ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4012/2009

Astfel s-a reținut că la îndemnul inculpatului B.D. și după obținerea în împrejurări neelucidate a unei cărți de identitate false, pe numele lui V.I., care avea aplicată fotografia inculpatului H., acesta din urmă s-a prezentat sub falsa identitate menționată la SC C. SA Brașov, unde a închiriat în calitate de reprezentant al SC R. SRL Brașov, prin contractul nr. 2081 din 13 iunie 2002 un spațiu de depozitare și un birou plătind și în un avans de 10.000.000 ROL. În acest depozit au fost aduse o parte din mărfurile obținute prin înșelăciune, martora Z.V., angajata unei firme de pază fiind cea care a notat datele și orele la care au intrat în depozit autovehicule pentru SC R. SRL Brașov. Martorii Ș.E. angajată la Serviciul contabilitate și B.I., șef depozit la SC C. SA l-au recunoscut la inculpatul H.I.A. ca fiind persoana care s-a prezentat sub identitatea de V.I. La începutul lunii iulie 2002, inculpatul H.I.P. însoțit de inculpatul B.D. și de un cetățean arab s-au prezentat la depozitul SC D.M. SRL Afumați, județul Ilfov, de unde, sub identitatea de V.I., reprezentant al SC R. SRL, a cumpărat o mare cantitate de măsline, evaluată la 12.500 euro. Marfa a fost revîndută, iar banii au fost însușiți de inculpați. Firma vânzătoare a emis facturile din 1 iulie 2002 și din 3 iulie 2002 și a încasat pe bază de chitanță un avans de 13.818.880 ROL, primind pentru restul de preț filele CEC B.P. Fiind introduse la plată cecurile au fost refuzate pentru lipsa de disponibil în cont. Valoarea totală a pagubei produse părții vătămate a fost de 44.530,90 RON suma cu care aceasta s-a constituit parte civilă, plus 2.582,79 RON despăgubiri cauzate de rata inflației, plus penalități de 0,1 % pe zi.

S-a mai reținut că la mijlocul lunii iulie 2002, inculpatul H.I.P., însoțit de inculpatul B.D., a cumpărat de la punctul de lucru din comuna Prejmer, județul Brașov, al SC A. SRL Valea Mare, județul Covasna o mare cantitate de detergent marca D. în valoare de 20.604,85 RON. Inculpatul s-a prezentat sub aceeași identitate falsă, ca fiind V.I., reprezentant al SC R. SRL, calitate în care a emis fila CEC B.P. pentru plata mărfii livrată cu facturile din 9 iulie 2002, respectiv 13 iulie 2002. CEC-ul a fost refuzat la plată pentru lipsa disponibilului în cont. Marfa a fost ridicată cu autovehiculele și transportată la depozitul de la SC C. de unde a fost revîndută unor cumpărători rămași necunoscuți, banii fiind însușiți de inculpați. Partea vătămată SC A. SRL Valea Mare s-a constituit parte civilă cu suma de 20.604,85 RON reprezentând valoarea inițială a pagubei, plus suma de 15.698,07 RON reprezentând dobânzi calculate la zi, în total 36.302,92 RON.

După comiterea acestor fapte s-a stabilit că cei doi inculpați au luat hotărârea să folosească și SC W. G&G SRL Arad motiv pentru care s-au deplasat la Arad unde inculpatul H.I.P. a intrat în posesia carnetului de cecuri eliberat de BRD Sucursala Arad. La data de 5 septembrie 2002, în urma unei înțelegeri prealabile cu inculpatul B.D., inculpatul H.I.P. s-a deplasat la sediul SC N. SA de unde a solicitat o ofertă, iar în ziua următoare a emis o comandă în baza căreia s-a încheiat contractul de furnizare din 6 septembrie 2002. În aceeași zi, SC N. SA a livrat către SC W. SRL Arad o cantitate importantă de marfă, în general produse din material plastic, plătită de inculpatul H. cu fila CEC, refuzată ulterior la plată pentru lipsă totală de disponibil în cont. Marfa a fost transferată la locuința martorului F.I.A., zis C. din localitatea Hărman, județul Brașov, de unde a fost valorificată de către cei doi inculpați mai multor cumpărători ocazionali. O parte din marfă a fost ridicată de la tatăl inculpatului B.D., e la martorul F.I.A. și de la alte persoane, fiind restituită părții vătămate SC N. SA. Întrucât din prejudiciu total de 5.232 RON au fost recuperate produse în valoare de 2.556 RON, partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 2.676 RON.

S-a mai reținut că în baza înțelegerii cu inculpatul B.D. la 6 septembrie 2002, inculpatul H.I.P. s-a prezentat la SC H.R. SA Turda, de unde a cumpărat produse chimice (vopsea lavabilă, glet), mărfurile fiind livrate cu facturile fiscale din 6 septembrie 2002 și, respectiv, 17 septembrie 2002. pentru plata acestor mărfuri inculpatul H. a emis filele CEC BRD, refuzate la plată pentru lipsa totală de disponibil. Marfa a fost transportată și depozitată la domiciliul martorului F.I.A., dar și la depozitul SC I. SRL Brașov, al tatălui inculpatului B.D. O parte din marfă a fost valorificată de inculpatul B.D., iar restul de marfă a fost ridicat și restituit părții vătămate SC H.R. SA Turda. Din prejudiciul total cauzat părții vătămate de 21.402,91 lei s-a recuperat o parte, astfel că societatea arătată s-a constituit parte civilă cu suma de 4.138,48 RON.

S-a reținut de asemenea că în cursul lunii septembrie 2002 a fost cooptat și inculpatul T.N., zis N., cei trei inculpați deplasându-se la SC M. SA Gheorghieni firmă specializată în comercializarea utilajelor pentru prelucrarea lemnului. Aici inculpatul T.N. a luat legătura cu martorul A.V., proprietar al unui grater din localitatea Brateș, județul Covasna, i-a oferit piese specifice, care urmau să fie luate de la SC M. SA. Inculpații cu cumpărat o primă tranșă de mărfuri la data de 20 septembrie 2002, plătită de inculpat cu fila CEC BRD, precum și niște tricotaje livrate cu factura. Piesele astfel obținute au fost revândute în ziua de 21 septembrie 2002 de inculpații B.D., T.N. și H.I.P. (care erau însoțiți de alte două persoane rămase neidentificate) la SC T. SRL aparținând martorului A.V. cu suma de 80.000.000 ROL, cu mult sub prețul de achiziție, iar banii erau împărțiți între cei trei inculpați. La data de 27 septembrie 2002, inculpații au venit la SC M. SA de unde au mai ridicat marfă (piese metalice) plătită de inculpatul Hidișan cu fila CEC BRD. Bunurile au fost transportate și depozitate la aceeași adresă din Hărman, unde au fost găsite de organele de poliție care au procedat la ridicarea și restituirea acestora părții vătămate. Cele două file CEC au fost refuzate la plată pentru lipsa totală de disponibil. Din prejudiciul total de 33.862,71 RON cauzat părții vătămate - SC M. SA Gheorghieni s-au recuperat mărfuri în valoare de 18.871,19 RON, astfel că această societate s-a constituit parte civilă cu suma nerecuperată de 14.991,52 RON la care s-au adăugat 7.473,27 RON rata inflației, în total 22.464,79 RON.

Tot astfel, s-a reținut că, la sfârșitul lunii septembrie 2002 inculpații H.I.P. și B.D. însoțiți de alte persoane, printre care și inculpatul T.N., s-au deplasat la o firmă din județul Timiș care se ocupa cu comercializarea de centrale termice și calorifere. Inculpatul H. s-a prezentat la sediul SC I. SRL C. unde a cumpărat 10 centrale termice, 10 coșuri și 140 elemente de radiator aluminiu, livrate din 30 septembrie 2002 pe care a plătit-o cu fila CEC BRD. Inculpatul B.D. l-a contactat pe inculpatul I.C. pentru a-l ajuta la valorificarea celor 10 centrale. Acesta din urmă a cumpărat 8 centrale termice, a reținut trei dintre ele și restul le-a vândut în urma unor anunțuri publicate în presa locală la datele de 4 și 5 octombrie 2002. A doua zi, respectiv la 1 octombrie 2002 inculpații au revenit și au cumpărat încă 20 centrale termice, 20 de coșuri și 120 elemente de radiator cu factura plătită de inculpatul H.I.P. cu filele CEC. Centralele au fost încărcate într-un camion adus de martorul B.G. și urmau a fi valorificate în aceeași modalitate. Martora M.M. a avut suspiciuni de la prima tranzacție și a făcut personal niște verificări în urma cărora și-a dat seama că firma pentru care lucra urma să fie păgubită. Această martoră a ținut legătura telefonic cu șoferul care transporta cele 20 centrale livrate și i-a cerut să oprească, după care a anunțat organele de poliție care au procedat la ridicarea și restituirea centralelor. Martorul B.G. a relatat că inculpatul H. i-a cerut să nu oprească și să meargă până la Ilia, unde centralele urmau să fie transbordate în alt camion. Filele CEC au fost refuzate la plată din lipsă de disponibil. Prejudiciul total cauzat părții vătămate SC I. SRL C. a fost de 61.337,30 RON compus din 39.674,83 RON valoarea mărfurilor cumpărate la 1 octombrie 2002 plus 21.662,46 RON valoarea mărfurilor cumpărate la 30 septembrie 2002. Din acest prejudiciu s-a recuperat doar suma de 5.211,76 RON contravaloarea a trei centrale și a unui coș ridicat de la inculpatul I.C., astfel că partea vătămată s-a constituit ca parte civilă cu suma de 56.125,54 RON.

S-a mai stabilit că în dimineața zilei de 4 octombrie 2002, inculpații H.I.P., B.D. și T.N., s-au deplasat la sediul SC T.S. SRL Gurghiu cu al cărei administrator luaseră legătura în prealabil și au cumpărat o cantitate importantă de produse lactate (cașcaval) livrată cu factura. Inculpatul H.I.P. a plătit un avans de 500 euro, eliberând chitanță pentru suma de 1.948,80 RON iar pentru diferența de 10.347,02 RON a emis fila CEC BRD, refuzată la plată pentru lipsa totală de disponibil. Marfa a fost descărcată în localitatea Hărman, după care mare parte a fost vândută în municipiul Brașov de inculpatul T.N. O parte din produse au fost ridicate de organele de poliție de la SC C.T. SRL Brașov și de la martorul F.I.A. și apoi restituite părții vătămate. Paguba totală a fost de 12.295,82 RON iar partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 6.653,53 RON, contravaloarea produselor nerecuperate. Ulterior partea vătămată a renunțat la constituirea de parte civilă.

S-a mai stabilit că la mijlocul lunii septembrie 2002 reprezentanții SC A.C. SRL Botoșani au fost contactați de inculpați pentru cumpărarea de centrale termice și radiatoare. La 26 septembrie 2002 inculpații H.I.P. și T.N. s-au deplasat la Botoșani unde au discutat cu administratorul L.D.A. Inculpatul H. a semnat un contract de vânzare-cumpărare și s-a întocmit o factură, însă marfa nu a fost ridicată și nici plătită. La 25 septembrie inculpații H., B. și T. s-au deplasat la SC B.I.E. SRL Botoșani unde primul inculpat a încheiat un contract de vânzare-cumpărare și a făcut o comandă pentru cumpărarea unor anvelope, însă nici în această situație inculpații nu au ridicat marfa și nici nu au plătit-o. Aceste tranzacții nu au fost încheiate datorită vigilenței reprezentanților celor două societăți.

Instanța a mai reținut că, în după-amiaza zilei de 4 octombrie 2002, potrivit unei înțelegeri telefonice prealabile, inculpatul H.I.P. s-a deplasat la sediul SC I. SRL Hunedoara unde s-a prezentat ca administrator la SC W. SRL Arad interesându-se de achiziționarea unor centrale termice. Cu acest prilej a prezentat copii de pe actele societății și a dorit să ridice marfa, respectiv 10 centrale termice B. Aceste centrale urmau să fie valorificate cu ajutorul inculpatului B.D. Suspectând implicarea inculpatului în acțiuni licite martora M.G.M. a anunțat organele poliției care au intervenind sistând activitatea infracțională. Partea vătămată nu s-a constituit parte civilă. În baza probelor administrate instanța a constatat că inculpatul H.I.P. nu a avut nici un moment intenția de a desfășura activități comerciale licite, că el nu a avut personal angajat și nici măsar contabil, că nu a întocmit și nu a ținut registre, nu a întocmit și nu a condus contabilitate primară, nu a întocmit balanțe și bilanțuri, nu a alimentat niciodată contul BRD, nu a efectuat nici măcar o singură plată prin bancă, a vândut, în marea majoritate a cazurilor marfa fără acte, sub prețul de achiziție, fiind ajutat în toate aceste activități de inculpatul B.D. și de inculpatul T.N. Inculpații s-au deplasat pe raza mai multor județe pentru a îngreuna depistarea lor și au folosit mai multe autoturisme cu care au însoțit transporturile de marfă, au efectuat transbordări și depozitări în locații temporare de unde, prin interpuși precum inculpatul T.N. și I.C. au valorificat bunurile obținute fraudulos. S-a mai considerat că reaua credință a inculpaților a reieșit și din faptul că de la data obținerii mărfurilor nu au depus nici un minim de diligență pentru achitarea bunurilor despre care au afirmat că le-au achiziționat cu bună credință. Mai mult, în unele cazuri inculpatul H.I.P. apelat de inculpatul B.D. s-a prezentat sub o identitate falsă sub care a și semnat înscrisuri sub semnătură privată (contracte, facturi). Nici unuia din beneficiarii cecurilor emise de inculpatul H.I.P. nu i s-a adus la cunoștință că nu ar exista disponibilul necesar, împrejurări care rezultă din toate declarațiile angajaților sau administratorilor societăților părții vătămate. S-a concluzionat, că în drept faptele inculpatului H.I.P. care în perioada 1 iulie 2002 - 4 octombrie 2002 a emis un număr de 14 file CEC știind că nu există provizia necesară, în scopul obținerii pentru sine și alții a unor foloase materiale nejuste, producând astfel o pagubă totală de 199.266,49 RON (7 acte materiale consumate descrise la pct. 1-7 și trei în formă tentată, descrise la pct. 8-9) întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (4) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În drept faptele aceluiași inculpat descrise la pct. 1 și 2, s-a apreciat că întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. S-a mai apreciat, că, în drept, faptele inculpatului B.D. care, în perioada 1 iulie 2002 - 4 octombrie 2002 a ajutat la emiterea în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, de către inculpatul H.I.P., a unui număr de 14 file CEC, știind că nu există provizia necesară, în scopul obținerii pentru sine și alții de foloase materiale injuste și producând astfel o pagubă totală de 199.266,49 RON (7 acte materiale consumate descrise la pct. 1-7 și trei în forma tentată, descrise la pct. 8-9) întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prevăzută de art. 26 raportate la art. 215 alin. (1), (2) și (4) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Referitor la forma vinovăției s-a menționat că aceasta apare sub forma complicității morale concomitente cât și cea a înlesnirii sau promisiunii de tăinuire a bunurilor obținute prin înșelăciune. Privitor la inculpatul T.N. s-a apreciat că, în drept, faptele sale de a ajuta în baza aceleiași rezoluții infracționale atât pe inculpatul H.I.P., cât și pe inculpatul B.D. să comită faptele descrise la pct. 5, 7 și 8 (cu privire la fapta de la pct. 6 nu există dovezi certe de vinovăție) întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la înșelăciune în forma continuată prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (4) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Și în acest caz vinovăția s-a manifestat sub forma complicității morale concomitente, dar și a promisiunii de tăinuire urmată de implicarea activă în valorificarea mărfurilor și primirea unor sume din profitul obținut. În drept, faptele inculpatului I.C. de a ajuta și după data de 4 octombrie 2002 pe inculpatul B.D., fără o înțelegere prealabilă în scopul îngreunării urmăririi penale și pentru asigurarea folosului infracțional rezultat din înșelăciunea săvârșită în dauna părții vătămate SC I. SRL Chișoda întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de favorizarea infractorului prevăzută de art. 264 alin. (1) C. pen. Cu privire la infracțiunea de fals privind identitatea prevăzută de art. 293 C. pen., pentru care a fost trimis în judecată inculpatul H.I.P. s-a apreciat că ea nu întrunește elementele constitutive ale acestei infracțiuni, întrucât inculpatul nu s-a prezentat sub o identitate falsă în fața unui organ, a unei instituții de stat sau a vreunei alte unități din cele prevăzute de art, 145 C. pen., ci s-a prezentat sub identitatea de V.I., pentru a induce în eroare două societăți. Așa fiind, s-a apreciat că se impune achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. Întrucât prejudiciul total cauzat de inculpați este sub 200.000 RON instanța, conform art. 334 din C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică în sensul înlăturării alin. (5) al art. 215 C. pen. Pentru inculpații H.I.P., B.D. și T.N. pedepsele au fost individualizate potrivit art. 72 C. pen., avându-se în vedere pericolul social al faptei, împrejurările și durata lor în timp, întinderea prejudiciului cauzat și persoana inculpaților și s-a stabilit ca ele să fie executate în regim de detenție. Pentru inculpatul I.C. pedeapsa a fost individualizată înspre minimul legal și apreciindu-se că scopul poate fi atins chiar fără executare, s-a dispus potrivit art. 81 C. pen. suspendarea condiționată a executării ei. Sub aspectul laturii civile instanța a considerat îndreptățite cererile părților civile de obligare la plata despăgubirilor solicitate. Prin Decizia penală nr. 80/ A din 17 septembrie 2008 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală, au fost admise apelurile declarate de inculpații H.I.P., B.D., T.N. și I.C. și a fost desființată sentința primei instanțe numai sub aspectul laturii penale. Rejudecând în aceste limite s-a dispus: 1) Schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului H.I.P. din infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (4) C. pen., privind actele materiale din septembrie 2002 și 3 octombrie 2002 săvârșite în dauna SC I. SRL Chișoda și SC I. SRL Hunedoara în infracțiunea prevăzută de art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. inculpatul H.I.P. a fost condamnat la 6 luni închisoare. În baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. s-a dispus încetarea procesului penal împotriva inculpatului H.I.P. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 84 pct. 2 din Legea nr. 54/1934. În baza art. 215 alin. (1), (2) și (4) C. pen. inculpatul H.I.P. a fost condamnat la 4 ani închisoare iar în baza art. 290 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. inculpatul a mai fost condamnat la 1 an închisoare. Conform art. 33, art. 34 C. pen. au fost contopite pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare. S-au aplicat dispozițiile art. 71 și art. 64 lit. a), b), c) C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpatului H.I.P. pentru infracțiunea e fals pricind identitatea prevăzută de art. 292 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 2) Schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului B.D. din complicitate la infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (4) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., privind actele materiale din septembrie 2002 și 3 octombrie 2002, în dauna SC I. SRL Chișoda și SC I. SRL Hunedoara în infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului B.D. la 6 luni închisoare. În baza art. 11 pct. 2 lit. 6) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. s-a dispus încetarea procesului penal împotriva inculpatului B.D. pentru infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 58/1934. În baza art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (4) C. pen. inculpatul B.D. a fost condamnat la 4 ani închisoare. În baza art. 85 C. pen. s-a dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 5 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1774/2005 a Judecătoriei Constanța, iar potrivit art. 33, art. 34 C. pen., au fost contopite pedepsele în pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare. S-au aplicat dispozițiile art. 71 și art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. 3. Schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului T.N. din complicitate la infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (4) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. privind actele materiale din septembrie 2002 și 3 octombrie 2002 în dauna SC I. SRL Chișoda și SC I. SRL Hunedoara în infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 inculpatul T.N. a fost condamnat la 6 luni închisoare. În baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. s-a dispus încetarea procesului penal împotriva inculpatului T.N. pentru infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934. În baza art. 215 alin. (1), (2) și (4) C. pen. inculpatul T.N. a fost condamnat la 3 ani închisoare pentru complicitate la infracțiunea de înșelăciune. În baza art. 81, art. 82 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului T.N. pe durata termenului de încercare de 5 ani. În baza art. 71 C. pen. au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. În baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei acestuia pe durata suspendării executării pedepsei principale. 4. În baza art. 264 alin. (1) C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului I.C. la 6 luni închisoare. În baza art. 71 C. pen. au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. În baza art. 81, art. 82 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani și 6 luni. În baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale. În baza art. 88 C. pen. au fost computate din pedepse următoarele perioade: pentru inculpatul H.I.P. de la 5 octombrie 2002 la 24 ianuarie 2005; pentru inculpatul B.D. de la 5 octombrie 2002 la 11 august 2003, pentru inculpatul T.N. de la 9 octombrie 2002 la 11 august 2003 și pentru inculpatul I.C. de la 15 octombrie 2002 la 21 octombrie 2002. S-au menținut celelalte dispoziții ale hotărârii atacate. Pentru a pronunța această soluție instanța de control judiciar, primind criticile din apelurile inculpaților a considerat că actele materiale comise în luna septembrie 2002 și la 3 octombrie 2002 ce privesc părțile civile SC I. SRL Chișoda și, respectiv, SC I. SRL Hunedoara trebuie exceptate din conținutul infracțiunii continuate de înșelăciune întrucât cele două părți civile au cunoscut la data emiterii cecurilor că nu există disponibil în contul inculpatului H.I.P. Așa fiind, instanța a considerat că aceste acte materiale distincte întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 și că restul actelor materiale privitoare la celelalte părți civile și părți vătămate întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (4) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în cazul inculpatului H.I.P. și de complicitate la aceleași infracțiuni în cazul inculpaților B.D. și T.N. Referitor la infracțiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 instanța de control judiciar a constatat că s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale prevăzut de art. 122 lit. e) C. pen. Privitor la răspunderea penală, instanța de apel a considerat întemeiate criticile formulate, în sensul greșitei individualizări a pedepselor și a apreciat că se impune condamnarea inculpaților H.I.P. și B.D. la pedepse privative de libertate mai mici, de câte 4 ani închisoare, ei desfășurând o activitatea ilicită de inducere în eroare a părților civile, cu consecințe păgubitoare, prin emiterea de cecuri fără acoperire în calitate de autor și, respectiv, de complice. De asemenea instanța de control judiciar a apreciat că se impune condamnarea la pedepse de câte 6 luni închisoare celor doi inculpați pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 58/1934 în cazul inculpatului H.I.P. și complicitate la aceeași infracțiune pentru inculpatul B.D. și, totodată, încetarea procesului penal prin intervenția prescripției răspunderii penale, conform art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. În privința inculpatului H.I.P. s-a dispus condamnarea la 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen., constând în aceea că la 1 și 3 iulie 2002 a întocmit în fals 3 file CEC pe care le-a folosit la inducerea în eroare a părții civile SC D.M. SRL Afumați, fiind menținută pedeapsa aplicată de prima instanță, iar conform art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. s-a stabilit ca inculpatul să execute 4 ani închisoare cu aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. Referitor la inculpatul T.N. instanța a considerat că se impune condamnarea acestuia la o pedeapsă privativă de libertate de 3 ani închisoare cu aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a) și b) C. pen. pentru complicitate la infracțiunea de înșelăciune și apreciindu-se că scopul pedepsei poate fi atins chiar și fără executare a dispus, potrivit art. 81 și art. 82 C. pen., suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată a termenului de încercare de 5 ani și suspendarea executării pedepsei accesorii, conform art. 71 alin. (5) C. pen. Totodată, inculpatul T.N. a mai fost condamnat la 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., dispunându-se pentru aceeași infracțiune încetarea procesului penal prin intervenția prescripției răspunderii penale, conform art. 11 pct. 2 lit. b)raportat la art. 10 lit. g)C. proc. pen. Relativ la inculpatul I.C. instanța de control judiciar reținând că acesta, fără o înțelegere prealabilă, l-a apelat după 4 octombrie 2002 pe inculpatul B.D. să valorifice bunuri provenind din infracțiunea de înșelăciune, a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) C. pen. la 6 luni închisoare cu aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a) și b) C. pen. și apreciindu-se că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executare a dispus, potrivit art. 81 și art. 82 C. pen. suspendarea condiționată a executării pedepsei la durata termenului de încercare de 2 ani și 6 luni și suspendarea pedepsei accesorii, conform art. 71 alin. (5) C. pen. Pentru toți inculpații instanța de control judiciar a dispus, în baza art. 88 C. pen., deducerea din pedepse a perioadelor arestării preventive. Criticile formulate de apelantul inculpat I.C. în sensul că nu a cunoscut proveniența din infracțiune a bunurilor valorificate și că faptele nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni au fost considerate neîntemeiate, reținându-se că acesta a fost contactat de inculpatul B.D. pe care l-a ajutat în vederea valorificării unor centrale termice, asigurându-i acestuia folosul sau produsul infracțiunii. Criticile inculpatului B.D. în sensul că la urmărirea penală s-a încălcat dreptul la apărare, că nu ar fi fost audiat în legătură cu faptele care privesc SC B.I.E. SRL Botoșani și a SC A.C. SRL Botoșani, că nu a sprijinit cu intenție activitatea inculpatului H.I.P., că nu a fost implicat în inducerea în eroare a SC A. SRL Valea Mare și SC D.M. SRL Afumați; SC M. SA; SC I. SRL și SC T.S. SRL nu au fost primite, constatându-se că la urmărirea penală au fost respectate toate drepturile procesuale, că a comis infracțiunea de complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2) și 4 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și că faptele privind SC I. SRL Hunedoara și SC I. SRL Chișoda sunt prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 84 alin. (1) pct. 1 lit. b) din Legea nr. 59/1934. Criticile formulate de inculpatul apelant T.N. în sensul că nu a rezultat vinovăția sa în forma complicității la infracțiunea de înșelăciune și că fapta de a intermedia vânzarea unor produse fără a cunoaște proveniența lor nu ar constitui infracțiune nu au fost considerate întemeiate de către instanța de control judiciar care a reținut că inculpatul, potrivit materialului probator al cauzei, se face vinovat de complicitate la infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (4) C. pen., cât și la infracțiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934, ambele cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., pentru ultima operând prescripția răspunderii penale. În sfârșit criticile formulate de inculpatul H.I.P. în sensul că i s-a încălcat dreptul la apărare în faza de urmărire penală și că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, nu au fost primite, constatându-se că inculpatul a fost legal asistat de apărător din oficiu prezent la audierile din faza de urmărire penală și că activitatea ilicită desfășurată de achiziționare de mărfuri de la diverse societăți și emiterea unor cecuri fără acoperire constituie infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (4) C. pen. Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpații I.C., B.D. și H.I.P. În recursul său inculpatul I.C. a susținut, în baza art. 385 9 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., că hotărârea de condamnare este urmarea unei erori grave de fapt, că nu a cunoscut activitatea ilicită a celorlalți inculpați și că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 C. pen. Inculpatul B.D. a susținut în recursul declarat, întemeiat pe dispozițiile art. 385 9 alin. (1) pct. 3, 17 și 17 1 și 18 C. proc. pen. că la judecarea cauzei în drept a participat un judecător aflat în situația de incompatibilitate întrucât a pronunțat anterior Decizia penală nr. 705/2006 a Curții de Apel Alba Iulia, spunându-și astfel părerea, că încadrarea juridică a faptelor în dispozițiile art. 215 alin. (1), (2) și (4) este greșită, fiind incidente dispozițiile art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 și a considerat că se impune reluarea judecății în vederea completării probelor și administrării unei expertize contabile. Totodată a mai susținut că în mod greșit a fost obligat în solidar cu H.I.P. la plata sumei de 6.125,5 lei, deși infracțiunea prevăzută de art. 14 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 nu este una de prejudiciu. Inculpatul H.I.P. a susținut, la rândul său, în recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 385 9 alin. (1) pct. 17 și 14 C. proc. pen. că fapta trebuia încadrată în dispozițiile art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 39/1934 și în subsidiar că pedeapsa aplicată este prea severă impunându-se reducerea ei și aplicarea dispozițiilor art. 86 1 C. pen. ori reducerea în limita perioadei executate până în prezent. Recursurile declarate sunt întemeiate, așa cum se va arăta în continuare: 1. Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului se constată că instanța de apel a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost condamnați. Astfel, așa cum a rezultat din materialul probator al cauzei inculpatul H.I.P., în perioada 1 iulie 2002 - 4 octombrie 2002 a emis în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluțiuni mai multe file CEC știind că nu există provizie necesară, prejudiciind astfel patrimoniul societăților de la care a preluat mărfuri fără să plătească prețul lor, fapta întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (4) C. pen. De asemenea, a mai rezultat că la datele de 1 și 3 iulie 2002 inculpatul a întocmit în fals 3 file CEC, semnate cu numele de V.I. și le-a folosit la ridicarea mărfurilor de la SC D.M. SRL Afumați, fapta întrunind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 290 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Tot astfel, s-a reținut că faptele comise în luna septembrie 2002 și la 3 octombrie 2002 în dauna SC I. SRL Chișoda și SC I. SRL Hunedoara întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. întrucât furnizorii mărfurilor știau că inculpatul H.I.P. nu are disponibil în cont. Ca urmare cu privire la cele două acte materiale instanța de apel a apreciat că nu intră în latura obiectivă a infracțiunii de înșelăciune și a procedat la schimbarea încadrării juridice. Din același material probatoriu a reieșit că inculpații B.D. și T.N. au acționat în calitate de complici ai inculpatului H.I.P. la săvârșirea aceleiași infracțiuni, faptele lor fiind prevăzute de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (4) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și de art. 26 C. pen. raportat la art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., această din urmă infracțiune fiind comisă în dauna SC I. SRL Chișoda și SC I. SRL Hunedoara. Probele administrate în cauză au confirmat că inculpatul I.C. a comis infracțiunea de favorizarea infractorului prevăzută de art. 264 C. pen., constând în aceea că a fost contactat de inculpatul B.D. pe care l-a ajutat în vederea calorificării unui număr de 10 centrale termice din care a vândut cinci, în urma unor anunțuri publicate în presa locală la datele de 4 și 5 octombrie 2002, asigurându-i aceluiași inculpat folosul sau produsul infracțiunii. 2. Referitor la criticile din recursurile inculpaților B.D. și I.C. în sensul că hotărârea de condamnare este urmarea unei erori grave de fapt, acestea nu pot fi primite. Soluția de condamnare pronunțată în apel pentru infracțiunile de înșelăciune și favorizarea infractorului se constată a fi conformă cu probele de vinovăție administrate. Astfel, inculpatul B.D. a cunoscut activitatea ilicită desfășurată de inculpatul H.I.P. și l-a ajutat la aceasta în vederea obținerii unor câștiguri ilicite prin inducerea în eroare a unor comercianți și emiterea unor cecuri fără acoperire după preluarea mărfurilor. Tot astfel, inculpatul I.C. a acceptat să îl ajute pe inculpatul B.D. în scopul asigurării folosului sau produsului infracțional rezultat din fapta săvârșită în dauna SC I. SRL Chișoda, vânzând, așa cum s-a mai arătat, prin mica publicitate, o parte din centralele termice achiziționate. Mai este de menționat că materialul probator al cauzei a confirmat la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune și în dauna SC D.M. SRL Afumați; SC A. SRL Valea Mare; SC T.S. SRL Gurghiu și a tentativei la aceeași infracțiune în dauna SC B.I.E. SRL Botoșani nefiind fondată susținerea învinuitului B.D. că nu ar fi avut nici o contribuție. 3. Cu privire la critica din recursul inculpatului B.D., întemeiată pe dispozițiile art. 385 9 alin. (1) pct. 3 C. proc. pen., în sensul că a existat un caz de incompatibilitate a unuia dintre judecătorii din compunerea completului de judecată, aceasta nu poate di primită. Astfel, rezultă că judecătorul S.I.M. a făcut parte anterior din completul care a pronunțat Decizia penală nr. 705 din 28 noiembrie 2006 a Curții de Apel Alba Iulia, care a admis recursul declarat de procuror a casat sentința penală nr. 1265 din 31 martie 2006 a Tribunalului Alba Iulia și a dispus trimiterea cauzei la aceeași instanță pentru continuarea judecății, constatând că nu se justifică restituirea cauzei la procuror. Din considerentele acestei decizii nu a rezultat că judecătorul și-a spus părerea cu privire la soluția care ar putea fi dată în cauză în sensul art. 47 C. proc. pen., respectiv asupra existenței infracțiunilor și a vinovăției inculpaților. Așa fiind motivul de casare invocat nu este întemeiat. 4. Referitor la critica formulată de inculpatul B.D. în sensul că încadrarea juridică dată faptelor trebuia să fie în cazul societăților comerciale păgubite cea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934, nu poate fi primită. Astfel, a rezultat că în cazul tuturor societăților părți vătămate inculpații i-au indus în eroare pe comercianți, au preluat mărfuri, după care au emis pentru plata prețului file cec fără acoperire, ceea ce constituie infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (4) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În cadrul înțelegerii cu respectivele societăți comerciale, inculpații nu au înștiințat că nu au disponibil în cont, ci s-au prezentat ca reprezentanții unei societăți având bonitate și dispunând de fonduri care să asigure plata prețului, ceea ce nu era adevărat. Cum s-a mai arătat, inculpatul B.D. l-a ajutat pe inculpatul H.I.P. să cumpere mărfuri cu cecuri fără acoperire, după care s-a preocupat de vânzarea acelor mărfuri la prețuri la mai mici, sumele obținute fiind împărțite de inculpați. În consecință, fapta inculpatului B.D. a fost corect încadrată în dispozițiile art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (4) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Cu privire la infracțiunile prevăzute de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. reținută în sarcina inculpatului H.I.P. și complicitate la aceeași infracțiune prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. reținute în sarcina inculpaților B.D. și T.N. se constată că instanța de control judiciar a dispus condamnarea inculpaților la pedepse de câte 6 luni închisoare, apoi pentru aceleași infracțiuni a dispus încetarea procesului penal în baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. reținând că s-a împlinit termenul special de prescripție a răspunderii penale. Acest mod de a proceda este greșit. În conformitate cu dispozițiile art. 121 alin. (1) C. pen. prescripția înlătură răspunderea penală. Potrivit art. 122 alin. (1) lit. e) C. pen. termenul de prescripție este de 3 ani când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii care nu depășește un an sau amenda, iar în baza art. 124 prescripția înlătură răspunderea penală, oricâte întreruperi ar interveni dacă termenul de prescripție prevăzut în art. 122 este depășit cu încă jumătate. Din actele dosarului se constată că infracțiunile arătate prevăzute de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934, au fost comise la sfârșitul lunii septembrie și la 3 octombrie 2002, astfel că până la data judecării cauzei în apel, la 17 septembrie 2008, termenul prescripției răspunderii penale de 4 ani și 6 luni era împlinit. În această situație, instanța era obligată să țină seama de această cauză care înlătura răspunderea penală și să dispună numai încetarea procesului penal, nicidecum să pronunțe mai întâi condamnarea urmată de încetarea procesului penal ca efect al prescripției. Întrucât nu s-a procedat astfel, iar decizia de condamnare a fost evident defavorabilă celor trei inculpați, în cauză sunt incidente dispozițiile cazului de casare prevăzut de art. 385 9 alin. (1) pct. 15 cu referire la alin. (3) C. proc. pen. 6. Din examinarea conținutului art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 se constată că infracțiunea de emitere a unui cec fără a avea la tras disponibil suficient, nu este o infracțiune de prejudiciu, ci una de pericol. În atare situație obligarea la plata despăgubirilor reprezentând echivalentul mărfurilor pentru care a fost emis cecul fără acoperire, nu se poate dispune în cadrul procesului penal. Cum în cauză, inculpatul H.I.P. și B.D. au fost obligați în solidar la plata sumei de 56.125,54 RON despăgubiri către partea civilă SC I. SRL Chișoda, deși în privința acestei societăți nu au comis o infracțiune de prejudiciu, soluția pronunțată de instanța de apel este nelegală, fiind supusă cazului de casare prevăzut de art. 385 9 alin. (1) pct. 17 1 C. proc. pen. 7. Privitor la pedepsele principale aplicate inculpaților H.I.P. și B.D. pentru infracțiunea de înșelăciune și complicitate la înșelăciune de câte 4 ani închisoare, se constată că acestea au fost individualizate corect, avându-se în vedere, potrivit art. 72 C. pen. pericolul social grav al faptelor, împrejurărilor săvârșirii lor și întinderea prejudiciului cauzat societăților comerciale păgubite. Se mai constată că aceste pedepse cu executare în loc de deținere sunt de natură a asigura, potrivit art. 52 C. pen., prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și reintegrarea în comunitate a inculpaților. Așa fiind criticile formulate în sensul greșitei individualizări a pedepselor și solicitarea de reducere a acestora ori de schimbare a modalității de executare nu pot fi primite. 8. Referitor la pedepsele accesorii aplicate de instanța de apel inculpaților în baza art. 71 C. pen. se constată că pentru H.I.P. au fost interzise dispozițiile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) și c) C. pen., iar pentru inculpații B.D., T.N. și I.C. au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. Având în vedere natura și gravitatea infracțiunilor comise, întinderea pedepselor și persoana inculpaților, instanța de apel potrivit art. 71 C. pen. avea posibilitatea să aprecieze că nu era cazul aplicării pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a alege prevăzut de art. 64 alin. (1) lit. a) teza I-a C. pen., că este excesivă interzicerea acestui drept cetățenesc și că sunt suficiente celelalte pedepse accesorii. Așa fiind, se constată că în cauză sunt incidente dispozițiile cazului de casare prevăzut de art. 385 4 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. luat în considerare din oficiu potrivit alin. (3) al aceluiași text. 9. Față de considerentele ce preced, Curtea, în baza art. 385 15 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., urmează a admite recursurile declarate de inculpații I.C., B.D. și H.I.P., a extinde efectele acestor recursuri și cu privire la inculpatul T.N., potrivit art. 385 7 din același cod și a casa decizia atacată și sentința primei instanțe numai cu privire la condamnarea inculpatului H.I.P. pentru infracțiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și a inculpaților B.D. și T.N. pentru infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la aplicarea pentru inculpații H.I.P., B.D., T.N. și I.C. a pedepsei accesorii prevăzută de art. 71 și art. 64 alin. (1) lit. a) teza I C. pen. dreptul a alege precum și la dispoziția de obligare în solidar a inculpaților H.I.P. și B.D. la plata sumei de 56.125,54 lei către SC I. SRL Chișoda. Rejudecând în aceste limite Curtea va dispune înlăturarea dispoziției de condamnare la pedepsele de câte 6 luni închisoare a inculpatului H.I.P. pentru infracțiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 și a inculpaților B.D. și T.N. pentru infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 84 alin. (1), alin. (2) din Legea nr. 59/1934 și menținerea dispoziției de încetare a procesului penal pentru aceleași infracțiuni în baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. De asemenea, se va dispune înlăturarea din conținutul pedepsei accesorii aplicată inculpaților H.I.P., B.D., T.N. și I.C. a dispozițiilor art. 71 și art. 64 alin. (1) lit. a) teza I C. pen. referitoare la interzicerea dreptului de a alege. Se mai dispune înlăturarea obligării în solidar a inculpaților H.I.P. și B.D. la plata sumei de 56.125,54 lei despăgubiri civile către SC I. SRL Chișoda. Se vor menține celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate și se va stabili ca onorariul pentru apărătorul din oficiu desemnat inculpaților I.C. și H.I.P. și parțial pentru inculpatul B.D., până la prezentarea apărătorului ales, să fie plătit din fondul M.J.L.C.