ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1149/2014

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea depusă la 6 martie 2013, pe rolul Curții de Apel Bacău, revizuenta S.A. a solicitat revizuirea Deciziei nr. 193 din 6 februarie 2013, pronunțată de aceiași instanță, în Dosarul nr. 3735/110/2011, invocând că această decizie este potrivnică mai multor hotărâri judecătorești, în raport de dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. Prin precizările depuse la 8 iulie 2013, prin apărător, s-a arătat că hotărârile în raport de care s-a invocat contrarietatea sunt: Sentința civilă nr. 1212 din 2 mai 2012 a Tribunalului Iași (Dosar nr. 10018/99/2011) și Sentința civilă nr. 2434 din 9 octombrie 2012 a Tribunalului Iași (Dosar nr. 9967/99/2011).

În raport de această precizare s-a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Bacău de a soluționa cererea de revizuire, în raport de dispozițiile art. 323 pct. 2 C. proc. civ. și, prin Decizia nr. 1123 din 8 iulie 2013, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, s-a admis excepția invocată și s-a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Prin adresa nr. 6852 din 22 iulie 2013, cererea de revizuire s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, sub nr. 172/32/2013. În esență, revizuenta a învederat că s-a raportat la cele două sentințe pronunțate de Tribunalul Iași pentru că hotărârea a cărei revizuire o solicită este potrivnică acestora și privește aceleași intimate.

Înalta Curte a invocat excepția inadmisibilității cererii de revizuire, excepție ce va fi admisă, potrivit celor ce urmează: Revizuenta a solicitat instanței anularea Deciziei nr. 193 din 6 februarie 2013, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, în contradictoriu cu intimatele S.N.T.F.M.C.R.F.M. și S.N.T.F.M.C.R.F.M. - Sucursala Moldova, pe temeiul dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., normă care deschide părților calea acestei căi extraordinare de atac, de retractare și nedevolutive, pentru cazul în care există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.

S-a susținut, că decizia a cărei anulare se cere este în contradicție cu două sentințe definitive pronunțate de Tribunalul Iași prin care s-au pronunțat hotărâri contrare hotărârii sale și în care intimate sunt aceleași părți. În aplicarea dispozițiilor art. 326 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că revizuirea este inadmisibilă, întrucât pentru a fi incidentă teza de la art. 322 pct. 7 C. proc. civ., se cer a fi întrunite cumulativ anumite condiții, care nu se verifică în cauză. Astfel, este necesar să fie vorba despre hotărâri definitive ale căror dispozitive sunt contradictorii; hotărârile să fi fost pronunțate în același litigiu (ceea ce presupune să fi existat tripla identitate de părți, obiect și cauză); hotărârile contradictorii să fi fost pronunțate nu în același proces (dosar), ci în procese diferite și, în cea de-a doua cauză, să nu se fi invocat excepția puterii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu fi fost analizată.

Or, în cauză se constată că se afirmă o pretinsă contrarietate între hotărâri definitive, pronunțate în cauze similare (iar nu identice), în privința altor pensionari, ale căror decizii de concediere emise de S.N.T.F.M.C.R.F.M. au fost anulate în totalitate sau în parte. Revizuenta nu poate obține anularea deciziei instanței de recurs, prin care s-a menținut soluția instanței de fond de respingere a contestației formulate de aceasta împotriva deciziei de desfacere a contractului de muncă din 7 iunie 2011 emis de S.N.T.F.M.C.R.F.M., întrucât practica neunitară nu poate fi remediată pe calea unei cereri de revizuire, întemeiate pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

În speță, nu este întrunită cerința ca hotărârea a cărei revizuire se solicită să fi fost pronunțată în cazul unui litigiu cu privire la care să se verifice tripla identitate de părți, obiect și cauză, față de cele anterioare și a căror autoritate de lucru judecat să fie încălcată, întrucât între cele trei litigii nu există identitatea de părți și obiect. Scopul reglementării cazului de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. nu este cel al îndreptării hotărârilor greșite prin anularea acestora și pronunțarea altora, ci respectarea principiului autorității de lucru judecat, prin restabilirea situației determinate de nesocotirea acestuia, premisă ce nu se verifică în speță. Față de cele ce preced, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire a Deciziei nr. 193 din 6 februarie 2013 a Curții de Apel Bacău, secția I civilă, formulată de revizuenta S.A. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 3 aprilie 2014. Procesat de GGC - AS