ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 924/2010

Asupra contestației în anulare de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin

sentința nr. 139 din 9 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Gorj, secția

comercială și de contencios administrativ, a fost admisă acțiunea formulată de

reclamanta SC E.T. SA Târgu Jiu împotriva pârâtelor SC C.P.C. SRL Motru,

D.G.F.P. Gorj, R.A.A.N. Drobeta Turnu Severin și A.F.P. Motru și s-a constatat nulitatea

absolută a procesului verbal de compensare din 26 august 2004 emis de R.A.A.N.

Drobeta Turnu Severin.

Pentru a dispune astfel, tribunalul a

reținut că reclamanta a inițiat procedura de compensare prin procesul verbal nr.

715 din 26 august 2004, cu R.A.A.N. Drobeta Turnu Severin, care datora

reclamantei 300.000.000 lei și a ales pentru închiderea compensării pe pârâta SC

C.P.C. SRL Motru. Întrucât procesul verbal a fost depus la data de 26 august 2004

și înregistrat la data de 31 august 2004, pârâta a încălcat dispozițiile art. 3

din O.U.G. nr. 545/2001 și art. 4 din normele metodologice emise pentru

aplicarea acestei ordonanțe, potrivit cărora compensarea se realizează până la

data de 24 decembrie. De asemenea, tribunalul a reținut frauda la lege prin

încălcarea dispozițiilor imperative.

Apelul declarat de către pârâtele R.A.A.N.

Drobeta Turnu Severin, D.G.F.P. Gorj și SC C.P.C. SRL Motru a fost soluționat

de către Curtea de Apel Craiova, secția comercială, care prin Decizia nr. 103

din 10 aprilie 2008 a admis apelurile pârâtelor, a schimbat sentința atacată și

a respins acțiunea ca nefodată.

În pronunțarea deciziei, instanța de

apel a reținut greșit că instanța de fond a constatat nulitatea compensării

efectuate de părți cu procesul verbal nr. 715 din 26 august 2004, dispozițiile

legale, respectiv O.U.G. nr. 45/2001 fiind respectate.

Împotriva deciziei pronunțată de

Curtea de Apel Craiova, a declarat recurs reclamanta SC E.T. SA Târgu Jiu pentru

motivul prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., prin care s-au invocat

următoarele aspecte:

- la data de 26 august 2004, data

procesului verbal atacat, reclamanta nu avea nici o datorie față de pârâta SC

C.P.C. SRL Motru, pentru a opera compensarea. Dimpotrivă avea de încasat de la

R.A.A.N. Turnu Severin o creanță de 30.000 lei și cum aceasta nu avea

lichidități s-a convenit stingerea creanței indirect prin executarea unor

lucrări de către SC C.P. SRL Motru lucrări de tâmplărie aluminiu în 30 de zile;

- în situația în care aceste lucrări

nu au fost executate, procesul verbal întemeiat pe o cauză ilicită, nu-și

produce efecte și a solicitat anularea acestuia;

Înalta Curte, a stabilit, după

examinarea motivelor de recurs că întrucât reclamanta a invocat prin acțiune

nulitatea absolută a procesului verbal de compensare din 26 august 2004, semnat

de reclamantă și pârâtă, fără obiecțiuni și condiții, aceasta trebuia să

dovedească care din condițiile esențiale pentru validitatea convențiilor prevăzute

de art. 948 C. civ. au fost nesocotite. Instanța de recurs, a reținut că

procesul verbal din 2004 a fost valabil încheiat, iar atât timp cât reclamanta

a semnat actul în cauză, fără condiții, obiecții, susținerile privind

nerespectarea unor obligații exced obiectului cauzei.

Prin Decizia nr. 646 din 3 martie

2009, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, a respins ca nefondat

recursul declarat de reclamanta SC E.T. SA Târgu Jiu împotriva Deciziei nr. 103

din 10 aprilie 200 a Curții de Apel Craiova, secția comercială.

Împotriva deciziei sus evocată a

formulat contestație în anulare reclamanta SC E.T. SRL Târgu Jiu pentru motivul

prevăzut de art. 318 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.

În argumentarea motivului prevăzut de art.

318 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., contestatoarea a susținut că instanța

de recurs, respingând recursul, a omis din greșeală să cerceteze trei dintre

motivele invocate în recurs și anume:

La momentul operării procesului

verbal de compensare, cauza a devenit din licită în ilicită ; prin închiderea

circuitului de compensare la data de 10 ianuarie 2005, s-a încălcat o normă

imperativă, respectiv art. 4 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a

O.U.G. nr. 34/2001, întrucât beneficiarul putea depune procesul verbal pentru

compensare până la data de 24 octombrie 2004 ; după această dată, orice

compensare este nulă de drept, fiind fraudată o normă de lege specială și

imperativă; expertizele efectuate în cauză au concluzionat că procesul verbal

de compensare nu avea valabilitate, însă instanțele au încălcat dreptul la

apărare, fiind pronunțate decizii nelegale și netemeinice.

Contestația în anulare este nefondată pentru

următoarele considerente:

Hotărârile instanțelor de recurs pot

fi atacate cu contestație în anulare, care este o cale extraordinară de atac,

admisibilă numai în cazurile limitativ enumerate de lege, textele care o prevăd

fiind de strictă interpretare.

Dispozițiile art. 318 C. proc. civ.,

care reglementează contestația în anulare specială sunt de strictă interpretare

și au în vedere numai greșeli materiale cu caracter procedural în legătură cu

aspectele formale ale judecății pentru verificarea cărora să nu fie necesară o

reexaminare a fondului sau o reapreciere a probelor.

În cauză, motivele invocate de către

contestator vizează greșeli în stabilirea situației de fapt sau asupra modului

în care instanța de recurs a înțeles să interpreteze textele legale incidente

în cauză.

În speță, instanța de recurs a

analizat condițiile cerute de art. 948 C. civ., privind capacitatea de a

contracta, consimțământul valabil al părților ce se obligă, obiect determinat

și cauză ilicită, condiții necesare pentru validitatea convențiilor, care au

determinat soluția respingerii recursului declarat de către reclamantă.

În consecință, așa cum s-a arătat în

cele ce preced, dispozițiile legale care reglementează această cale

extraordinară de atac, nu permit părților să deschidă posibilitatea recursului

la recurs, motiv pentru care Înalta Curte va respinge contestația în anulare ca

nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația în anulare

formulată de contestatoarea SC E.T. SA Târgu Jiu împotriva Deciziei nr. 646 din

3 martie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială, ca

nefondată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 5

martie 2010.