ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1198/2014

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 122 din 16 octombrie

2013, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, a respins, ca nefondată, cererea

de revizuire formulată de B.N. împotriva Deciziei nr. 328/A din 21 august 2007,

pronunțată de aceeași instanță în Dosar nr. 1361/90/2007.

Pentru a se pronunța

astfel, Curtea de Apel Pitești a constatat că, deși încadrată în dispozițiile

art. 322 pct. 2, 5, 7, 8 C. proc. civ., cererea petentului se referă, în

realitate, la aspecte subsumate dispozițiilor art. 322 pct. 4 și 5. Soluționând

cererea de revizuire din perspectiva acestor texte legale, față de care a

reținut că nu s-a făcut dovada existenței unei hotărâri de declarare ca fals a

unui înscris (art. 322 pct. 4), a existenței unor înscrisuri doveditoare,

reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o

împrejurare mai presus de voința părților (art. 322 pct. 5 teza 1), ori că s-a

desființat sau modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat

hotărârea atacată (art. 322 pct. 5 teza a II-a).

Revizuentul a

formulat mai multe cereri de suspendare a judecării revizuirii, întemeiate pe

dispozițiile art. 7 din Legea nr. 165/2013, ale art. 242 alin. (1) pct. 1 și

art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., respinse prin Încheierea din 16

octombrie 2013, prin care s-a reținut că textele legale invocate nu sunt

incidente în cauză și nu pot determina suspendarea judecării cauzei.

Împotriva acestei

decizii a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 5, 7, 8, 9 C.

proc. civ. revizuentul B.N., formulând următoarele critici:

I. În mod greșit

Curtea de Apel Pitești a respins cererea de suspendare a judecății, în raport

de dispozițiile art. 47 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, art. 62 din Legea nr.

192/2006, actualizată prin Legea nr. 370/2009, Legii nr. 165/2013, art. 5 alin.

(1) lit. b) din Legea nr. 221/2009.

II. În mod greșit s-a

respins cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 4 C.

proc. civ., în condițiile în care însăși Curtea de Apel Pitești a reținut că

înscrisul Notificare nr. 269/2001, semnat de petent, este falsificat prin trei

inserții de pix necertificate, iar autorii falsului sunt indicați de către

prefectură prin întâmpinare și recunosc ei înșiși o atare situație. Intimații

trebuie obligați, conform art. 172 și art. 178 C. proc. civ., să înfățișeze și

să supună verificării de scripte actele confecționate de dânșii, respectiv

actul înregistrat sub nr. 59/1958 și sub nr. 2353/1990.

III. În mod greșit

s-a respins cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 5 C.

proc. civ., în condițiile în care revizuentul a obținut, ulterior anului 2008,

o serie de acte noi de la Arhivele Naționale, O.C.P.I., A.N.R.P., etc, și, în

special, Recensământul agricol din anul 1948, unde sunt înscrise curtea și

terenul pe care intimații îl considerau vândut de revizuent familiei B.

IV. În mod nelegal,

instanța a judecat cauza în lipsa actelor administrate ca probe în dosar, care

sunt făcute dispărute de către intimați.

Recursul este nul

pentru următoarele considerente:

În drept, potrivit

art. 302

1

lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să

cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea

lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu

separat.

Recursul se

motivează, conform art. 303 C. proc. civ., prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul

termenului de recurs, motivele de recurs, care trebuie să se fundamenteze pe

considerentele deciziei recurate, fiind prevăzute expres și limitativ de

dispozițiile art. 304 pct. 1 - 9 C. proc. civ. Art. 306 alin. (1) din același

cod prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu

excepția cazurilor prevăzute la alin. (2), care se referă la motivele de ordine

publică.

A motiva recursul

înseamnă, pe de o parte, arătarea motivului de recurs prin indicarea unuia

dintre cazurile prevăzute de art. 304 C. proc. civ., iar pe de altă parte,

dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind modul de

judecată al instanței, raportat la motivul de recurs invocat.

În consecință, în

măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în

memoriul de recurs nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 1 - 9 C.

proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate.

Recurentul-revizuent

nu a dezvoltat critici care, față de soluția pronunțată de instanța ce a

soluționat cererea de revizuire, să facă posibilă încadrarea, de către instanța

de recurs, în motivele de casare prevăzute de lege, în condițiile art. 306

alin. (3) C. proc. civ.

În speță, se constată

că succesiunea de fapte și afirmații din cuprinsul cererii de recurs nu este

structurată, din punct de vedere juridic, în așa fel încât să se poată reține,

din oficiu, critici susceptibile de a fi încadrate în cazurile de modificare

ori de casare prevăzute de art. 304 C. proc. civ., în limita cărora se poate

exercita controlul judiciar în recurs.

Recurentul-revizuent

se rezumă să reia argumentele deduse judecății pe fondul acesteia, care însă au

fost deja analizate de Curtea de Apel Pitești.

De asemenea,

recurentul-revizuent arată că în mod greșit instanța a respins cererea de

suspendare a judecății fără a arăta în ce constă nelegalitatea acestei soluții.

Criticile potrivit cărora cu ocazia judecății intimații "(...) trebuiau să

supună verificării de scripte actele confecționate de dânșii (...)" și că

"(...) instanța a judecat cauza în lipsa actelor administrate ca probe în

dosar, care sunt făcute dispărute de către intimați" vizează modalitatea

de administrare și interpretare a probatoriilor, neputând fi analizate ca atare

de către instanța de recurs.

Recurentul-revizuent

nu arată în ce modalitate decizia instanței care a soluționat cererea de

revizuire nu este conformă legii, ci detaliază aspecte referitoare la diverse

proceduri judiciare finalizate în care a fost parte, citează texte legale din

diverse acte normative și învederează aspecte străine de considerentele

deciziei prin care a fost soluționată cererea de revizuire.

Pentru considerentele

arătate, constatând și că în speță nu sunt date motive de ordine publică,

Înalta Curte urmează a constata, în conformitate cu art. 306 alin. (1) C. proc.

civ., că recursul dedus judecății este lovit de nulitate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea

recursului declarat de revizuentul B.N. împotriva Deciziei nr. 122 din 16

octombrie 2013 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 9 aprilie 2014.

Procesat

de GGC - AZ