ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 548/2014

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 548/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra

recursului de față;

Examinând

actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T. -

Biroul Teritorial Botoșani nr. 4/D/P/2004 din 06 aprilie 2006, a fost trimisă

în judecată, în stare de libertate, inculpata C.G.C. pentru săvârșirea, în

concurs real, a două infracțiuni de trafic de minori, prev. de art. 13 alin.

(4) rap. la art. 13 alin. (1) și (3), art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din

Legea nr. 678/2001 (victime fiind C.A.M. și U.N.), cât și a trei infracțiuni de

trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr.

678/2001 (victime fiind B.C., I.A.M. și S.A.), reținându-se în sarcina acesteia

că, în cursul lunii ianuarie 2004, acționând singură sau împreună cu învinuitul

C.C., a racolat pe minorele C.A.M. și U.N., precum și pe majorele I.A.M., B.C.

și S.A. pentru a fi exploatate în cluburi din orașul Madrid din Spania prin

obligarea la practicarea prostituției.

Prin același

rechizitoriu, la pct. II s-a dispus disjungerea cauzei și continuarea

cercetărilor față de învinuitul C.C., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de

trafic de persoane și trafic de minori, prev. de art. 12 alin. (1) din Legea

nr. 678/2001 și art. 13 alin. (1), (3) din același act normativ, iar la pct. IV

s-a dispus, în temeiul art. 228 alin. (6) rap. la art. 10 lit. d) C. proc.

pen., neînceperea urmăririi penale pentru infracțiunile de trafic de minori,

trafic de persoane și constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de

art. 13 alin. (4) rap. la art. 13 alin. (1) și (3), art. 12 alin. (1) și (2) lit.

a) din Legea nr. 678/2001 și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, față de

făptuitorii A.M. și A.O., cu motivarea în esență că la nivelul laturii

obiective nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestor infracțiuni.

Cauza a fost

înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani la data de 10 aprilie 2006 sub nr.

2371/2006 (nr. unic 2409/40/2006).

Prin

rechizitoriul D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Botoșani nr. 62/D/P/2006 din

data de 11 august 2006, a fost trimis în judecată, în stare de libertate,

inculpatul C.C. pentru săvârșirea în concurs real, a două infracțiuni de trafic

de minori, prev. de art. 13 alin. (4) rap. la art. 13 alin. (1) și (3), art. 12

alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 (victime fiind C.A.M. și U.N.),

cât și a trei infracțiuni de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. (1) și

(2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 (victime fiind C.C.G., B.C., I.A.M. și S.A.),

reținându-se în sarcina acestuia că, în cursul lunii ianuarie 2004, a racolat

pe majora C.G.C., după care, împreună cu aceasta, le-a recrutat pe minorele C.A.M.

și U.N., precum și pe majorele I.A.M., B.C. și S.A. pentru a fi exploatate în

cluburi din orașul Madrid din Spania, prin obligarea la practicarea

prostituției.

Prin același

rechizitoriu, la pct. II s-a dispus disjungerea cercetărilor față de învinuitul

C.C. și declinarea în favoarea Biroului Teritorial Giurgiu din cadrul D.I.I.C.O.T.

a competenței de soluționare a cauzei disjunse sub aspectul săvârșirii

infracțiunilor de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. (1) din Legea nr.

678/2001, constând în aceea că în perioada ianuarie-februarie 2004 a racolat pe

majorele T.A., A.G. și T.L.M., prima din municipiul Giurgiu, iar celelalte două

din municipiul Oltenița, jud. Călărași, pentru a fi exploatate în cluburi din

orașul Madrid din Spania, prin obligarea la practicarea prostituției.

Cauza a fost

înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani la data de 24 august 2006 sub nr.

4512/40/2006.

Prin încheierea

de ședință din 14 septembrie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 2409/40/2006,

Tribunalul Botoșani a dispus conexarea Dosarului nr. 4512/40/2006 privind pe

inculpatul C.C. la Dosarul nr. 2409/40/2006, privind pe inculpata C.C.G.,

pentru efectuarea unitară a cercetării judecătorești.

Prin sentința

penală nr. 295 din 28 septembrie 2007 Tribunalul Botoșani, în temeiul art. 334

C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunilor pentru

care a fost trimisă în judecată inculpata C.G.C., respectiv:

- infracțiunea

prev. de art. 13 alin. (4) rap. la art. 13 alin. (1) și (3), art. 12 alin. (1)

și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 (victimă C.A.M.);

- infracțiunea

prev. de art. 13 alin. (4) rap. la art. 13 alin. (1) și (3), art. 12 alin. (1)

și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 (victimă U.N.);

- infracțiunea

prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 (victimă B.C.);

- infracțiunea

prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 (victimă I.A.M.);

- infracțiunea

prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 (victimă S.A.)

În

infracțiunile prev. de

- art. 13 alin.

(4) rap. la art. 13 alin. (1) și (3), art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din

Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen. (victime C.A.M. și U.N.);

- art. 12 alin.

(1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen. (victime

I.A.M., B.C. și S.A.).

În temeiul art.

334 C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunilor

pentru care a fost trimis în judecată inculpatul C.C., respectiv:

- infracțiunea

prev. de art. 13 alin. (4) rap. la art. 13 alin. (1) și (3), art. 12 alin. (1)

și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 (victimă C.A.M.);

- infracțiunea

prev. de art. 13 alin. (4) rap. la art. 13 alin. (1) și (3), art. 12 alin. (1)

și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 (victimă U.N.);

- infracțiunea

prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 (victimă B.C.)

;

- infracțiunea

prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 (victimă I.A.M.);

- infracțiunea

prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 (victimă S.A.);

- infracțiunea

prev. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 (victimă C.G.C.);

În

infracțiunile prev. de:

- art. 13 alin.

(4) rap. la art. 13 alin. (1) și (3), art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din

Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen. (victime C.A.M. și U.N.);

- art. 12 alin.

(1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen. (victime

I.A.M., B.C., S.A. și C.G.C.).

Prin aceeași

sentință, au fost condamnați inculpații:

a. C.G.C.

pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de:

- art. 13 alin.

(4) rap. la art. 13 alin. (1) și (3), art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din

Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen. (victime C.A.M. și U.N.) la

pedeapsa de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.

a) teza a II-a, b), e) C. pen., pe o durată de 3 ani;

- art. 12 alin.

(1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen. (victime

I.A.M., B.C. și S.A.), la pedeapsa de 5 ani închisoare și interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen., pe o durată

de 3 ani.

În temeiul art.

33 lit. a), art. 34 C. pen., a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 5

ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a

II-a, b), e) C. pen., pe o durată de 3 ani, sporită la 5 ani și 6 luni închisoare

și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C.

pen., pe o durată de 3 ani.

S-a făcut în

cauză aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

b. C.C., pentru

săvârșirea infracțiunilor prev. de:

- art. 13 alin.

(4) rap. la art. 13 alin. (1) și (3), art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din

Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen. (victime C.A.M. și U.N.), la

pedeapsa de 6 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.

a) teza a II-a, b), e) C. pen., pe o durată de 3 ani;

- art. 12 alin.

(1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen. (victime

I.A.M., B.C., S.A. și C.G.C.), la pedeapsa de 6 ani închisoare și interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e C. pen., pe o durată de

3 ani.

În temeiul art.

33 lit. a), art. 34 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 6

ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a

II-a, b), e C. pen., pe o durată de 3 ani, sporită la 7 ani închisoare și

interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen.,

pe o durată de 3 ani.

S-a făcut în

cauză aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

Împotriva

acestei sentințe au formulat apel peste termen inculpații C.G.C. și C.C., căile

de atac promovate de aceștia fiind respinse, ca nefondate, prin Decizia penală

nr. 24 din 29 martie 2010 a Curții de Apel Suceava.

Prin Decizia nr.

4438 din 09 decembrie 2010, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală,

a admis recursurile declarate de inculpații C.G.C. și C.C. împotriva Deciziei nr.

24/2010 a Curții de Apel Suceava, pe care a casat-o în totalitate, cauza fiind

trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe, cu motivarea, în esență că instanța

de apel nu a analizat niciuna din criticile aduse de inculpați privind

existența situației de fapt reținute în sarcina lor și a vinovăției.

Reinvestită cu

soluționarea apelurilor declarate de cei doi inculpați, Curtea de Apel Suceava

prin Decizia penală nr. 46 din 17 mai 2011, pronunțată în Dosar nr.

2409/40/2006*,a admis apelurile declarate de inculpații C.G.C. și C.C., a

desființat în totalitate sentința penală nr. 295 din 28 septembrie 2007 a

Tribunalului Botoșani și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

În motivarea

acestei decizii s-a avut în vedere că, Tribunalul Botoșani a judecat cauza în

ședință nepublică, cu încălcarea dispozițiilor referitoare la publicitatea

ședinței de judecată, având în vedere Decizia nr. 99 din 19 ianuarie 2009 a Înaltei

Curți de Casație și Justiție, secția penală, care statuează că „Ședințele de

judecată nu sunt publice, conform disp. art. 24 alin. (1) din Legea nr.

678/2001, numai în cauzele privind infracțiunea de trafic de minori prev. de

art. 13 și pornografie infantilă prev. de art. 18 din această lege, prin

derogare de la regula publicității ședinței de judecată.

Cauza a fost

reînregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani la data de 15 iunie 2011 sub nr.

6203/40/2011.

Prin sentința

penală nr. 136 din 17 mai 2012, Tribunalul Botoșani a dispus schimbarea

încadrării juridice a faptelor comise de: inculpata C.G.C. din infracțiunile

prev. de art. 13 alin. (4) rap. la art. 13 alin. (1) și (3), art. 12 alin. (1)

și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 (2 infracțiuni) și de art. 12 alin. (1)

și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 (3 infracțiuni) în infracțiunile prev. de

art. 13 alin. (4) rap. la art. 13 alin. (1) și (3), art. 12 alin. (1) și (2) lit.

a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen. (victime C.A.M. și U.N.)

și de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art.

13 C. pen. (victime I.A.M., B.C. și S.A.), cât și acelor săvârșite de

inculpatul C.C., din infracțiunile prev. de art. 13 alin. (4) rap. la art. 13 alin.

(1) și (3), art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 (2

infracțiuni) și de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 (4

infracțiuni) în infracțiunile prev. de art. 13 alin. (4) rap. la art. 13 alin.

(1) și (3), art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu

aplicarea art. 13 C. pen. (victime C.A.M. și U.N.) și de art. 12 alin. (1) și

(2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen. (victime I.A.M.,

B.C., S.A. și C. Gabriela-C.).

Prin aceeași

sentință, au fost condamnați inculpații:

a. C.G.C.

pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de:

- art. 13 alin.

(4) rap. la art. 13 alin. (1) și (3), art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din

Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen. la pedeapsa de 5 ani închisoare

și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C.

pen.;

- art. 12 alin.

(1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen. la

pedeapsa de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64

lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În temeiul art.

33 lit. a), 34, 35 alin. (3) C. pen., a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai

grea de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.

a) teza a II-a, b) C. pen.

S-a făcut în

cauză aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. Totodată, s-a

dedus din pedeapsa principală durata executată de la 19 februarie 2009 la 5

octombrie 2009.

b. C.C., pentru

săvârșirea infracțiunilor prev. de:

- art. 13 alin.

(4) rap. la art. 13 alin. (1) și (3), art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din

Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen., la pedeapsa de 6 ani

închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a

II-a, b) C. pen.;

- art. 12 alin.

(1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen., la

pedeapsa de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64

lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În temeiul art.

33 lit. a), 34, 35 alin. (3) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai

grea de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.

a) teza a II-a, b) C. pen.

S-a făcut în

cauză aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

Totodată, s-a

dedus din pedeapsa principală durata executată de la 7 mai 2010 la 21 februarie

2011.

Pentru a hotărî

astfel, prima instanță a procedat la rejudecarea cauzei, rejudecare în urma

căreia a reținut următoarea situație de fapt:

În perioada

2003 - 2004, inculpatul C.C. a efectuat mai multe deplasări în Spania, unde a

cunoscut-o pe numita A.M., sora martorului A.M.. în ziua de 08 ianuarie 2004,

inculpatul a revenit în România, contactându-l pe martorul A.M. pentru a-i

înmâna un pachet trimis de către sora acestuia. Cu această ocazie, l-a întrebat

pe martor dacă cunoaște tinere care doresc să plece în Spania unde să presteze

activități ca dansatoare, dame de companie sau eventual prostituate. I-a

precizat acestuia că el va suporta cheltuielile legate de eliberarea

pașapoartelor și de transport, urmând ca tinerele să-i restituie sumele

respective în Spania din banii câștigați. Martorul A.M. a arătat că personal nu

cunoaște astfel de tinere, însă îl poate pune în legătură pe inculpat cu o

cunoștință de-a sa, pe nume C.G.C., prin intermediul căreia ar putea identifica

persoane dispuse să practice activități de genul celor arătate mai sus. Prin

urmare, numitul A.M. a luat legătura cu C.G.C., care a fost de acord cu

propunerea formulată de inculpatul C., manifestându-și disponibilitatea de a se

întâlni cu acesta.

Cu ocazia

acestei întâlniri inculpatul C. i-a propus inculpatei să practice prostituția

în Spania, în folosul său.

Inculpata a

acceptat propunerea, stabilind totodată că va găsi și alte tinere dispuse să

practice această activitate. Cheltuielile în acest scop urmau să fie suportate

de inculpat, în timp ce inculpata C. trebuia să cazeze tinerele la domiciliul

său până la momentul deplasării în Spania.

În ziua de 12

ianuarie 2004, inculpatul C.C. a venit în orașul Săveni și, împreună cu numitul

A.M. s-au întâlnit cu C.G.C. Cu o zi înainte aceasta o racolase pe numita C.A.M.,

convingând-o să plece în Spania pentru a lucra ca dansatoare sau damă de

companie. Inculpata i-a precizat victimei că toate'costurile deplasării vor fi

suportate de către numitul C.F. Inculpatul s-a întâlnit personal cu victima și

i-a confirmat spusele inculpatei, precizându-i că în Spania va putea practica

și prostituția. Totodată, inculpatul i-a spus victimei că va restitui

cheltuielile de deplasare din câștigurile pe care le va realiza în Spania,

cheltuieli la care se va adăuga și o sumă de bani pentru „efortul" depus

de el.

În ziua de 14

ianuarie 2004, cei doi inculpați, însoțiți de A.M. și A.O. și de victima C.A.M.,

s-au deplasat în municipiul Botoșani pentru obținerea pașapoartelor. Inculpatul

C.C. a achitat taxele de eliberare a pașapoartelor pentru inculpata C., A.O. și

victima C.A.M., completând formularele de solicitare a acestor documente pentru

inculpată și victimă, după care au revenit în orașul Săveni. Victima C.A.M. a

fost cazată la locuința inculpatei. La data de 30 ianuarie 2004, inculpata

împreună cu victima s-au deplasat la Serviciul de pașapoarte Botoșani, unde li

s-a eliberat pașapoarte simple.

La data de 15

ianuarie 2004, victima minoră U.N., în vârsta de 16 ani, se afla în barul S.

din orașul Săveni împreună cu prietenul său Scripcă Sorin și cu surorile

acestuia, S.A. și S.M. S.M. a fost contactată pe telefonul mobil de către

inculpata C.G.C., care i-a spus că dorește să se întâlnească cu ea și cu U.N.

pentru a discuta anumite lucruri. în seara aceleiași zile, victima U.N. împreună

cu numita S.M. s-au întâlnit cu inculpata în barul B. din orașul Săveni.

Inculpata C. era însoțită de către martorul A.M. și de către inculpat, care s-a

prezentat sub apelativul „CosteF.

Inculpata C. i

l-a prezentat victimei U.N. pe inculpatul C. ca fiind patron al unei societăți

din Spania, care i-ar putea găsi de lucru ca dansatoare, damă de companie sau

prostituată. Inculpatul a confirmat aceste aspecte, precizând că el va achita

cheltuielile de drum, taxele de eliberare a pașaportului și contravaloarea unor

obiecte de îmbrăcăminte, urmând ca banii avansați să-i fie restituiți din

câștigul realizat în Spania, plus o sumă pentru efortul depus de el.

Victima U. s-a

declarat de acord cu această propunere, astfel încât s-a deplasat împreună cu

inculpata C. cu un taxi până la locuința sa din satul Sârbi, com. Vlăsinești,

județul Botoșani, de unde și-a luat buletinul de identitate și certificatul de

naștere, revenind apoi în orașul Săveni, unde a fost cazată de către inculpată

la locuința sa.

În ziua de 16

ianuarie 2004, împreună cu cei doi inculpați, victima s-a deplasat în

municipiul Botoșani pentru obținerea pașaportului, toate cheltuielile fiindu-i

achitate de inculpatul C. Documentul, i-a fost eliberat la data de 03 februarie

2004.

În ziua de 16

ianuarie 2004, inculpata C. s-a deplasat cu un taxi condus de martorul C.V. în

com. Viișoara, județul Botoșani pentru a o racola pe numita B.C., în vârsta de

26 ani. Cheltuielile de transport au fost achitate de către inculpată, din

banii care i-au fost înmânați în acest scop de celălalt inculpat. Negăsind-o

acasă, inculpata a rugat pe părinții acesteia să o contacteze ulterior pentru

a-i intermedia un loc de muncă în străinătate.

În ziua de 18

ianuarie 2004, numita B.C. s-a întâlnit cu martorul C.V., care i-a spus că

inculpata C. o poate ajuta să meargă în Spania la cules de portocale sau

măsline. în ziua de 19 ianuarie 2004, B.C. a revenit în orașul Săveni, fiind

prezentată de către martorul C.V. celor doi inculpați. Aceștia au susținut că

este vorba despre prestarea unor munci agricole în Spania, că-i vor achita

cheltuielile de transport și de obținere a pașaportului, urmând ca aceste

cheltuieli să fie restituite în Spania din câștigul realizat.

Împreună cu

inculpații, cu martorul A.M. și cu victima U.N., B.C. s-a deplasat în mun.

Botoșani pentru a i se elibera pașaport și, întrucât aceasta nu avea cartea de

identitate, inculpatul C. i-a dat suma de 50 lei pentru a se deplasa în orașul

Darabani pentru obținerea actului respectiv.

În perioada

respectivă inculpata C. a încercat să identifice și alte tinere pentru a o

însoți în Spania în vederea practicării prostituției. în acest sens a luat

legătura și cu vărul său Ț.G., care la data de 18 ianuarie 2004 a contactat-o

spunându-i că a găsit o astfel de persoană în satul Stânca, oraș Ștefănești, și

anume pe numita I.A.M., în vârsta de 18 ani. Inculpata C. a discutat cu aceasta

despre condițiile plecării în Spania ca damă de companie sau de prostituată,

stabilind să se întâlnească în ziua următoare.

Astfel, în ziua

de 19 ianuarie 2004 inculpata C. s-a deplasat cu o mașină în satul Stânca și a

revenit în Săveni însoțită de victima I.A.M.. Inculpata s-a deplasat la

domiciliul său, unde l-a prezentat victimei pe inculpatul C. ca fiind patronul

barului unde urma să lucreze. Cheltuielile de transport pe plan local au fost

achitate de către inculpata C. din banii ce i-au fost înmânați în acest scop de

către inculpatul C. Ambii inculpați i-au explicat victimei că vor suporta

cheltuielile legate de transport și de obținerea pașaportului, acestea urmând

să fie restituite inculpatului C. în Spania din câștigul realizat.

În ziua

următoare numita I.A.M., împreună cu inculpata C., s-a deplasat în Botoșani

pentru obținerea pașaportului. Documentul i-a fost eliberat în ziua de 04

februarie 2004.

În jurul datei

de 15 ianuarie 2004 inculpata C. a contactat-o telefonic pe victima S.A.,

solicitându-i să se întâlnească cu ea pentru a discuta o problemă. în aceeași

seară, în jurul orelor 2030, victima s-a întâlnit cu inculpata în barul B. din

orașul Săveni, aceasta fiind însoțită de inculpatul C.. Cei doi inculpați au

convins-o și pe aceasta să meargă să lucreze într-un club din Madrid ca

dansatoare sau ca prostituată, spunându-i că ei vor suportata cheltuielile cu

transportul, bani pe care urma să-i returneze ulterior inculpatului C. din

câștigul realizat în Spania, împreună cu suma de 300 euro pentru „efortul"

depus de el.

În ziua de 19

ianuarie 2004 numita S.A. s-a deplasat în municipiul Giurgiu împreună cu

inculpatul C., locuind la acesta timp de două zile, după care a revenit în

orașul Săveni. în ziua de 03 februarie 2004, aceasta a plecat din nou în orașul

Giurgiu, unde s-a îmbarcat într-un microbuz cu destinația Madrid, oraș în care,

conform înțelegerii avute, urma să se întâlnească cu cei doi inculpați și cu

celelalte patru tinere racolate din Botoșani.

Inculpatul C.C.

a achitat societății de transport ce deținea microbuzul contravaloarea

călătoriei până la Madrid pentru un număr de 10 tinere.

Această

situație de fapt a fost dovedită prin: declarațiile martorilor C.A.M., U.N., I.A.M.,

B.C., S.A., A.M., A.O., C.V., S.P.F., B.M., M.N., I.M., A.G., T.A., T.L.M.,

raport de constatare tehnico-științifică grafologică, procese-verbale de

întocmire planșe fotografice, procese verbale de prezentare pentru recunoaștere

și planșe foto coroborate și cu declarația de recunoaștere a faptelor a

inculpatei C.G.C., dată la urmărirea penală.

S-a constatat

că neconcordanțele cuprinse în ultimele declarații date în fața instanței nu se

referă la aspecte semnificative (spre ex. martora B.C. a arătat în declarația

din 20 decembrie 2011 că nu a discutat cu inculpata despre costul transportului

în Spania) și, în opinia instanței, nu se datorează decât timpului îndelungat

scurs de la comiterea faptelor. Toate aceste mijloace de probă au fost

administrate cu respectarea cerințelor procedurale (atât în faza de urmărire

penală, cât și în cea a judecății), astfel încât a apărut ca nefondată

susținerea inculpatului C. privind lipsa de procedură.

Așa fiind, în

sarcina inculpatei au fost reținute infracțiunile prev. de art. 13 alin. (4)

rap. la art. 13 alin. (1) și (3), art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea

nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen. (victime C.A.M. și U.N.) și de art.

12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen.

(victime I.A.M., B.C. și S.A.), sens în care s-a dispus schimbarea încadrării

juridice reținute prin rechizitoriu, ținând seama că soluția de casare cu

trimitere spre rejudecare s-a dispus în calea de atac a inculpaților, a căror

situație nu poate fi agravată prin reținerea mai multor infracțiuni sau a

aplicabilității prevederilor art. 41 alin. (2) C. pen.

Pentru aceleași

considerente, în sarcina inculpatului C. au fost reținute infracțiunile prev. de

art. 13 alin. (4) rap. la art. 13 alin. (1) și (3), art. 12 alin. (1) și (2) lit.

a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen. (victime C.A.M. și U.N.)

și de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art.

13 C. pen. (victime I.A.M., B.C., S.A. și C.G.C.).

La

individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaților, prima instanță a

avut în vedere limitele prevăzute de lege (ca efect al aplicării al art. 13 C.

pen.), gradul concret de pericol social al infracțiunilor, evidențiat de

numărul victimelor, modalitățile de recrutare folosite, contribuția efectivă a

fiecărui inculpat, dar și de timpul scurs de la comiterea faptelor, precum și

persO. inculpaților, care nu prezintă antecedente penale. In cazul inculpatei C.

a fost luată în considerare contribuția acesteia la soluționarea cauzei, atât

prin datele oferite organelor de anchetă (conform celor menționate în

rechizitoriu), cât și prin declarațiile date ulterior.

Aplicând aceste

criterii, s-a dispus condamnarea inculpatei la pedeapsa de 5 ani închisoare și

3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13 alin. (4) rap. la art. 13 alin.

(1) și (3), art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu

aplicarea art. 13 C. pen. și la pedeapsa de 4 ani închisoare și 2 ani

interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din

Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen., urmând ca potrivit art. 33 lit.

a), 34, 35 alin. (3) C. pen. aceasta să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani

închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a

II-a, b) C. pen.

Pe timpul și în

condițiile prev. de art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatei exercițiul

drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În temeiul art.

88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa principală durata executată de la 19

februarie 2009 la 5 octombrie 2009.

Inculpatul C. a

fost condamnat la pedeapsa de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pentru săvârșirea

infracțiunii prev. de art. 13 alin. (4) rap. la art. 13 alin. (1) și (3), art.

12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C.

pen., respectiv la pedeapsa de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pentru săvârșirea

infracțiunii prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001

cu aplicarea art. 13 C. pen., urmând ca potrivit art. 33 lit. a), 34, 35 alin.

(3) C. pen., acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare și 3

ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

Pe timpul și în

condițiile prev. de art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului exercițiul

drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În temeiul art.

88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa principală durata executată de la 7 mai 2010

la 21 februarie 2011.

Împotriva

acestei sentințe au declarat apel, în termen legal, inculpații C.G.C. și C.C.,

criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie - pentru motivele formulate

detaliat în scris și apoi susținute succint oral cu prilejul dezbaterilor, cât

și în notele de concluzii.

În motivarea

apelului său, inculpata C.G.C. a susținut că deși cauza a fost trimisă spre

rejudecare la Tribunalul Botoșani, ca urmare a admiterii recursurilor declarate

de inculpați la înalta Curte de Casație și Justiție, cu indicația de a se

analiza în profunzime criticile aduse de aceștia privind existența situației de

fapt, în realitate sentința atacată nu reprezintă decât o copie a sentinței

penale nr. 295 din 21 septembrie 2007 a aceleiași instanțe, singura diferență

referindu-se la modificarea cuantumului pedepsei aplicate, în sensul diminuării

ei.

Pe fond, s-a

constatat că aceasta a reiterat aspectele inițiale, referitoare la faptul că ea

a fost cea care a anunțat organele de poliție, telefonic, cât și personal, respectiv

pe inspectorul A.I., de desfășurarea unui transport de persoane pe direcția

Botoșani - Brașov, deplasare ce s-a făcut cu autocarul în care afla ea,

victimele C.A.M., U.N. și numita A.O., iar la Brașov urmau să se întâlnească cu

inculpatul C.C. care venea de la Giurgiu cu un microbuz și alte persoane

racolate. Ca urmare a acestui demers în acel autocar s-au aflat și doi

lucrători de poliție în civil, iar când s-a ajuns la Brașov, autocarul a fost

înconjurat de jandarmi, inclusiv microbuzul cu care venise inculpatul C.C.,

persoanele au fost triate, cele din Giurgiu fiind trimise la Giurgiu, iar cele

din Botoșani la Botoșani.

Din punctul său

de vedere, acest aspect, care este confirmat de D.I.I.C.O.T. -Biroul Teritorial

Botoșani prin adresele înaintate, este esențial pentru a se stabili dacă sunt

aplicabile în speță prevederile art. 22 C. pen., în contextul în care

infracțiunile erau în curs de desfășurare, anume că în momentul în care a

anunțat organele de poliție activitatea sa se afla în faza de recrutare, care

era în desfășurare.

Și în ipoteza

în care nu ar fi aplicabile dispozițiile legale amintite, consideră că puteau

fi reținute în favoarea sa prevederile art. 74 C. pen., care prezintă

importanță în ceea ce privește individualizarea pedepsei.

Totodată,

inculpata a mai precizat că instanța de fond nu a făcut aplicarea prevederilor art.

320

1

C. proc. pen., ea fiind prezentă și recunoscând săvârșirea

faptelor, însă a arătat că nu a cunoscut anumite victime înainte de săvârșirea

infracțiunilor și la fel nu l-a cunoscut pe inculpatul C.C. înainte de

săvârșirea infracțiunii.

Concluzionând,

a solicitat instanței de apel, ca în raport de circumstanțele reale ale cauzei

și de elementele ce caracterizează persO. sa, să reducă cuantumul pedepsei ce

i-a fost aplicată, urmare a reținerii circumstanțelor atenuante ce pledează în

favoarea sa, iar ca modalitate de executare, a apreciat că se justifică

suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei în conformitate cu

dispozițiile art. 86

1

C. pen.

Inculpatul C.C.,

prin apărătorul său ales, a solicitat în principal desființarea hotărârii

atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, pe considerentul

că practic sentința este nemotivată, întrucât nu s-a făcut o analiză

concludentă și pertinentă a fiecărei critici invocate în apărare, în apel și

recurs, în primul ciclu procesual și că deși s-a invocat motivul de nulitate

absolută prev. de art. 197 alin. (2) C. proc. pen., privitor la prezența

învinuitului (urmărirea penală s-a desfășurat fără a fi legal citat, context în

care i-au fost încălcate toate garanțiile procesuale referitoare la dreptul la

apărare), prima instanță a ignorat și nu s-a pronunțat asupra solicitării sale

de a se restitui cauza la procuror în vederea refacerii urmăririi penale.

În subsidiar,

inculpatul menționat a solicitat, în esență, achitarea sa în temeiul art. 2

alin. (2) lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen., cu trimitere la

prevederile art. 52 C. proc. pen., relativ la prezumția de nevinovăție și

aplicarea principiului „in dubio pro reo".

În concret,

acesta a arătat în scris că deși prin rechizitoriu se rețin ca probe numai

declarațiile victimelor, printre care și coapelanta, a unor martori ( A.M., A.O.,

C.V.) despre care consideră că sunt prea „implicați" ca mărturiile lor de

la urmărirea penală - unde a fost lipsit de apărare - să fie credibile, iar în

instanță, a martorului sub identitate protejată, I.M. - în legătură cu care, în

primul rând, D.I.I.C.O.T.-ul nu face dovada că există probe sau indicii

temeinice în raport de dispozițiile art. 86

1

alin. (1) C. proc.

pen., că este absolut necesar audierea în clandestinitate - a cărui depoziție

nu este deloc relevantă sub aspectul săvârșirii infracțiunilor reținute, nu se

circumscrie noțiunii juridice de probă certă, mai ales că, valoarea probantă

este relativă și nu se coroborează cu alte probe.

Pentru a

exemplifica faptul că, instanța de fond (valabil pentru toate declarațiile pe

care-și susține D.I.I.C.O.T.-ul trimiterea în judecată) nu a rezolvat nici una

din contradicțiile dintre depozițiile date în diferite faze procesuale (și nici

Curtea în virtutea rolului devolutiv al apelului nu a făcut-o, s-a făcut

referire la depoziția martorei U.N., singura care, în fața Tribunalului

Botoșani, a afirmat că l-ar cunoaște și că el ar fi ajutat-o să ajungă în

Spania, persoană pe care acesta a precizat că nu a cunoscut-o vreodată și că

astfel nu putea să o influențeze.

Totodată acest

inculpat a arătat, referitor la toate victimele minore, că D.I.I.C.O.T.-ul,

care potrivit art. 65 alin. (1) C. proc. pen. are sarcina probei, nu a făcut

proba, că potrivit legii eliberării pașapoartelor, C.C. avea procură specială

de la părinții acestora pentru a li se elibera pașaport, mai mult decât atât,

deși s-a afirmat că, ar fi semnat cererile pentru eliberarea acestora, chiar

prin rechizitoriu se reține că, din raportul de constatare tehnico -

științifică nr. 365130 din 07 august 2006, a rezultat că, nu este ( până la 18

ani, condiția eliberării pașaportului fiind prezența ambilor părinți sau

procura specială) și nici proba faptului că avea el sau coinculpata sau cine

avea procura specială de la părinți pentru a ieși din țară, ori că ar fi fost

constrînse în vreun fel, pentru a se reține existența infracțiunii prev. de

art. 12 din Legea nr. 678/2001, în condițiile în care autocarul cu care

trebuiau să plece victimele a fost oprit la Brașov, fetele s-au întors la

Botoșani și ofițerii D.I.I.C.O.T. le-au spus că erau duse în Spania pentru

prostituție.

Și oral, cu

prilejul dezbaterilor, inculpatul C., prin apărătorul său ales, a învederat că

singurul probatoriu administrat în cauză și care l-ar incrimina este numai cel

din faza de urmărire penală, cu atât mai mult cu cât depozițiile martorilor

audiați în cauză în faza de cercetare judecătorească denotă revenirea acestora,

persoane care în faza de urmărire penală nu au fost asistate și au arătat, unii

dintre ei, că deși l-au cunoscut nu au cunoștință de săvârșirea de către el de

fapte care să se constituie în latura materială a infracțiunilor reținute în

sarcina lui. Din presupusele victime traficate, niciuna nu a susținut că ar fi

fost traficată de el, singurul lucru pe care l-a făcut, așa cum a și recunoscut

în declarația dată, a fost acela că la rugămintea martorului A.M. a dus un

pachet în Botoșani, pentru o rudă a acestuia.

În această

situație, nu sunt date în cauză niciun fel de probe certe care să răstoarne

prezumția de nevinovăție și care să ducă la concluzia că a săvârșit

infracțiunile care s-au reținut în sarcina sa. întrucât din relațiile sosite de

la Serviciul de Pașapoarte rezultă că semnăturile aparțin titularilor actelor

și pentru o parte dintre ei nu s-au pus la dispoziție certificatele de naștere,

chiar dacă inculpatul ar fi achitat contravaloarea întocmirii vreunui pașaport,

nu poate constitui element al activității materiale al infracțiunilor reținute

în sarcina acestuia.

Concluzionând,

a arătat că în principal sentința penală pronunțată în cauză de Tribunalul

Botoșani nu este motivată, iar în subsidiar că se impune achitarea sa, întrucât

nu a fost răsturnată prezumția de nevinovăție de care se bucură, prin

probatoriul administrat în faza de cercetare judecătorească nedemonstrându-se

săvârșirea infracțiunilor grave reținute în sarcina sa. De altfel, singura

deplasare în Botoșani este cea reținută prin rechizitoriu și nici măcar în faza

de urmărire penală nu s-au adus probe certe care să denote o altă deplasare în

Botoșani a inculpatului, astfel încât nu există probe care să conducă la

soluția de condamnare a Tribunalului Botoșani.

Prin Decizia penală

nr. 129 din 20 decembrie 2012, Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze

cu minori, a admis apelurile declarate de către inculpații C.C. și C.G.C.

împotriva sentinței penale nr. 136 din 17 mai 2012 Tribunalului Botoșani.

A desființat în

parte sentința penală apelată și în rejudecare:

A înlăturat

aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. a) C. pen. rap. la art. 34 lit. b) C. pen.

și art. 35 alin. (3) C. pen. în ceea ce privește pe inculpații C.C. și C.G.C.

A condamnat pe

inculpatul C.C. la pedeapsa principală de 3 ani închisoare (în loc de 6 ani

închisoare) și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de

art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o durată de 3 ani,

pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (4)

rap. la art. 13 alin. (1) și (3), art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea

nr. 678/2001 cu aplic art. 13 C. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen. rap. la art.

76 alin. (1) lit. b) C. pen.

A condamnat pe

inculpatul C.C. la pedeapsa principală de 3 ani închisoare (în loc de 6 ani

închisoare) și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de

art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o durată de 3 ani,

pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin.

(1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic art. 13 C. pen. și art. 74 alin.

(2) C. pen. rap. la art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen.

În baza art. 33

lit. a) rap. la art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen. a contopit

pedepsele aplicate inculpatului C.C., urmând ca acesta să execute pedeapsa

principală cea mai grea de 3 ani închisoare (în loc de 6 ani) și pedeapsa

complementară cea mai grea a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin.

(1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o durată de 3 ani.

În temeiul art.

71 alin. (1), (2) C. pen. a interzis inculpatului C.C., cu titlu de pedeapsă

accesorie, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a

II-a și b) C. pen.

A condamnat pe

inculpata C.G.C. la pedeapsa principală de 2 ani închisoare (în loc de 5 ani

închisoare) și la pedeapsa complementară interzicerii drepturilor prev. de art.

64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o durată de 2 ani, pentru

săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (4) rap. la

art. 13 alin. (1) și (3), art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr.

678/2001 cu aplic. art. 13 C. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen. rap. la art. 76

alin. (1) lit. b) C. pen.

A condamnat pe

inculpata C.G.C. la pedeapsa principală de 2 ani închisoare (în loc de 5 ani

închisoare) și la pedeapsa complementară interzicerii drepturilor prev. de art.

64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o durată de 2 ani (în loc de

3 ani), pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin.

(1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic art. 13 C. pen. și art. 74 alin.

(2) C. pen. rap. la art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen.

În baza art. 33

lit. a) rap. la art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (3) C. pen. a contopit

pedepsele aplicate inculpatei C.G.C., urmând ca urmând ca aceasta să execute

pedeapsa principală cea mai grea de 2 ani închisoare (în loc de 5 ani

închisoare) și pedeapsa complementară cea mai grea a interzicerii drepturilor

prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o durată de 2

ani (în loc de 3 ani).

În temeiul art.

71 alin. (1), (2) C. pen. a interzis inculpatei C.G.C., cu titlu de pedeapsă

accesorie, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a

II-a și b) C. pen.

În temeiul art.

861 C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei

principale de 2 ani închisoare aplicată inculpatei C.G.C. pe durata unui termen

de încercare de 5 ani calculat potrivit art. 862 C. pen.

În temeiul art.

863 alin. (1) lit. a) - d) C. pen. a stabilit. c)a inculpata C.G.C., pe durata

termenului de încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se

prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Botoșani, desemnat

cu supravegherea sa, la datele fixate de către această instituție;

- să anunțe, în

prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice

deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice

și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice

informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

Datele de la lit.

b) - d) urmează să fie comunicate Serviciului de Probațiune de pe lângă

Tribunalul Botoșani.

În temeiul art.

71 alin. (5) C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii

aplicate inculpatei C.G.C. pe durata suspendării sub supraveghere a executării

pedepsei principale.

În temeiul art.

359 C. proc. pen.,a pus în vedere inculpatei C.G.C. dispozițiile art. 864 C.

pen. privind revocarea suspendării sub supraveghere în cazul săvârșirii unei

infracțiuni, a nerespectării măsurilor de supraveghere sau obligațiilor impuse

de instanță ori a neîndeplinirii obligațiilor civile.

A menținut

celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate care nu sunt contrare

prezentei decizii.

Cheltuielile

judiciare din apel au rămas în sarcina statului, din care suma de 750 de lei,

reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru victimele

infracțiunilor, respectiv, câte 150 de lei pentru fiecare dintre următorii apărători

desemnați din oficiu: av. P.A.E., pentru I.A.M., av. I.F. pentru B.C., av. Ș.A.

pentru C.A.M., av. P.F. pentru S.F. și av. Ș.S. pentru U.N., se vor avansa din

fondurile M.J.R. în contul Baroului Suceava."

Procedând la

soluționarea apelurilor declarate în cauză, prin prisma motivelor invocate,

atât în scris, cât și oral, în raport de prevederile art. 371 și art. 378 C.

proc. pen. și în baza tuturor actelor și lucrărilor dosarului, Curtea, față de

criticile formulate în apărare, a analizat inițial aspectele invocate ce

primează fondului și apoi a examinat cauza pe fond, răspunzând punctual și

motivat după cum urmează:

Considerând

utile cauzei probele cu înscrisuri solicitate de inculpații apelanți, prin

apărătorii lor, cât și parte din probele testimoniale propuse de apărătorul

ales al inculpatului C., respectiv audierea persoanelor care nu au fost efectiv

audiate în cauză, anume victimele minore și majore, C.A.M. și S.A., cât și

martorii A.M. și Matei Nicolița, precum și reaudierea victimei minore U.N. și a

martorului cu identitate protejată I.M., dar și relații de la D.I.I.C.O.T. -

Biroul Teritorial Botoșani relativ la împrejurările în care a avut loc

transportul fetelor racolate și a fost posibilă întoarcerea autocarului în care

acestea se aflau de la Brașov, sub escorta poliției, de la Serviciul Public

Comunitar pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple Botoșani

privitoare la data eliberării de pașapoarte victimelor din prezenta cauză, cât

și a înaintării unor copii de pe cererile formulate de acestea, cât și de la

I.G.F., relativ la intrările și ieșirile din țară a inculpaților și a

victimelor, inclusiv mijloacele de transport și condițiile în care minorele au

părăsit țara, instanța în raport de prevederile art. 289 C. proc. pen.,

dispoziții care consacră principiile oralității, nemijlocirii și

contradictorialității în faza procesuală a apelului, a admis cererile

formulate.

Astfel, la data

de 15 octombrie 2012, și respectiv 05 decembrie 2012, instanța a procedat la

reaudierea în calitate de martori a:

- victimei

minore U.N., care a precizat că își menține declarația dată în fața primei

instanțe, din susținerile acesteia, reieșind că, sub aspectele esențiale ce

interesează cauza prezentate instanței, acestea concorda cu depozițiile

inițiale și se referă la faptul că a cunoscut-o pe inculpata apelantă în anul

2004 prin intermediul prietenului său de atunci, că aceasta i-a propus să

meargă să lucreze în străinătate și că tot inculpata C. a fost cea care i-a

făcut cunoștință cu inculpatul C.C., care de asemenea i-a făcut aceeași

propunere.

A indicat și

faptul că deși era minoră a fost la Serviciul pașapoarte cu cei doi inculpați,

că nu cunoaște cine a completat formularele, însă din câte știe cheltuielile

aferente au fost suportate de către inculpatul C., care s-a implicat cel mai

mult, ea fiind însă cea care la ridicat personal.

A mai arătat că

a încercat de mai multe ori să plece în Spania însă prima dată a fost oprită de

către poliție, că în autocarul în care se afla era și inculpata apelantă și

alte fete și că în cele din urmă a ajuns în Spania unde a locuit la două

persoane G.F. și numitului I., pentru care, sub amenințarea violenței, a

practicat prostituția într-un club din Madrid, despre ultimul afirmând că

păstra legătura cu inculpații C. și C. C. și că de la acesta a aflat că a

cheltuit o sumă de bani, fără a putea preciza suma, banii fiind trimiși

Cameliei.

- martorului cu

identitate protejată I.M., care a declarat că își menține declarațiile date în

cursul urmăririi penale, cât și în instanță, arătând că îl cunoaște pe

inculpatul C., că acesta a apelat la el și a făcut rezervări la autocar pentru

un grup, că autocarul a plecat de la Giurgiu până la Brașov de unde trebuia să

mai ia 20 de persoane, dar că în această locație poliția a condus autocarul

spre Botoșani, unde au fost coborâte cele 20-25 persoane confirmând astfel

afirmațiile inculpatei C. că cel s-a ocupat de transportul fetelor racolate în

Botoșani a fost coinculpatul C.

- victimei

majore R. (fostă I.) A.M., care și-a menținut declarația dată în fața

Tribunalului Botoșani, însă din susținerile acesteia, reiese că singurele

aspecte prezentate instanței de apel ce concorda cu depoziția inițială se

referă doar la persO. care i-a propus ceva de lucru, anume inculpata C.G.C. și

la faptul că a locuit la aceasta din urmă în perioada în care și-a făcut

pașaport, dar că inculpata menționată nu i-a prezentat nici un bărbat, și că ea

nu a mai plecat în străinătate niciodată. Cu toate acestea instanța de control

judiciar are în vedere și declarația dată în fața primei instanțe, pe care

martora și-a menținut-o, în care apare consemnată susținerea acesteia că de

obținerea pașaportului s-a ocupat patronul pentru care trebuia să lucreze și pe

care nu-l cunoaște.

- victimei

majore C. (fostă B.) C., care a precizat că își menține declarațiile date în

cauză, arătând împrejurările în care a cunoscut-o pe inculpata C., cât și

faptul că aceasta i-a propus să meargă la muncă în agricultură, în Spania. A

mai arătat că atunci cînd s-a prezentat la serviciu pașapoarte, fiind însoțită

de inculpata C. și o altă fată, a aflat că buletinul de identitate expirase,

astfel că nu a putut să-și facă pașaport și că se afla la domiciliul inculpatei

menționate, unde erau și alte fete, când au venit organele de poliție.

A mai susținut

această martoră că nu-l cunoaște pe inculpatul C.C., că nu a mai plecat

niciodată în străinătate și că nu a primit bani pentru a-și procura pașaport

ori a-și schimba actul de identitate.

Având în

atenție că martora menționată a precizat că-și menține declarațiile date în

cauză, Curtea a constatat că afirmația sa, relativ la faptul că nu-l cunoaște

pe inculpatul C.C., nu este reală în condițiile în care în depoziția dată în

fața primei instanțe, în cel de-al doilea ciclu procesual, aceasta a arătat că s-a

întâlnit cu inculpatul menționat când a venit în Botoșani pentru a obține

pașaportul, acesta fiind împreună cu inculpata C., care i l-a prezentat ca

fiind cel cu care vor merge în Spania. S-a constatat totodată ca fiind nereală

și susținerea că nu a primit bani pentru a-și schimba actul de identitate, în

contextul în care în declarația dată în cursul urmăririi penale la data de 21

aprilie 2004, această martoră a afirmat că inculpatul C. i-a dat suma de

500.000 lei vechi pentru a merge la Darabani în vederea obținerii cărții de

identitate, tot el fiind cel care a plătit costul transportului de la Săveni la

Botoșani, atât pentru ea, cât și pentru U.N. și inculpata C.

S-a reținut că

deși au fost efectuate mai multe demersuri în cursul judecății în apel, nu a

fost posibilă audierea celorlalte persoane indicate, legal citate, care, așa

cum rezultă din procesele verbale de executare a mandatelor de aducere, sunt

fie plecate în străinătate, fie în alte orașe ale țării, fără a se putea afla

cu exactitate adresele lor și nici a inculpaților apelanți, care potrivit

relațiilor furnizate de apărătorii lor de asemenea nu se află în țară, fiind

respinsă solicitarea apărării de acordarea a altui termen de judecată pe ideea

că într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat martorii vor reveni în

România.

S-a apreciat de

către instanță că, în speță nu se impune restituirea cauzei la procuror pe

considerentele invocate de inculpatul C.C., având în vedere următoarele:

S-a arătat că,

așa cum în mod corect a reținut și prima instanță de control judiciar, din

cuprinsul actelor de urmărire penală efectuate în Dosarele nr. 4/D/P/2004 și

nr. 62/D/P/2006 ale D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Botoșani, se constată că

urmărirea penală a fost efectuată cu respectarea dispozițiilor legale în

materie, în reglementarea prevăzută în partea specială -Titlul I cap. 1 al C.

proc. pen., nefiind dat niciunul din cazurile de nulitate prevăzute de art. 197

C. proc. pen.

Față de

inculpații C.C. și C.C.G., a fost începută urmărirea penală sub aspectul

săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane prin rezoluțiile din 20 și

respectiv 21 ianuarie 2004 ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani în Dosarul

penal nr. 71/P/2004, dată la care s-a procedat la audierea martorilor, așa

încât în cauză nu se pune problema efectuării actelor premergătoare în sensul

art. 224 C. proc. pen. și a necesității existenței procesului-verbal prin care

se constată efectuarea unor acte premergătoare potrivit art. 224 alin. (3) C.

proc. pen.

Cu privire la

faptele acestora, sesizarea organului de urmărire penală s-a realizat, din

oficiu, potrivit procesului-verbal de sesizare încheiat la data de 21 ianuarie

2004, modalitate de sesizare ce se circumscrie modurilor de sesizare prevăzute

de art. 221 C. proc. pen. (fila 7 Dosar nr. 4/D/P/2004).

Pe de altă

parte, s-a mai menționat că urmărirea penală a fost efectuată cu respectarea

dispozițiilor legale prev. de art. 30-36, 38 și 45 C. proc. pen., cauzele

penale ce au fost instrumentate inițial de Parchetul de pe lângă Tribunalul

Botoșani, fiind preluate în mod corect după apariția Legii nr. 508/2004 de

către D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Botoșani.

Din conținutul

dosarelor de urmărire penală rezultă că, prin ordinele din 18 iunie 2004 și

respectiv din 21 iunie 2004, inculpatul C.C. a fost dat inițial în urmărire

locală și în urmărire generală, cât și în consemn la frontieră, întrucât din

datele existente la acel moment reieșea că acesta nu figura în baza de date a

D.G.P. și nici în baza de date a I.G.P.