ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2117/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 1132 din

29 martie 2006, Tribunalul Harghita a respins excepția tardivității și a admis

excepția autorității lucrului judecat invocate de pârâta SC C. SA TOPLIȚA și pe

cale de consecință a respins acțiunea formulată de reclamantul R.N. împotriva

pârâtei SC C. SA TOPLIȚA.

Pentru a pronunța această

sentință, instanța a apreciat că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 1201

C. civ.

În ceea ce privește excepția

tardivității introducerii acțiunii invocată de pârâtă s-a apreciat că această

excepție este neîntemeiată întrucât la data convocării reclamantul nu se afla

în țară, fiind în imposibilitate de a afla conținutul hotărârii contestate.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs reclamantul R.N. solicitând modificarea hotărârii în sensul admiterii

acțiunii și anularea hotărârii A.G.A. din 29 martie 2004 a SC C. SA TOPLIȚA.

În ceea ce privește calea de

atac la care este supusă hotărârea primei instanțe Curtea de Apel Târgu Mureș

în raport de dispozițiile art. 132 din Legea nr. 31/1990 a calificat calea de

atac ca fiind aceea a apelului.

Prin decizia nr. 55/ A din

27 iunie 2006, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios

administrativ, a respins, ca nefondat, apelul, considerând că prima instanță a

făcut o corectă interpretare a prevederilor art. 1201 C. civ.

Împotriva acestei decizii a

declarat recurs reclamantul R.N. invocând motivul de nelegalitate prevăzut de art.

304 pct. 9 C. proc. civ.

Prin motivele de recurs a

susținut că instanța a aplicat greșit dispozițiile art. 1201 C. civ., întrucât

în primul proces a solicitat anularea proceselor verbale ale A.G.A. din 29

martie 2004 iar în prezenta cauză a solicitat anularea hotărârii A.G.A. din 29

martie 2004. Intimata-pârâtă SC C. SA TOPLIȚA a formulat întâmpinare prin care

a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Recursul nu este fondat.

Potrivit art. 1201 C. civ.,

„este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect,

este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și

în contra lor în aceeași calitate”.

Reținând ca întemeiată

excepția puterii lucrului judecat în raport de sentința nr. 839 din 14 iulie

2004 a Tribunalului Harghita, sentința rămasă definitivă prin decizia nr. 219/ A

din 8 decembrie 2004 a Curții de Apel Târgu Mureș și irevocabilă prin decizia nr.

3440 din 7 iunie 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

comercială, instanța de apel a făcut o aplicare corectă a dispozițiilor art. 1201

C. civ. Atât prima cerere de chemare în judecată cât și cea de-a doua se

bazează pe același temei juridic (în sensul de izvor, fundament al pretenției),

respectiv art. 131 din Legea nr. 31/1990, art. 117 din Legea nr. 31/1990, iar

scopul urmărit prin cererile de chemare în judecată este același, anularea hotărârii

A.G.A. din 29 martie 2004 a SC C. SA TOPLIȚA.

Apare astfel evident că

ambele cereri au aceeași cauză juridică, încât există puterea lucrului judecat.

Față de cele arătate se

constată că nu este incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.

proc. civ. și în temeiul art. 312 C. proc. civ., recursul declarat de

reclamantul R.N. urmează a fi respins ca nefondat.

Făcând aplicarea dispozițiilor

art. 274 C. proc. civ., se va obliga recurentul reclamant R.N. la 1.500 lei

cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat către intimata - pârâtă SC

C. SA TOPLIȚA.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de reclamantul R.N. împotriva deciziei comerciale nr. 55/ A din 27 iunie 2006 a

Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ.

Obligă recurentul reclamant

la 1500 lei cheltuieli de judecată către intimata-pârâtă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 1 iunie 2007.