ÎCCJ, decizie (scj.ro #84016)

Fapta de a emite file cec, știind că pentru valorificarea lor nu există provizia necesară, pe baza cărora făptuitorul a preluat mărfuri de la societăți comerciale, prejudiciind astfel patrimoniul acestora, fără ca beneficiarii filelor cec să cunoască împrejurarea că nu există disponibilul necesar acoperirii lor, se încadrează în dispozițiile art . 215 alin. (1), (2) și (4) C. pen .

Fapta de a întocmi file cec, semnate sub o identitate falsă, și de a le folosi pentru ridicarea unor mărfuri de la societăți comerciale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută în art . 290 C. pen .

În cazul în care constată că a intervenit prescripția răspunderii penale, cauză care împiedică exercitarea acțiunii penale prevăzută în art . 10 alin. (1) lit . g) C. proc . pen ., instanța de judecată dispune încetarea procesului penal, iar nu condamnarea inculpatului urmată de încetarea procesului penal ca efect al prescripției. I.C.C.J., Secția penală, decizia nr . 4012 din 2 decembrie 2009 Prin sentința penală nr . 270 din 18 iulie 2007 a Tribunalului Hunedoara au fost condamnați inculpații: 1) H.I. la pedepsele de un an închisoare în baza art . 290 alin. (1) cu aplicarea art . 41 alin. (2) C. pen . și 6 ani închisoare în baza art . 215 alin. (1), (2) și (4) cu aplicarea art . 41 alin. (2) C. pen . stabilindu-se, conform art . 33 lit . a) și art . 34 alin. (1) lit . b) C. pen ., ca inculpatul să execute 6 ani închisoare; 2) B.D. la pedeapsa de 6 ani închisoare în baza art . 26 raportat la art . 215 alin. (1), (2) și (4) cu aplicarea art . 41 alin. (2) C. pen . În baza art . 85 C. pen . s-a dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 5 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr . 1774/2005 a Judecătoriei Constanța și contopirea acesteia cu pedeapsa aplicată în cauză, urmând ca inculpatul să execute 6 ani închisoare; 3) T.N. la pedeapsa de 4 ani închisoare în baza art . 26 raportat la art . 215 alin. (1), (2) și (4) cu aplicarea art . 41 alin. (2) și art . 37 alin. (1) lit . b) C. pen .; 4) I.C. la pedeapsa de 6 luni închisoare în baza art . 264 alin. (1) C. pen ., pentru care, conform art . 81, art . 82 și art . 71 alin. (5) C. pen ., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni și suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale. Inculpații H.I. și B.D. au fost obligați în solidar la plata sumelor de 49.113,69 lei către partea civilă societatea comercială D.; 36.302,92 lei către partea civilă societatea comercială A.; 2.676 lei către partea civilă societatea comercială N.; 4.138,48 lei către partea civilă societatea comercială H. și 56.125,54 lei către partea civilă societatea comercială I. Inculpații H.I., B.D. și T.N. au fost obligați în solidar la plata sumei de 22.464,79 lei către partea civilă societatea comercială M. Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut în fapt că, în primăvara anului 2002, inculpatul H.I. a preluat de la numita G.E., prin cesionarea părților sociale, societatea comercială W., firmă la care a devenit asociat unic și administrator. La începutul verii anului 2002, inculpatul H.I. l-a cunoscut pe inculpatul B.D., cei doi hotărând să cumpere cât mai multe mărfuri cu cecuri fără acoperire pentru a obține bani din vânzarea la negru, sub prețul pieții , a mărfurilor astfel dobândite. 1. Astfel, s-a reținut că la îndemnul inculpatului B.D. și după obținerea unei cărți de identitate false, pe numele lui V.I., care avea aplicată fotografia inculpatului H.I., acesta din urmă s-a prezentat sub falsa identitate menționată la societatea comercială C., unde a închiriat în calitate de reprezentant al societății comerciale R. un spațiu de depozitare și un birou. La începutul lunii iulie 2002, inculpatul H.I., însoțit de inculpatul B.D. și de un cetățean străin, s-au prezentat la depozitul societății comerciale D., de unde, sub identitatea de V.I., reprezentant al societății comerciale R., a cumpărat o mare cantitate de măsline, evaluată la 12.500 euro . Marfa a fost revândută, iar banii au fost însușiți de inculpați. Firma vânzătoare a emis trei facturile și a încasat pe bază de chitanță un avans de 13.818.880 ROL , primind pentru restul de preț filele cec. Fiind introduse la plată, cecurile au fost refuzate pentru lipsa de disponibil în cont. Valoarea totală a pagubei produse părții vătămate a fost de 44.530,90 RON, suma cu care aceasta s-a constituit parte civilă, plus 2.582,79 RON despăgubiri cauzate de rata inflației, plus penalități de 0,1 % pe zi. 2. S-a mai reținut că la mijlocul lunii iulie 2002, inculpatul H.I., însoțit de inculpatul B.D., a cumpărat de la punctul de lucru din comuna P. al societății comerciale A. o mare cantitate de detergent în valoare de 20.604,85 RON. Inculpatul s-a prezentat sub aceeași identitate falsă, ca fiind V.I., reprezentant al societății comerciale R., calitate în care a emis o filă cec pentru plata mărfii livrată cu facturi. Cecul a fost refuzat la plată pentru lipsa disponibilului în cont. Marfa a fost ridicată cu două autovehicule și transportată la depozitul de la societatea comercială C., de unde a fost revândută, banii fiind însușiți de inculpați. Partea vătămată societatea comercială A. s-a constituit parte civilă cu suma de 20.604,85 RON reprezentând valoarea inițială a pagubei, plus suma de 15.698,07 RON reprezentând dobânzi calculate la zi, în total 36.302,92 RON. 3. După comiterea acestor fapte, cei doi inculpați au luat hotărârea să folosească și societatea comercială W. La data de 5 septembrie 2002, în urma unei înțelegeri prealabile cu inculpatul B.D., inculpatul H.I. s-a deplasat la sediul societății comerciale N., de unde a solicitat o ofertă, iar în ziua următoare a emis o comandă în baza căreia s-a încheiat contractul de furnizare nr . 3053 din 6 septembrie 2002. În aceeași zi, societatea comercială N. a livrat către societatea comercială W. o cantitate importantă de marfă, în general produse din material plastic, cu facturi, plătită de inculpatul H.I. cu o filă cec, refuzată ulterior la plată pentru lipsă totală de disponibil în cont. Marfa a fost transferată la locuința martorului F.I., de unde a fost valorificată de către cei doi inculpați. Întrucât din prejudiciu total de 5.232 RON au fost recuperate produse în valoare de 2.556 RON, partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 2.676 RON.

S-a mai reținut că, în baza înțelegerii cu inculpatul B.D., la 6 septembrie 2002, inculpatul H.I. s-a prezentat la societatea comercială H., de unde a cumpărat produse chimice (vopsea lavabilă, glet), mărfurile fiind livrate cu facturi fiscale. Pentru plata acestor mărfuri inculpatul H.I. a emis două file cec, refuzate la plată pentru lipsa totală de disponibil. Marfa a fost transportată și depozitată la domiciliul martorului F.I., dar și la depozitul societății comerciale I., al tatălui inculpatului B.D. O parte din marfă a fost valorificată de inculpatul B.D., iar restul de marfă a fost ridicat și restituit părții vătămate societatea comercială H. Din prejudiciul total cauzat părții vătămate de 21.402,91 RON s-a recuperat o parte, astfel că societatea arătată s-a constituit parte civilă cu suma de 4.138,48 RON.

S-a reținut, de asemenea, că în cursul lunii septembrie 2002 a fost cooptat și inculpatul T.N., cei trei inculpați deplasându-se la societatea comercială M., firmă specializată în comercializarea utilajelor pentru prelucrarea lemnului. Aici inculpatul T.N. a luat legătura cu martorul A.V., proprietar al unui grater din localitatea B. și i-a oferit piese specifice, care urmau să fie luate de la societatea comercială M. Inculpații cu cumpărat o primă tranșă de mărfuri la data de 20 septembrie 2002, cu o factură plătită de inculpat cu o filă cec. Piesele astfel obținute au fost revândute în ziua de 21 septembrie 2002 de inculpații B.D., T.N. și H.I. la societatea comercială T. cu suma de 80.000.000 ROL , cu mult sub prețul de achiziție, iar banii au fost împărțiți între cei trei inculpați. La data de 27 septembrie 2002, inculpații au venit la societatea comercială M. de unde au mai ridicat marfă (piese metalice) plătită de inculpatul H.I. cu o filă cec. Cele două file cec au fost refuzate la plată pentru lipsa totală de disponibil. Din prejudiciul total de 33.862,71 RON cauzat părții vătămate - societatea comercială M. s-au recuperat mărfuri în valoare de 18.871,19 RON, astfel că această societate s-a constituit parte civilă cu suma nerecuperată de 14.991,52 RON la care s-au adăugat 7.473,27 RON rata inflației, în total 22.464,79 RON.

Tot astfel, s-a reținut că, la sfârșitul lunii septembrie 2002, inculpații H.I. și B.D. însoțiți de alte persoane, printre care și inculpatul T.N., s-au deplasat la o firmă din județul Timiș care se ocupa cu comercializarea de centrale termice și calorifere. Inculpatul H.I. s-a prezentat la sediul societății comerciale I., unde a cumpărat 10 centrale termice, 10 coșuri și 140 elemente de radiator aluminiu, livrate cu factură, pe care a plătit-o cu o filă cec. Inculpatul B.D. l-a contactat pe inculpatul I.C. pentru a-l ajuta la valorificarea celor 10 centrale. Acesta din urmă a cumpărat 8 centrale termice, a reținut trei dintre ele și restul le-a vândut în urma unor anunțuri publicate în presa locală la datele de 4 și 5 octombrie 2002. La 1 octombrie 2002, inculpații au revenit și au cumpărat încă 20 centrale termice, 20 de coșuri și 120 elemente de radiator cu o factură plătită de inculpatul H.I. cu două file cec. Centralele au fost încărcate într-un camion adus de martorul B.G. și urmau a fi valorificate în aceeași modalitate. Martora M.M. a avut suspiciuni de la prima tranzacție și a făcut personal niște verificări în urma cărora și-a dat seama că firma pentru care lucra urma să fie păgubită. Această martoră a ținut legătura telefonic cu șoferul care transporta cele 20 centrale livrate și i-a cerut să oprească, după care a anunțat organele de poliție care au procedat la ridicarea și restituirea centralelor. Filele cec au fost refuzate la plată din lipsă de disponibil. Prejudiciul total cauzat părții vătămate societatea comercială I. a fost de 61.337,30 RON compus din 39.674,83 RON valoarea mărfurilor cumpărate la 1 octombrie 2002 plus 21.662,46 RON valoarea mărfurilor cumpărate la 30 septembrie 2002. Din acest prejudiciu s-a recuperat doar suma de 5.211,76 RON, astfel că partea vătămată s-a constituit ca parte civilă cu suma de 56.125,54 RON.

S-a mai stabilit că în dimineața zilei de 4 octombrie 2002, inculpații H.I., B.D. și T.N. s-au deplasat la sediul societății comerciale T. și au cumpărat o cantitate importantă de produse lactate livrată cu o factură. Inculpatul H.I. a plătit un avans de 500 euro , eliberând chitanță pentru suma de 1.948,80 RON, iar pentru diferența de 10.347,02 RON a emis o filă cec, refuzată la plată pentru lipsa totală de disponibil. Marfa a fost descărcată în localitatea H., după care mare parte a fost vândută în municipiul Brașov de inculpatul T.N.

S-a mai stabilit că la mijlocul lunii septembrie 2002 reprezentanții societății comerciale A. au fost contactați de inculpați pentru cumpărarea de centrale termice și radiatoare. Inculpații H.I. și T.N. s-au deplasat la Botoșani unde au discutat cu administratorul L.D. Inculpatul H.I. a semnat un contract de vânzare-cumpărare și s-a întocmit o factură, însă marfa nu a fost ridicată și nici plătită. La 25 septembrie 2002, inculpații H.I., B.D. și T.N. s-au deplasat la societatea comercială B., unde primul inculpat a încheiat un contract de vânzare-cumpărare și a făcut o comandă pentru cumpărarea unor anvelope, însă nici în această situație inculpații nu au ridicat marfa și nici nu au plătit-o.

Instanța a mai reținut că, în după-amiaza zilei de 3 octombrie 2002, potrivit unei înțelegeri telefonice prealabile, inculpatul H.I. s-a deplasat la sediul societății comerciale In. unde s-a prezentat ca administrator la societatea comercială W., interesându-se de achiziționarea unor centrale termice. Cu acest prilej a prezentat copii de pe actele societății și a dorit să ridice marfa, respectiv 10 centrale termice, plătind cu o filă cec. Aceste centrale urmau să fie valorificate cu ajutorul inculpatului B.D. Suspectând implicarea inculpatului în acțiuni ilicite, martora M.G. a anunțat organele poliției care au intervenind sistând activitatea infracțională. În drept, faptele inculpatului H.I. care, în perioada 1 iulie 2002 - 4 octombrie 2002, a emis un număr de 14 file cec, știind că nu există provizia necesară, în scopul obținerii pentru sine și alții a unor foloase materiale injuste, producând astfel o pagubă totală de 199.266,49 RON (7 acte materiale consumate descrise la pct . 1-7 și trei în formă tentată descrise la pct . 8-9) întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, prevăzută în art . 215 alin. (1), (2) și (4) cu aplicarea art . 41 alin. (2) C. pen . Faptele aceluiași inculpat, descrise la pct . 1 și 2, s-a apreciat că întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută în art . 290 alin. (1) cu aplicarea art . 41 alin. (2) C. pen . În drept, faptele inculpatului B.D. care, în perioada 1 iulie 2002 - 4 octombrie 2002, a ajutat la emiterea în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, de către inculpatul H.I., a unui număr de 14 file cec, știind că nu există provizia necesară, în scopul obținerii pentru sine și alții de foloase materiale injuste și producând astfel o pagubă totală de 199.266,49 RON (7 acte materiale consumate descrise la pct . 1-7 și trei în forma tentată descrise la pct . 8-9) întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la înșelăciune în formă continuată, prevăzută în art . 26 raportat la art . 215 alin. (1), (2) și (4) cu aplicarea art . 41 alin. (2) C. pen . Privitor la inculpatul T.N. s-a apreciat că, în drept, faptele sale de a ajuta în baza aceleiași rezoluții infracționale atât pe inculpatul H.I., cât și pe inculpatul B.D. să comită faptele descrise la pct . 5, 7 și 8 (cu privire la fapta de la pct . 6 nu există dovezi certe de vinovăție) întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la înșelăciune în formă continuată, prevăzută în art . 26 raportat la art . 215 alin. (1), (2) și (4) cu aplicarea art . 41 alin. (2) C. pen . În drept, faptele inculpatului I.C. de a ajuta și după data de 4 octombrie 2002 pe inculpatul B.D., fără o înțelegere prealabilă, în scopul îngreunării urmăririi penale și pentru asigurarea folosului infracțional rezultat din înșelăciunea săvârșită în dauna părții vătămate societatea comercială I., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de favorizare a infractorului prevăzută în art . 264 alin. (1) C. pen . Prin decizia nr . 80/A din 17 septembrie 2008 a Curții de Apel Alba Iulia, Secția penală, au fost admise apelurile declarate de inculpații H.I., B.D., T.N. și I.C. și a fost desființată sentința primei instanțe numai sub aspectul laturii penale. Rejudecând în aceste limite s-a dispus: 1. Schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului H.I. din infracțiunea de înșelăciune prevăzută în art . 215 alin. (1), (2) și (4) C. pen ., privind actele materiale din septembrie 2002 și 3 octombrie 2002 săvârșite în dauna societății comerciale I. și societății comerciale In., în infracțiunea prevăzută în art . 84 alin. (1) pct . 2 din Legea nr . 59/1934 cu aplicarea art . 41 alin. (2) C. pen . În baza art . 84 alin. (1) pct . 2 din Legea nr . 59/1934 cu aplicarea art . 41 alin. (2) C. pen . inculpatul H.I. a fost condamnat la 6 luni închisoare. În baza art . 11 pct . 2 lit . b) raportat la art . 10 alin. (1) lit . g) C. proc . pen ., s-a dispus încetarea procesului penal împotriva inculpatului H.I. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute în art . 84 alin. (1) pct . 2 din Legea nr . 54/1934. În baza art . 215 alin. (1), (2) și (4) C. pen ., inculpatul H.I. a fost condamnat la 4 ani închisoare, iar în baza art . 290 alin. (1) cu aplicarea art . 41 alin. (2) C. pen ., inculpatul a mai fost condamnat la un an închisoare. Conform art . 33, art . 34 C. pen ., au fost contopite pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare. S-au aplicat dispozițiile art . 71 și art . 64 alin. (1) lit . a), b) și c) C. pen . 2. Schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpaților B.D. și T.N. din complicitate la infracțiunea de înșelăciune prevăzută în art . 26 raportat la art . 215 alin. (1), (2) și (4) cu aplicarea art . 41 alin. (2) C. pen ., privind actele materiale din septembrie 2002 și 3 octombrie 2002, în dauna societății comerciale I. și societății comerciale In., în infracțiunea prevăzută în art . 26 C. pen . raportat la art . 84 alin. (1) pct . 2 din Legea nr . 59/1934 cu aplicarea art . 41 alin. (2) C. pen . În baza art . 26 C. pen . raportat la art . 84 alin. (1) pct . 2 din Legea nr . 59/1934 cu aplicarea art . 41 alin. (2) C. pen ., s-a dispus condamnarea inculpaților B.D. și T.N. la câte 6 luni închisoare. În baza art . 11 pct . 2 lit . b) raportat la art . 10 alin. (1) lit . g) C. proc . pen ., s-a dispus încetarea procesului penal împotriva inculpaților B.D. și T.N. pentru infracțiunea prevăzută în art . 26 C. pen . raportat la art . 84 alin. (1) pct . 2 din Legea nr . 58/1934. În baza art . 26 raportat la art . 215 alin. (1), (2) și (4) C. pen ., inculpatul B.D. a fost condamnat la 4 ani închisoare. În baza art . 85 C. pen ., s-a dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 5 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr . 1774/2005 a Judecătoriei Constanța, iar potrivit art . 33, art . 34 C. pen ., au fost contopite pedepsele în pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare. S-au aplicat dispozițiile art . 71 și art . 64 alin. (1) lit . a) și b) C. pen . În baza art . 26 raportat la art . 215 alin. (1), (2) și (4) C. pen ., inculpatul T.N. a fost condamnat la 3 ani închisoare pentru complicitate la infracțiunea de înșelăciune. În baza art . 81, art . 82 C. pen ., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului T.N. pe durata termenului de încercare de 5 ani. În baza art . 71 C. pen . au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute în art . 64 alin. (1) lit . a) și b) C. pen ., iar în baza art . 71 alin. (5) C. pen ., s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale. 3. În baza art . 264 alin. (1) C. pen ., s-a dispus condamnarea inculpatului I.C. la 6 luni închisoare. În baza art . 71 C. pen . au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute în art . 64 alin. (1) lit . a) și b) C. pen . În baza art . 81, art . 82 C. pen ., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani și 6 luni, iar în baza art . 71 alin. (5) C. pen ., s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale. Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpații I.C., B.D. și H.I. În recursul său, inculpatul I.C. a susținut, în baza art . 385 9 alin. (1) pct . 18 C. proc . pen ., că hotărârea de condamnare este urmarea unei erori grave de fapt, că nu a cunoscut activitatea ilicită a celorlalți inculpați și că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute în art . 264 C. pen . Inculpatul B.D. a susținut în recursul declarat, întemeiat, între altele, pe dispozițiile art . 385 9 alin. (1) pct . 17, 17 1 și 18 C. proc . pen ., că încadrarea juridică a faptelor în dispozițiile art . 215 alin. (1), (2) și (4) C. pen . este greșită, fiind incidente dispozițiile art . 84 alin. (1) pct . 2 din Legea nr . 59/1934. Totodată, a mai susținut că în mod greșit a fost obligat în solidar cu H.I. la plata sumei de 56.125,54 lei, deși infracțiunea prevăzută în art . 84 alin. (1) pct . 2 din Legea nr . 59/1934 nu este una de prejudiciu. Inculpatul H.I. a susținut, la rândul său, în recurs, întemeiat pe dispozițiile art . 385 9 alin. (1) pct . 17 și 14 C. proc . pen ., că fapta trebuia încadrată în art . 84 alin. (1) pct . 2 din Legea nr . 39/1934 și, în subsidiar, că pedeapsa aplicată este prea severă impunându-se reducerea ei și aplicarea dispozițiilor art . 86 1 C. pen . ori reducerea în limita perioadei executate până în prezent. Recursurile declarate sunt întemeiate. 1. Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului se constată că instanța de apel a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost condamnați. Astfel, așa cum a rezultat din materialul probator al cauzei, inculpatul H.I., în perioada 1 iulie 2002 - 4 octombrie 2002, a emis în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluțiuni, mai multe file cec, știind că nu există provizia necesară, prejudiciind astfel patrimoniul societăților de la care a preluat mărfuri fără să plătească prețul lor, fapta întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prevăzută în art . 215 alin. (1), (2) și (4) C. pen . De asemenea, a mai rezultat că la datele de 1 și 3 iulie 2002 inculpatul a întocmit în fals 3 file cec, semnate cu numele de V.I., și le-a folosit la ridicarea mărfurilor de la societatea comercială D., fapta întrunind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute în art . 290 cu aplicarea art . 41 alin. (2) C. pen . Tot astfel, s-a reținut că faptele comise în luna septembrie 2002 și la 3 octombrie 2002 în dauna societății comerciale I. și societății comerciale In. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute în art . 84 alin. (1) pct . 2 din Legea nr . 59/1934 cu aplicarea art . 41 alin. (2) C. pen ., întrucât furnizorii mărfurilor știau că inculpatul H.I. nu are disponibil în cont. Ca urmare, cu privire la cele două acte materiale instanța de apel a apreciat că nu intră în latura obiectivă a infracțiunii de înșelăciune și a procedat la schimbarea încadrării juridice. Din același material probatoriu a reieșit că inculpații B.D. și T.N. au acționat în calitate de complici ai inculpatului H.I. la săvârșirea aceleiași infracțiuni, faptele lor fiind prevăzute în art . 26 raportat la art . 215 alin. (1), (2) și (4) cu aplicarea art . 41 alin. (2) C. pen . și în art . 26 C. pen . raportat la art . 84 alin. (1) pct . 2 din Legea nr . 59/1934 cu aplicarea art . 41 alin. (2) C. pen ., această din urmă infracțiune fiind comisă în dauna societății comerciale I. și societății comerciale In. Probele administrate în cauză au confirmat că inculpatul I.C. a comis infracțiunea de favorizare a infractorului prevăzută în art . 264 C. pen ., constând în aceea că a fost contactat de inculpatul B.D. pe care l-a ajutat în vederea valorificării unui număr de 10 centrale termice din care a vândut 5, în urma unor anunțuri publicate în presa locală la datele de 4 și 5 octombrie 2002, asigurându-i aceluiași inculpat folosul sau produsul infracțiunii. 2. Criticile din recursurile inculpaților B.D. și I.C., în sensul că hotărârea de condamnare este urmarea unei erori grave de fapt, nu pot fi primite. Soluția de condamnare pronunțată în apel pentru infracțiunile de înșelăciune și favorizare a infractorului se constată a fi conformă cu probele de vinovăție administrate. Astfel, inculpatul B.D. a cunoscut activitatea ilicită desfășurată de inculpatul H.I. și l-a ajutat la aceasta în vederea obținerii unor câștiguri ilicite prin inducerea în eroare a unor comercianți și emiterea unor cecuri fără acoperire după preluarea mărfurilor. Tot astfel, inculpatul I.C. a acceptat să îl ajute pe inculpatul B.D. în scopul asigurării folosului sau produsului infracțional rezultat din fapta săvârșită în dauna societății comerciale I., vânzând, așa cum s-a arătat, prin mica publicitate, o parte din centralele termice achiziționate. 3. Critica formulată de inculpatul B.D., în sensul că încadrarea juridică dată faptelor trebuia să fie în cazul societăților comerciale păgubite cea prevăzută în art . 84 alin. (1) pct . 2 din Legea nr . 59/1934, nu poate fi primită. Astfel, a rezultat că în cazul tuturor societăților părți vătămate inculpații i-au indus în eroare pe comercianți, au preluat mărfuri, după care au emis pentru plata prețului file cec fără acoperire, ceea ce constituie infracțiunea de înșelăciune prevăzută în art . 215 alin. (1), (2) și (4) cu aplicarea art . 41 alin. (2) C. pen . În cadrul înțelegerii cu respectivele societăți comerciale, inculpații nu au înștiințat că nu au disponibil în cont, ci s-au prezentat ca reprezentanții unei societăți având bonitate și dispunând de fonduri care să asigure plata prețului, ceea ce nu era adevărat. Cum s-a mai arătat, inculpatul B.D. l-a ajutat pe inculpatul H.I. să cumpere mărfuri cu cecuri fără acoperire, după care s-a preocupat de vânzarea acelor mărfuri la prețuri mai mici, sumele obținute fiind împărțite de inculpați. În consecință, fapta inculpatului B.D. a fost corect încadrată în dispozițiile art . 26 raportat la art . 215 alin. (1), (2) și (4) cu aplicarea art . 41 alin. (2) C. pen . Cu privire la infracțiunea prevăzută în art . 84 alin. (1) pct . 2 din Legea nr . 59/1934 cu aplicarea art . 41 alin. (2) C. pen . reținută în sarcina inculpatului H.I. și complicitate la aceeași infracțiune prevăzută în art . 26 C. pen . raportat la art . 84 alin. (1) pct . 2 din Legea nr . 59/1934 cu aplicarea art . 41 alin. (2) C. pen . reținută în sarcina inculpaților B.D. și T.N., se constată că instanța de control judiciar a dispus condamnarea inculpaților la pedepse de câte 6 luni închisoare, apoi, pentru aceleași infracțiuni, a dispus încetarea procesului penal în baza art . 11 pct . 2 lit . b) raportat la art . 10 alin. (1) lit . g) C. proc . pen ., reținând că s-a împlinit termenul special de prescripție a răspunderii penale. Acest mod de a proceda este greșit. În conformitate cu dispozițiile art . 121 alin. (1) C. pen ., prescripția înlătură răspunderea penală. Potrivit art . 122 alin. (1) lit . e) C. pen ., termenul de prescripție este de 3 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii care nu depășește un an sau amenda, iar în baza art . 124, prescripția înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripție prevăzut în art . 122 este depășit cu încă jumătate. Din actele dosarului se constată că infracțiunile arătate, prevăzute în art . 84 alin. (1) pct . 2 din Legea nr . 59/1934 au fost comise la sfârșitul lunii septembrie și la 3 octombrie 2002, astfel că până la data judecării cauzei în apel, la 17 septembrie 2008, termenul prescripției răspunderii penale de 4 ani și 6 luni era împlinit. În această situație, instanța era obligată să țină seama de această cauză care înlătură răspunderea penală și să dispună numai încetarea procesului penal, nicidecum să pronunțe mai întâi condamnarea urmată de încetarea procesului penal ca efect al prescripției. Întrucât nu s-a procedat astfel, iar decizia de condamnare a fost defavorabilă celor trei inculpați, în cauză sunt incidente dispozițiile cazului de casare prevăzut în art . 385 9 alin. (1) pct . 15 cu referire la alin. (3) C. proc . pen . 4. Din examinarea conținutului art . 84 alin. (1) pct . 2 din Legea nr . 59/1934 se constată că infracțiunea de emitere a unui cec fără a avea la tras disponibil suficient nu este o infracțiune de prejudiciu, ci una de pericol. În atare situație, obligarea la plata despăgubirilor reprezentând echivalentul mărfurilor pentru care a fost emis cecul fără acoperire nu se poate dispune în cadrul procesului penal. Cum în cauză inculpatul H.I. și B.D. au fost obligați în solidar la plata sumei de 56.125,54 RON despăgubiri către partea civilă societatea comercială I., deși în privința acestei societăți nu au comis o infracțiune de prejudiciu, soluția pronunțată de instanța de apel este nelegală, fiind supusă cazului de casare prevăzut în art . 385 9 alin. (1) pct . 17 1 C. proc . pen . 5. Privitor la pedepsele principale aplicate inculpaților H.I. și B.D. pentru infracțiunea de înșelăciune și complicitate la înșelăciune, de câte 4 ani închisoare, se constată că acestea au fost individualizate corect, avându-se în vedere, potrivit art . 72 C. pen ., pericolul social grav al faptelor, împrejurările săvârșirii lor și întinderea prejudiciului cauzat societăților comerciale păgubite. Se mai constată că aceste pedepse cu executare în loc de deținere sunt de natură a asigura, potrivit art . 52 C. pen ., prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și reintegrarea în comunitate a inculpaților. Așa fiind, criticile formulate în sensul greșitei individualizări a pedepselor și solicitarea de reducere a acestora ori de schimbare a modalității de executare nu pot fi primite. 6. Referitor la pedepsele accesorii aplicate de instanța de apel inculpaților în baza art . 71 C. pen . se constată că pentru H.I. au fost interzise drepturile prevăzute în art . 64 alin. (1) lit . a), b) și c) C. pen ., iar pentru inculpații B.D., T.N. și I.C. au fost interzise drepturile prevăzute în art . 64 alin. (1) lit . a) și b) C. pen . Având în vedere natura și gravitatea infracțiunilor comise, întinderea pedepselor și persoana inculpaților, instanța de apel, potrivit art . 71 C. pen ., avea posibilitatea să aprecieze că nu era cazul aplicării pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a alege prevăzut în art . 64 alin. (1) lit . a) teza I C. pen ., că este excesivă interzicerea acestui drept cetățenesc și că sunt suficiente celelalte pedepse accesorii. Așa fiind, se constată că în cauză sunt incidente dispozițiile cazului de casare prevăzut în art . 385 9 alin. (1) pct . 14 C. proc . pen ., luat în considerare din oficiu potrivit alin. (3) al aceluiași text. Față de considerentele ce preced, Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza art . 385 15 pct . 2 lit . d) C. proc . pen ., a admis recursurile declarate de inculpații I.C., B.D. și H.I. împotriva deciziei nr . 80/A din 17 septembrie 2008 a Curții de Apel Alba Iulia, Secția penală, și a extins efectele recursurilor și cu privire la inculpatul T.N. A casat decizia penală atacată și sentința penală nr.270 din 18 iulie 2007 a Tribunalului Hunedoara numai cu privire la: - condamnarea inculpatului H.I. pentru infracțiunea prevăzută în art . 84 alin. (1) pct . 2 din Legea nr . 59/1934 cu aplicarea art . 41 alin. (2) C. pen . și a inculpaților B.D. și T.N. pentru infracțiunea prevăzută în art . 26 C. pen . raportat la art . 84 alin. (1) pct . 2 din Legea nr . 59/1934 cu aplicarea art . 41 alin. (2) C. pen .; - aplicarea pentru inculpații H.I., B.D., T.N. și I.C. a pedepsei accesorii prevăzută în art . 71 și art . 64 alin. (1) lit . a) teza I C. pen . și la - dispoziția de obligare în solidar a inculpaților H.I. și B.D. la plata sumei de 56.125,54 lei, despăgubiri civile către partea civilă societatea comercială I. și, rejudecând , în aceste limite: A înlăturat dispoziția de condamnare a inculpatului H.I. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută în art . 84 alin. (1) pct . 2 din Legea nr . 59/1934 cu aplicarea art . 41 alin. (2) C. pen . și a menținut dispoziția de încetare a procesului penal împotriva inculpatului în baza art . 11 pct . 2 lit . b) raportat la art . 10 alin. (1) lit . g) C. proc . pen . pentru aceeași infracțiune; a înlăturat dispoziția de condamnare a inculpaților B.D. și T.N. la pedepsele de câte 6 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută în art . 26 C. pen . raportat la art . 84 alin. (1) pct . 2 din Legea nr . 59/1934 cu aplicarea art . 41 alin. (2) C. pen . și a menținut dispoziția de încetare a procesului penal împotriva inculpaților în baza art . 11 pct . 2 lit . b) raportat la art . 10 alin. (1) lit . g) C. proc . pen . pentru aceeași infracțiune.; a înlăturat din conținutul pedepselor accesorii aplicate inculpaților H.I., B.D., T.N. și I.C. dispozițiile art . 71 și art . 64 alin. (1) lit . a) teza I C. pen ., referitoare la interzicerea dreptului de a fi ales, și a înlăturat dispoziția de obligare în solidar a inculpaților H.I. și B.D. la plata sumei de 56.125,54 lei către partea civilă societatea comercială I., menținând celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate.