ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9058/2009

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La 21 martie 2007, reclamantul Municipiul București, prin D.T.D.S.C., a chemat în judecată pe pârâta F.P., solicitând exproprierea pentru cauză de utilitate publică de interes local a suprafeței de 10,59 mp din terenul de 203 mp, situat în București, precum și trecerea acestui imobil în proprietatea expropriatorului. În motivarea cererii, întemeiată pe art. 44 din Constituție, art. 480 C. civ. și prevederile Legii nr. 33/1994, reclamanta a susținut că: - pentru realizarea lucrării publice de interes local „Regularizarea traseului Bulevardului T.”, prin Hotărârea nr. 161 din 6 iulie 2006, adoptată de C.G.M.B.

conform Legii nr. 33/1994, zona situată în sector 5, care cuprinde și terenul menționat, proprietatea pârâtei, a fost declarată de utilitate publică; - această hotărâre a fost adusă la cunoștința publicului prin afișare (la sediul Consiliului local al Sectorului 5 București) și publicare în presa locală (ziarul Adevărul) la 10 august 2006; - pârâta, deși a fost notificată la 22 noiembrie 2006 cu privire la exproprierea suprafeței de 10,59 mp. și cuantumul despăgubirilor propuse în baza raportului întocmit de un evaluator acreditat (23.873 lei, echivalentul a 6.384 Euro), nu a formulat întâmpinare în termenul de 45 zile prevăzut de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 33/1994.

Tribunalul București, secția a V-a civilă, prin sentința nr. 207 din 1 februarie 2007, a admis acțiunea, a dispus exproprierea pentru cauză de utilitate publică de interes local a suprafeței de 10,59 mp din terenul pârâtei, precum și trecerea acestei suprafețe în proprietatea expropriatorului și a stabilit cuantumul despăgubirilor la 23.873 lei, sumă ce va fi achitată în termen de 30 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii. S-a reținut că în cauză sunt întrunite toate condițiile prevăzute de lege pentru a se dispune măsura exproprierii, despăgubirea propusă corespunde valorii reale a imobilului și prejudiciului cauzat proprietarului, iar pârâta nu a avut obiecțiuni și s-a declarat de acord cu această despăgubire.

Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, prin decizia nr. 250 din 31 martie 2009, a respins ca nefondat apelul declarat de T.D.C., succesoarea defunctei pârâte. S-a reținut că: - pârâta a declarat apel dar ulterior a decedat, în cauză fiind introdusă T.D.C., unica moștenitoare a defunctei; - reclamantul a făcut dovada, cu înscrisuri, că actul de declarare a utilității publice a fost afișat cu respectarea procedurii instituite de art. 11 din Legea nr. 33/1994; - apelanta a fost notificată la 22 noiembrie 2006 cu privire la expropriere și cuantumul despăgubirilor, nu a formulat întâmpinare conform art. 14 din Legea nr. 33/1994 și în ședința publică din 25 ianuarie 2008 a achiesat la valoarea propusă de expropriator; - prin criticile formulate în apel, pârâta își contrazice susținerile de la prima instanță, ceea ce este contrar art. 294 C. proc.

civ.; - expertiza efectuată în apel, potrivit căreia valoarea de circulație a suprafeței expropriate corespunde prețului de 980 Euro/mp, iar măsura exproprierii nu afectează valoarea economică a restului de teren, trebuie corelată cu probele administrate la instanța de fond și lipsa întâmpinării pârâtei cu privire la propunerea de expropriere. Pârâta a declarat recurs, prin care a solicitat fie modificarea ultimei hotărâri, în sensul majorării cuantumului despăgubirii, fie casarea cu trimitere spre rejudecare. În motivarea recursului, întemeiat pe art. 304 pct. 5 și 9 C. proc.

civ., pârâta a susținut că: - înscrisurile depuse la dosar nu fac dovada că reclamantul a respectat prevederile art. 11 din Legea nr. 33/1994 referitoare la afișarea actului de declarare a utilității publice; - instanțele au reținut greșit că autoarea sa ar fi fost de acord cu măsura exproprierii și cuantumul despăgubirilor propuse de reclamant; - deși a încuviințat efectuarea unei noi expertize, instanța de apel a făcut aplicarea art. 294 C. proc. civ.; - ultima expertiză a fost efectuată de un singur expert, și nu de o comisie compusă din 3 specialiști. Prima critică presupune reaprecierea materialului probator și, ca atare, nu poate fi analizată, neîncadrându-se în niciunul din cazurile de nelegalitate prevăzute limitativ de art. 304 C. proc.

civ. Următoarele critici sunt nefondate deoarece: - instanțele au avut în vedere poziția pârâtei, dedusă din lipsa întâmpinării la propunerea de expropriere și acordul (exprimat în ședința publică de la 25 ianuarie 2008) privitor la despăgubirile propuse de reclamant; - în apel, pârâta a susținut, pentru prima oară, că ar fi contestat cuantumul despăgubirilor, încălcând astfel prevederile art. 294 C. proc. civ., care interzic formularea de noi cereri în această fază procesuală; - prin urmare, invocarea textului menționat de către instanța de apel nu contrazice încuviințarea expertizei de evaluare; - expertiza din apel a fost efectuată doar de expertul numit de instanță, care a făcut dovada că a convocat ambele părți însă acestea nu și-au trimis proprii experți (de altfel nedesemnați) la data și locul întocmirii lucrării; Așa fiind, conform art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., prezentul recurs va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta T.D.C. împotriva deciziei nr. 250 din 31 martie 2009 2008 pronunțată de Curtea de Apel București, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 noiembrie 2009.