ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4596/2013

Asupra contestației în anulare de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 29 martie 2013 sub nr. 2048/1/2013 D.C. a formulat contestație în anulare împotriva Deciziei civile nr. 7498 din 10 decembrie 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, prin care s-a respins, ca tardivă, cererea de revizuire - întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. - formulată de D.C. împotriva Deciziei nr. 34 din data de 11 ianuarie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, hotărârea prin care Înalta Curte a reținut că cererea de revizuire înregistrată la data de 24 februarie 2012 a fost înregistrată cu depășirea termenului de 1 lună prevăzut de art. 324 pct. 1 C. proc.

civ., calculat de la data de 11 ianuarie 2012 când a fost pronunțată Decizia civilă nr. 34/2012 a cărei revizuire s-a solicitat. În motivarea contestației formulate, contestatorul a arătat că în mod eronat a fost reținută de instanță excepția tardivității cererii de revizuire întrucât Decizia civilă nr. 34 din data de 11 ianuarie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, i-a fost comunicată abia la data de 31 ianuarie 2012 și nu la data de 11 ianuarie 2012, cum greșit reține în decizia atacată. Arată contestatorul că deși a încercat să intre în posesia hotărârii respective la o dată mai apropiată de cea a pronunțării, demersurile sale nu au avut o finalitate favorabilă, întrucât personalul din arhiva Curții de Apel Pitești i-a comunicat că respectiva decizie nu este motivată.

Consideră că a respectat termenul legal de o lună pentru a formula cererea de revizuire, termen care a început să curgă de la data de 31 ianuarie 2012 când i s-a comunicat hotărârea și nu de la data de 11 ianuarie 2012, cum greșit se reține prin decizia contestată. Analizând contestația în anulare formulată, în raport de criticile menționate, Înalta Curte urmează a respinge cererea în considerarea următoarelor considerente. Potrivit dispozițiilor art. 318 C. proc. civ., hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau casare.

Fiind o cale de atac extraordinară, contestația în anulare se poate exercita - în cazul prevăzut de art. 318 C. proc. civ. - numai împotriva hotărârilor pronunțate în recurs. Înalta Curte, examinând decizia a cărei anulare se solicită, constată că prin aceasta s-a respins ca tardivă, cererea de revizuire formulată împotriva Deciziei civile nr. 34 din data de 11 ianuarie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă. Prin decizia civilă care face obiectul contestației în anulare, Înalta Curte a respins cererea de revizuire ca tardivă apreciind că nu a fost formulată în termenul de o lună prevăzut de art. 324 pct. 1 C. proc. civ., termen aplicabil cererilor întemeiate pe dispozițiile art. 322 pct. 7, atâta timp cât hotărârea a fost pronunțată la data de 11 ianuarie 2012, iar cererea de revizuire a fost înregistrată la data de 24 februarie 2012, peste termenul prevăzut de dispozițiile legale.

Potrivit dispozițiilor art. 318 C. proc. civ. - invocat ca temei juridic al contestației de față - pot face obiect al contestației în anulare numai hotărârile instanțelor de recurs or, decizia contestată în cauza de față este o hotărâre pronunțată asupra unei cereri în revizuire și nu asupra unei decizii prin care s-a soluționat calea de atac a recursului. Rezultă din analiza dispozițiilor art. 318 C. proc. civ. că obiect al contestației în anulare speciale îl poate forma numai o hotărâre irevocabilă prin care a fost soluționat un recurs împotriva unei decizii dată în apel. Prin urmare, alte hotărâri judecătorești nu pot forma obiect al contestației în anulare. În atare condiții, obiectul contestației în anulare este format dintr-o singură categorie de hotărâri și anume deciziile pronunțate cu prilejul exercitării controlului judiciar.

Soluția rezultă din analiza dispozițiilor art. 318 C. proc. civ. care se referă neîndoielnic la dezlegările date de instanțele de recurs, motivele contestației în anulare neputând fi extinse prin analogie la alte situații decât cele vizate în mod expres de art. 318. Prin urmare, alte hotărâri judecătorești nu pot forma obiectul unei contestații în anulare, inclusiv cele date în soluționarea cererilor de revizuire. În consecință, față de cele ce preced, Înalta Curte constată că nu se poate reține în cauză incidența dispozițiilor art. 318 C. proc. civ. urmând a respinge contestația în anulare formulată de D.C. împotriva Deciziei nr. 7498 din 10 decembrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul D.C. împotriva Deciziei nr. 7498 din 10 decembrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 octombrie 2013. Procesat de GGC - AS