ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2526/2008

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința nr. 1716 din 25 mai 2006 pronunțată de Tribunalul Harghita s-a respins acțiunea formulată de reclamanta A.V.A.S. București împotriva pârâtei SC C. SA TOPLIȚA, acțiune prin care a solicitat să se dispună anularea hotărârii A.G.E.A. a pârâtei din data de 12 ianuarie 2006. Apelul formulat de A.V.A.S. împotriva acestei sentințe a fost admis prin decizia nr. 97 din 20 noiembrie 2006 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca desființându-se hotărârea atacată cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeași instanță. Instanța apelului a reținut că, în fața primei instanțe au formulat cereri de intervenție în interes propriu, R.N.

și C.M. și cu toate că s-a dispus citarea acestora în dispozitivul sentinței s-a dispus „nu admite în principiu cererile de intervenție”. S-a considerat că o hotărâre nu poate conține o dispoziție negativă și că judecătorul avea posibilitatea de a încuviința în principiu cererile ori de a le respinge. Odată ce s-a procedat la citarea intervenienților aceștia au devenit părți în proces, iar instanța avea obligația să se pronunțe asupra cererilor lor. Prin sentința nr. 1537 din 12 aprilie 2007 pronunțată de Tribunalul Harghita, secția civilă, s-au respins atât acțiunea reclamantei A.V.A.S. București, cât și cererile de intervenție în interes propriu formulate de intervenienții: C.M., R.N., S.P.

și

SC D. SRL.

Pentru a se pronunța astfel, instanța fondului a reținut că la data ținerii adunării generale din data de 12 ianuarie 2006, s-a avut în vedere structura acționariatului înregistrat la O.R.C. astfel că adoptarea hotărârii a avut la bază cvorumul real, legal și statutar. Cu privire la decizia nr. 90 din 23 decembrie 2005 a Curții de Apel Târgu Mureș prin care a fost anulată o hotărâre A.G.E.A. anterioară (noiembrie 2000) ce a constatat tot într-o majorare de capital s-a constatat că a fost casată prin decizia nr. 4088/2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și s-a considerat că, și în situația în care ar fi în ființă nu ar fi executorie în raport cu prevederile art. 132 alin. (1 0 ) din Legea nr. 31/1991 care derogă de la dispozițiile art. 720 8 C. proc.

civ. Și cel de-al doilea motiv de nulitate întemeiat pe dispozițiile art. 210 din Legea nr. 31/1991 a fost înlăturat considerându-se că hotărârea respectă prevederile menționate, prevederi ce nu fac referire la obligativitatea numirii de experți pentru evaluarea patrimoniului. S-a avut în vedere că, stabilirea unei prime de emisiune este benefică, dar nu obligatorie în situația în care majorarea capitalului social se va face prin subscripție publică or, în speță acțiunile emise pentru majorarea capitalului social sunt oferite spre subscriere acționarilor existenți, proporțional cu numărul acțiunilor pe care le dețin. Apelul formulat de A.V.A.S. București împotriva sentinței a fost admis prin decizia nr. 66 din 15 octombrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, care a schimbat în parte hotărârea atacată și, în rejudecare, a admis acțiunea dispunând anularea hotărârii A.G.E.A.

a pârâtei din data de 12 ianuarie 2006 și restabilirea situației anterioare adoptării hotărârii, menținând celelalte dispoziții ale sentinței. În considerentele deciziei s-a reținut că potrivit art. 215 din Legea nr. 31/1990 republicată, în forma actuală în vigoare la data adoptării hotărârii A.G.E.A., prevedea că, în cazul majorării capitalului social prin aporturi în natură, este necesar ca adunarea generală extraordinară să numească unul sau mai mulți experți pentru evaluarea aporturilor ori, în cazul dedus judecății capitalul social s-a majorat prin aport în numerar astfel că prevederile menționate nu-și au aplicabilitate. Cu privire la structura acționariatului de la data adoptării hotărârii din 21 ianuarie 2006 s-a constatat că este cea rezultată în urma unei majorări a capitalului social prin hotărârea A.G.E.A.

din 20 noiembrie 2000, hotărâre ce a fost anulată prin decizia nr. 90/ A din 23 decembrie 2005 a Curții de Apel Târgu Mureș, astfel că structura acționariatului de la data ținerii A.G.E.A. era cu totul alta decât cea reflectată în procesul verbal și Registrul Comerțului. Instanța de apel a considerat că și în situația în care decizia menționată a fost casată prin decizia nr. 4088 din 12 decembrie 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție nu influențează nu nimic situația pentru că, la data adoptării hotărârii A.G.E.A. ce face obiectul judecății, decizia nr. 90 din 23 decembrie 2005 nu fusese casată. De asemenea, s-a reținut că potrivit art. 720 8 C. proc.

civ., decizia curții de apel este executorie pentru părțile implicate în litigiu și că aceste prevederi nu sunt în contradicție cu dispozițiile art. 132 alin. ultim din legea societăților comerciale, care se referă la acea situație în care acționarii nu au avut cunoștință de hotărârea judecătorească de anulare a hotărârii A.G.E.A., nefiind părți în cauză. Din această perspectivă s-a considerat că structura votului, bazat pe o altă structură a acționariatului decât cea reală nu poate reprezenta voința reală a SC C. SA. Împotriva acestei decizii a declarat recurs SC C. SA care a invocat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., în dezvoltarea căreia susține următoarele: - instanța de apel a interpretat greșit prevederile art. 132 alin. (1 0 ) din Legea nr. 31/1990 pe care le-a invocat în apărare, prevederi ce sunt foarte clare în sensul că hotărârea irevocabilă de anulare devine opozabilă și obligatorie pentru toți acționarii numai de la data publicării la registrul comerțului. - câtă vreme legea precizează că hotărârea devine opozabilă, la momentul indicat tuturor acționarilor, fără a face vreo distincție, nu este permis nici instanței de judecată să distingă. - greșit s-a statuat că pot exista perioade în care Hotărârea A.G.A. să nu fie obligatorie, înainte de momentul precizat la art. 132 alin. (1 0 ). - dacă s-ar merge pe raționamentul instanței de apel s-ar ajunge la concluzia eronată că, uneori, hotărârea casată poate produce efecte și s-ar încălca prevederile art. 311 alin. (1) C. proc.

civ. potrivit cu care, „hotărârea casată nu are nici o putere”. La data de 26 mai 2008, intimatul C.M. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefundat, motivat de faptul că la data ținerii adunării generale extraordinare a acționarilor nu s-a votat cu structura reală a acționarilor societății, iar măsura majorării capitalului social s-a dispus în lipsa unei reevaluări a patrimoniului societății, precum și cu încălcarea prevederilor art. 219 din Legea nr. 31/1990. Prin întâmpinarea depusă la 22 septembrie 2008, intimata A.V.A.S. București a solicitat respingerea recursului formulat de SC C. SA întrucât la data ținerii A.G.E.A. din 12 ianuarie 2006, decizia nr. 90/A/2005 a Curții de Apel Târgu Mureș prin care s-a anulat A.G.E.A.

din 20 noiembrie 2000 nu era casată și producea efecte, fiind obligatoriu a fi luată în considerare. Analizând decizia atacată prin prisma criticilor invocate de recurentă, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente: În esență, criticile aduse de recurentă în susținerea motivului de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., vizează interpretarea și aplicarea greșită a prevederilor art. 132 pct. 10 din Legea nr. 31/1990. Potrivit prevederilor articolului menționat, hotărârea irevocabilă de anulare va fi menționată în registrul comerțului și publicată în M. Of. al României, Partea a IV-a, iar de la data publicării ea devine opozabilă tuturor acționarilor.

Interpretarea dată de instanța de apel acestor dispoziții este eronată fiind în contradicție cu rațiunea avută în vedere de legiuitor la edictarea acestora. Astfel, pct. 10 al art. 132 reglementează efectele admiterii unui acțiuni în anularea sau în nulitatea unei hotărâri A.G.E.A. care, anterior, fusese înregistrată în registrul comerțului. O astfel de hotărâre nu-și poate produce efectele decât în momentul rămânerii irevocabile, când se va înregistra în registrul comerțului și când va putea fi urmată de efectuarea radierii înregistrărilor efectuate în baza hotărârii A.G.A./A.G.E.A. anulată dar și de publicarea hotărârii judecătorești în M. Of. al României ceea ce va atrage opozabilitatea și obligativitatea ei față de toți acționarii.

De asemenea, Înalta Curte constată că instanța apelului a reținut în mod corect că potrivit art. 721 C. proc. civ., dispozițiile codului alcătuiesc procedura de drept comun în materie civilă și comercială, însă a omis să observe că normele de procedură cuprinse în Legea nr. 31/1990 republicată au caracter special, derogatoriu de la acestea. În atare situație, prin decizia atacată s-a reținut în mod eronat caracterul executoriu al deciziei nr. 90/A/2005 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș ceea ce atrage nelegalitatea ei din perspectiva motivului de recurs reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În consecință, motivul de nelegalitate a hotărârii A.G.E.A. din 12 ianuarie 2006 reținut în apel nu subzistă, aceasta fiind adoptată cu votul acționarilor ce figurau înscriși la O.R.C.

la data ținerii adunării. Pentru motivele expuse se vor înlătura apărările din întâmpinările intimatei A.V.A.S. București și intervenientului C.M., urmând a se admite ca fondat recursul pârâtei, a se modifica decizia atacată, în temeiul art. 312 C. proc. civ., în sensul că se va respinge apelul formulat de reclamantă împotriva sentinței nr. 1537 din 12 aprilie 2007 a Tribunalului Harghita. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Admite recursul declarat de pârâta SC C. SA TOPLIȚA împotriva deciziei nr. 66/ A din 15 octombrie 2007 a Curții de Apel Târgu – Mureș, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. Modifică decizia nr. 66/ A din 15 octombrie 2007 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială de contencios administrativ și fiscal, în sensul că respinge apelul formulat de reclamanta A.V.A.S. București împotriva sentinței civile nr. 1537 din 12 aprilie 2007 a Tribunalului Harghita, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 septembrie 2008.