după fotografie.

Inculpatul G.M.M.A.

a fost audiat în cursul

urmăririi penale, dar și în cursul cercetării judecătorești, nerecunoscând săvârșirea

infracțiunilor reținute în sarcina sa.

Curtea de Apel Ia

și, secția penală și pentru

cauze cu minori, prin decizia penală nr. 38/2013 din 12 martie 2013, a respins ca

nefondate apelurile declarate de inculpații G.M.M. și G.M.M.A. împotriva sentinței

penale nr. 67 din 12 aprilie 2012 a Tribunalului Vaslui, pe care a menținut-o, însușindu-și

argumentația primei instanțe.

Împotriva sus-menționatei

decizii au declarat recurs partea civilă R.A.M. și inculpata G.M.M.

Partea civil

ă R.A.M, în motivele de

recurs scrise depuse la dosar a solicitat „admiterea recursului, casarea în parte

a deciziei recurate și constatarea încălcării regulilor procedurale în fazele de

urmărire/cercetare penală, aceasta nefiind efectuată/extinsă cu privire și la alte

fapte, privind și alți făptuitori, fiindu-i grav încălcate și vătămate drepturile

legitime și recunoscute de către lege, dispuse prin hotărâri judecătorești.”

Inculpata G.M.M.

a depus la dosar doar

declarația de recurs fără a fi însoțită de motivele scrise.

Recursul declarat de inculpata

G.M.M.

este

tardiv.

Calea de atac exercitat

ă de partea civilă R.A.M.

este calificată ca fiind apel.

Analiz

ând decizia atacată prin

prisma recursului declarat de inculpata G.M.M., Înalta Curte constată că potrivit

mențiunilor din practicaua încheierii de amânare a pronunțării de la termenul din

data de 26 februarie 2013 din Dosarul nr. 2652/89/2011 al Curții de Apel Iași, secția

penală și pentru cauze cu minori, apelanta inculpată a lipsit la apelul nominal,

și evident la dezbaterile desfășurate la acel termen, precum și la pronunțarea hotărârii.

Conform art. 385

3

raportat la art. 363 alin. (1)

și alin. (3) teza I C. proc. pen., termenul de recurs este

de 10 zile și curge de la data pronunțării hotărârii, pentru partea care a fost

prezentă la dezbateri sau la pronunțare și de la comunicare pentru părțile lipsă,

respectiv pentru apelanta inculpată, astfel după cum este menționat și în dispozitivul

deciziei penale nr. 38/2013 din 12 martie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Iași,

secția penală și pentru cauze cu minori.

În spe

ță, instanța de apel a

pronunțat decizia penală atacată la data de 12 martie 2013, aceasta fiindu-i comunicată

inculpatei G.M.M. la data de 27 martie 2013, la Consiliul Local Vaslui, la sediul

instanței și la domiciliu, conform dovezilor de comunicare aflate la dosarul cauzei,

iar recursul a fost declarat la data de 22 aprilie 2013, data plicului conform ștampilei

poștei.

Potrivit art. 385

3

raportat la art. 363 alin. (3) teza a II-a C. proc. pen.

, termenul de recurs curge

pentru inculpată de la data de 27 martie 2013 data comunicării deciziei și a expirat,

conform art. 186 alin. (2) C. proc. pen. la data de 8 aprilie 2013, zi de luni,

termen prelungit, întrucât ultima zi ar fi fost 7 aprilie 2013, zi de duminică.

A

șa fiind, declararea recursului

de către inculpata G.M.M. la data de 22 aprilie 2013 s-a făcut cu depășirea termenului

prevăzut de lege, astfel că și calea sa de atac este tardiv formulată.

În ceea ce prive

ște recursul părții civile

R.A.M., Înalta Curte analizând actele aflate la dosar, constată că aceasta nu a

promovat calea de atac a apelului întrucât nu i s-a comunicat sentința primei instanțe

și nici nu a fost prezentă la dezbaterile în fond și nici la pronunțarea hotărârii,

așa cum rezultă din partea introductivă a încheierii de amânare a pronunțării din

data de 4 aprilie 2012, precum și din practicaua sentinței penale nr. 67 din 12

aprilie 2012 a Tribunalului Vaslui, secția penală, aflată la același dosar.

În aceea

și ordine de idei, Înalta

Curte constată că la dosarul primei instanțe există o comunicare a hotărârii penale

nr. 67/2012 din data de 12 aprilie 2012 către numita R.A.M., însă aceasta nu este

completată și nici nu poartă nicio mențiune, iar faptul că partea civilă a fost

citată la apel nu echivalează cu comunicarea hotărârii.

Drept urmare, prima comunicare

c

ătre partea

civila R.A.M. este hotărârea din apel, față de care aceasta a declarat recurs în

termen, constatându-se astfel că partea civilă nu a promovat calea de atac a apelului

întrucât nu i-a fost comunicată hotărârea primei instanțe, ceea ce nu îi poate fi

imputat, nefiind astfel culpa sa și fiind nelegală lipsirea acesteia de o cale de

atac.

Ca atare, pentru toate

considerentele anterior expuse, dup

ă verificarea cauzei și în raport de dispozițiile

art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte, în baza art. 385

9

pct. 1 lit. a) teza I C. proc. pen., urmează a respinge, ca tardiv, recursul declarat

de inculpata G.M.M. împotriva deciziei penale nr. 38 din 12 martie 2013 a Curții

de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori.

Totodat

ă, urmează a fi calificată

calea de atac exercitată de partea civilă R.A.M. ca fiind apel împotriva sentinței

penale nr. 67 din 12 aprilie 2012 pronunțată de Tribunalul Vaslui, secția

penală, și a se trimite cauza la Curtea de Apel Iași, spre competentă soluționare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv, recursul

declarat de recurenta inculpată G.M.M. împotriva deciziei penale nr. 38 din 12 martie

2013 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, pe care o obligă

la plata sumei de 400 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care

suma de 300 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se avansează

din fondul Ministerului Justiției.

Califică calea de atac

exercitată de partea civilă R.A.M. ca fiind apel împotriva sentinței penale nr.

67 din 12 aprilie 2012 pronunțată de Tribunalul Vaslui, secția penală, și trimite

cauza la Curtea de Apel Iași, spre competentă soluționare.

Onorariul cuvenit apărătorului

desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat G.M.M.A., în cuantum de câte 300 RON,

se plătește din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 25 octombrie 2013.