ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2613/2010

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2613/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursurilor

de față:

Din examinarea

lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința comercială nr. 732 din 16 iunie

2008 pronunțată în dosarul nr. 3270/115/2007, Tribunalul Caraș-Severin a admis

acțiunea formulată de reclamanta SC T. SRL Oțelu Roșu împotriva pârâtei SC M.

SA.

A obligat pârâta SC M.

SA Drobeta Turnu Severin să plătească reclamantei echivalentul în ron al sumei

de 72.544 euro cu titlu de despăgubiri și suma de 153.373 ron cu titlu de

penalități.

Conform art. 274 C.

proc. civ. a obligat pârâta să plătească suma de 10.373,51 ron cheltuieli de

judecată.

Pentru a hotărî

astfel, prima instanță în raport de probatoriul administrat, a apreciat că

acțiunea reclamantei este întemeiată pentru următoarele considerente:

Pârâta nu a respectat

obligațiile contractuale prin faptul că nu a respectat termenele de punere la

dispoziție a vagoanelor. Vagoanele existau la pârâtă și urmau să fie izolate de

reclamantă pentru transportarea produselor chimice, deci nu trebuiau

confecționate de reclamantă.

Reclamanta a

achiziționat din import materialele pentru efectuarea lucrărilor de izolație a

acestor vagoane, iar expertul a identificat toate materialele existente, cu

acest specific, inclusiv tabla reclamată de pârâtă ca inexistentă. Descriind

procesul tehnologic și materialele specifice existente pe stocul reclamantei,

expertul a precizat că nu există alte posibilități de valorificare a acestor

materiale, destinația lor fiind clar numai pentru operațiile de izolare termică

a vagoanelor cisternă.

S-a considerat că în

aceste condiții, existența prejudiciului creat reclamantei este clară, iar

pârâta are obligația de a repara prejudiciul prin fapta sa ilicită.

S-a menționat că

potrivit dispozițiilor art. 1073 C. civ. și art. 1084 C. civ. creditorul are

dreptul la repararea integrală a prejudiciului ce i-a fost cauzat, astfel că

instanța a admis acțiunea reclamantei și a obligat pârâta să achite atât

echivalentul în ron al sumei de 72.544 euro cât și penalitățile în sumă de

153.373 ron.

Conform art. 274 C.

proc. civ. instanța a obligat pârâta să plătească suma de 10.373,51 ron

cheltuieli de judecată (onorariu expert, onorariu avocat, taxe timbru).

Împotriva acestei

sentințe a declarat apel pârâta SC M. SA Drobeta Turnu Severin solicitând

instanței admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței și pe fondul

cauzei respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta SC T.

SRL Oțelu Roșu, ca neîntemeiată.

Prin decizia nr. 162

din 27 octombrie 2009 Curtea de Apel Timișoara, secția comercială a admis

apelul declarat de SC M. SA Drobeta Turnu Severin, a schimbat în parte

hotărârea apelată în sensul că a înlăturat obligarea pârâtei apelante SC M. SA

Drobeta Turnu Severin de la plata sumei de 153.373 ron cu titlu de penalități

de întârziere.

A menținut în rest

dispozițiile hotărârii apelate cu privire la obligarea pârâtei SC M. SA Drobeta

Turnu Severin la plata sumei de 72.544 euro cu titlu de despagubiri.

În baza dispozițiilor

art. 274 C. proc. civ. a fost obligată recurenta intimată SC T. SRL să-i

plătească pârâtei-apelante SC M. SA Drobeta Turnu Severin suma de 3.428 ron cu

titlu de cheltuieli de judecată în apel reprezentând cheltuieli parțiale

calculate la suma de care a fost exonerată în apel.

A înlăturat obligarea

pârâtei apelante SC M. SA Drobeta Turnu Severin de la plata sumei de 4.314 ron

cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanță calculate în mod

neîntemeiat și la suma de 153.373 ron cu titlu de penalități.

Pentru a se pronunța

astfel instanța de apel a reținut următoarele:

În mod corect prima

instanță a admis acțiunea reclamantei SC T. SRL Oțelu Roșu și a obligat pârâta

SC M. SA Drobeta Turnu Severin la plata față de reclamantă a echivalentului în ron

al sumei de 72.544 euro cu titlu de despăgubiri.

La data de 30 iunie

2004 a fost încheiat contractul între reclamanta intimată SC T. SRL în calitate

de executant și pârâta apelantă SC M. SA în calitate de beneficiar având ca

obiect executarea de către reclamantă a unor lucrări de izolație termică la 50

vagoane cisternă 72 m3.

Prin art. 6 din

contract au fost prevăzute termenele de livrare a vagoanelor, acestea urmând a

fi puse la dispoziție reclamantei de către pârâtă pentru efectuarea

izolațiilor.

Prin apelul formulat,

pârâta apelantă SC M. SA Drobeta Turnu Severin a afirmat că izolațiile urmau să

se efectueze de către reclamantă la locul de montaj al vagoanelor, adică în

locațiile pârâtei SC M. SA de la sediu fabricii din Drobeta Turnu Severin.

În mod întemeiat

reclamanta intimată a considerat că pentru a efectua izolațiile, pârâta

apelantă trebuia să pună la dispoziție vagoanele și nu doar spațiul de lucru

personalului reclamantei însărcinat cu realizarea lucrărilor de izolație la

vagoane.

Executarea

prestațiilor reclamantei intimate era imposibilă în absența punerii la

dispoziția sa a vagoanelor care trebuiau să fie izolate.

Prejudiciul produs

prin conduita culpabilă a pârâtei apelante constă în contravaloarea

materialelor importate de reclamantă în vederea executării contractului.

Prin Raportul de

expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză de expert tehnic F.T. s-a

constatat faptul că reclamanta SC T. SRL a achiziționat în cadrul contractului

încheiat cu pârâta SC M. SA materiale în valoare de 72.544,07 euro, iar

materialele achiziționate aveau o destinație precisă.

Oportunități de

utilizare a materialelor în discuție, în afara contractului încheiat cu pârâta

SC M. SA nu au fost identificate de către reclamanta SC T. SRL.

S-a concluzionat că

apelul pârâtei apelante SC M. SA Drobeta Turnu Severin este neîntemeiat în ceea

ce privește măsura luată de prima instanță privind obligarea sa la plata

echivalentului în ron al sumei de 72.544 euro cu titlu de despăgubiri.

Curtea a reținut că

apelul pârâtei este întemeiat sub aspectul obligării sale nelegale și la plata

sumei de 153.373 ron cu titlu de penalități, calculate în mod eronat în temeiul

art. 5 din Cap.ll al contractului.

În motivarea acțiunii,

reclamanta SC T. SRL a specificat că întrucât pârâta nu i-a reparat prejudiciul

cauzat a calculat penalitățile conform art. 5 din Cap. II al contractului,

începând cu data ultimului import, respectiv 6 decembrie 2004.

În condițiile în care

executantul, adică reclamanta SC T. SRL nu a livrat nici un vagon izolat ca

urmare a nepunerii acestora la dispoziție de către pârâtă în vederea executării

izolației, cât și a faptului că nu a emis nici o factură, sumele la care face

referire art. 5 nu sunt certe, lichide și exigibile.

Pârâta apelantă SC M.

SA Drobeta Turnu Severin nu poate fi obligată la plata unor penalități pentru

pretinsa achitare cu întârziere a unor sume nedatorate, neefectuate și

necomunicate.

Împotriva acestei

decizii au declarat recurs atât reclamanta SC T. SRL Oțelu Roșu cât și pârâta

SC M. SA Drobeta Turnu Severin.

Reclamanta SC T. SRL

Oțelu Roșu a invocat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C.

proc. civ. în temeiul căruia a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei

atacate în sensul respingerii în tot a apelului SC M. SA și menținerea ca

temeinică și legală a sentinței Tribunalului Caraș-Severin.

În dezvoltarea în

fapt a recursului, reclamanta a susținut, în esență, următoarele:

- Reclamanta este

îndreptățită la repararea prejudiciului din momentul producerii lui, respectiv

din momentul rezilierii contractului de către SC M. SA, reziliere care a

intervenit ca urmare a nerespectării obligațiilor contractuale de către

intimată.

- Având în vedere că

momentul producerii prejudiciului este anul 2004 reclamanta este îndreptățită

la penalități de întârziere.

- Având în vedere că

prejudiciul a fost creat ca urmare a nerespectării obligațiilor contractuale de

către intimată, sumei datorate cu titlu de reparație a prejudiciului îi sunt

aplicabile penalitățile contractuale.

- Instanța de apel

reține în mod greșit, că intimatei nu i-a fost comunicată suma datorată pentru

prejudiciul creat, existând la dosarul cauzei corespondența dintre părți prin

care i s-a pus în vedere intimatei cuantumul prejudiciului și i l-a solicitat

să îl achite.

- Pârâta SC M. SA a

invocat motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 7, 8, 9 C. proc.

civ. în temeiul cărora a solicitat admiterea recursului SC M. SA, modificarea

în parte a deciziei atacate în sensul admiterii în totalitate a apelului

declarat de aceeași parte și pe fond respingerea ca neîntemeiată a acțiunii.

În dezvoltarea în

fapt a recursului, pârâta a susținut, în esență, următoarele:

- Din analiza

prevederilor contractuale ale art. 6, 7, 8 rezultă indubitabil că singura

obligație afectată de termen era obligația reclamantei de livrare a vagoanelor

după executarea izolațiilor, obligație stabilită în sarcina prestatorului

pentru termenele prevăzute la art. 6 din contract.

- În ce privește

obligația pârâtei de a pune la dispoziția prestatorului vagoanele în vederea

executării izolațiilor este de remarcat că aceasta nu este reglementată expres

de art. 6 din contract și de nici un alt text contractual, așadar nu se poate

pune problema că ar fi afectată de vreun termen, astfel cum eronat au reținut

instanțele.

- Instanța de apel a

ignorat derularea reală și concretă a mecanismului contractual, respectiv

condiționarea impusă de prevederile art. 2 alin. (2) din contract. Cu scopul

vădit nelegitim de a vătăma drepturile și interesele subscrisei, încălcând

prevederile art. 2 alin. (2) din contract, reclamanta a început să

achiziționeze, neautorizat de SC M. SA, materialele necesare efectuării

izolațiilor pentru cele 50 de vagoane.

- Înainte de a se

pune problema punerii la dispoziția prestatorului a celor 50 de vagoane

prevăzute la art. 1 din contract se pune problema ca reclamanta să execute

izolația la un singur vagon, denumit vagon prototip pentru a se putea verifica

calitatea lucrării, conformitatea cu cerințele și specificitățile tehnice,

durata de execuție și costurile materialelor.

- Textul contractual

prevedea clar că abia ulterior realizării izolației vagonului prototip urma a

se definitiva lista de materiale de aprovizionat de către reclamantă. Or, în

speță, executantul a fost cel care a blocat acest mecanism contractual și a

refuzat să demareze lucrările de izolație a vagonului prototip. Deși, imediat

după data semnării contractului și până la momentul rezilierii acestuia, pârâta

a solicitat în repetate rânduri, reprezentanților reclamantei să efectueze

lucrările de execuție a izolației la vagoanele prototip și să se prezinte la

locul de montaj, la locul executării contractului, aceasta a refuzat să

respecte contractul cu scopul de a solicita majorarea prețului contractului.

- Instanța de apel nu

a sesizat incidența în speță a prevederilor art. 2 din contract respectiv, că

în speță, nu se poate pune problema vreunei pretinse fapte ilicite a pârâtei de

a nu fi pus la dispoziția prestatorului cele 50 de vagoane în vederea

executării izolațiilor, în condițiile în care reclamanta a fost cea care a

blocat derularea contractului prin refuzul nejustificat de a executa izolația la

vagonul prototip și vizând „forțarea mâinii” beneficiarului pentru a accepta

propunerea sa de act adițional la un preț mai mare cu 17%. În acest sens sunt

adresele reclamantei. Instanțele cu superficialitate au reținut caracterul

ilicit al faptei contractuale a pârâtei făcând abstracție atât de mecanismul

condițional al derulării contractului prevăzut la art. 2 alin. (2) din

contract, cât și de faptul că în cuprinsul contractului nu există referiri la

vreun termen care să afecteze obligația recurentei de a pune la dispoziție

vagoanele executantului, reținând în mod eronat că recurenta nu și-ar fi

îndeplinit obligațiile contractuale, fără însă a motiva în vreun fel acest

considerent și ignorând cu desăvîrșire toate susținerile și apărările

recurentei sub acest aspect asupra cărora nici nu s-a pronunțat.

- Reclamanta a

procedat la achiziții fără a mai respecta procedura contractuală, fără a obține

acordul subscrisei și a efectuat importuri de materiale destinate executării

lucrărilor de izolații și ulterior datei la care recurenta i-a notificat

rezilierea contractului. Numai prin definitivarea listei care constituia anexa

contractului, abia după finalizarea izolațiilor la vagonul prototip se putea

ști ce fel de materiale erau cele mai potrivite pentru lucrare.

- Prejudiciul invocat

de intimata reclamantă are un caracter incert.

- Nici una din

expertizele efectuate în cauză nu a concluzionat în sensul că materialele

respective nu puteau fi utilizate decât în legătură cu vagoanele MEVA din

contractul în discuție. În suplimentul la raportul de expertiză, expertul nu a

răspuns în niciun fel obiecțiunilor anterior admise de instanță.

- Curtea de Apel

Timișoara nu s-a pronunțat asupra excepției nulității expertizei suplimentare

invocată în mod procedural de SC M. SA la primul termen de juduecată după

depunerea raportului la dosar. Aceasta a fost realizată fără a fi citate

părțile, iar expertul a adoptat concluzii în baza unor documente și înscrisuri

care nu s-au aflat la dosarul cauzei obținute de la reclamantă.

Reclamanta SC T. SRL

Oțelu-Roșu a formulat întâmpinare la recursul pârâtei, solicitând respingerea

recursului ca nefondat.

Și pârâta SC M. SA

Drobeta Turnu Severin a formulat întâmpinare împotriva recursului promovat de

reclamantă, solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat.

Reclamanta SC T. SRL

Oțelu-Roșu a depus și concluzii scrise.

Recursurile sunt

fondate.

Analizând decizia

atacată prin prisma motivelor de recurs invocate de pârâtă Înalta Curte

constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:

Se constată, în

esență că între părți s-a încheiat contractul având ca obiect executarea de

către reclamantă a unor lucrări de izolație termică la 50 vagoane cisternă 72

m3. Condițiile și termenele de livrare a vagoanelor au fost prevăzute în

contract de comun acord în art. 6, 7, 8, 9. Prin art. 2, 3, 4 și 5 s-a stipulat

prețul și modalitatea de plată.

Prin art. 2 alin. (2)

din contract părțile au prevăzut că materialele vor fi aprovizionate în

conformnitate cu consumul de materiale din lista anexă la prezentul contract,

care se va definitiva după execuția primului vagon prototip.

Instanța de apel a

interpretat sumar clauzele contractuale ignorând prevederile art. 2 alin. (2)

din contract, esențiale în stabilirea riguroasă a situației de fapt în

contextul drepturilor și obligațiilor reciproce, contractual asumate de părți.

Aceasta era datoare să verifice raporturile juridice dintre părți și din

punctul de vedere al art. 2 alin. (2) din contract pentru a concluziona asupra

culpei în neexecutarea obligațiilor contractuale.

În concret, instanța

de apel trebuia să stabilească dacă s-a executat și predat primul vagon

prototip, iar în caz negativ să analizeze culpa în neexecutarea acestuia.

De asemenea, instanța

trebuia să examineze dacă realizarea acestui vagon prototip reprezenta o

condiție pentru derularea contractului, dacă s-a întocmit lista anexă cu

consumul de materiale agreat de părți, dacă această listă a fost definitivată,

iar în caz afirmativ dacă materialele achiziționate de reclamantă se încadrează

în lista anexă.

Instanța de apel

trebuia să lămurească legalitatea și temeinicia susținerilor pârâtei potrivit

cărora materialele ce urmau a fi achiziționate în vederea executării întregii

lucrări (50 de vagoane) trebuiau să fie stabilite de părți prin definitivarea

listei care constituia anexa contractului, după finalizarea izolațiilor la

vagonul prototip, dacă s-a procedat la achiziționarea materialelor fără a se

respecta procedura contractuală și dacă s-au efectuat importuri de materiale și

ulterior datei la care pîrîta a notificat rezilierea contractului.

Ca atare, instanța

era datoare să analizeze și apărările pârâtei în raport de probele depuse de

aceasta la dosar în sprijinul lor, ce vizează corespondența purtată de părți,

precum și argumentele în combaterea concluziilor expertizelor întocmite în

cauză.

În acest sens,

instanța de apel era în drept să ceară explicații părților cu privire la

situația de fapt, la apărările și susținerile acestora și putea ordona

administrarea tuturor probatoriilor necesare dezlegării pricinii.

Neprocedând astfel

instanța de apel a pronunțat o hotărâre nelegală, afectată de motivul de

nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., motiv de recurs ce ar

atrage în mod normal modificarea deciziei, însă având în vedere că este necesar

a se administra probe noi pentru lămurirea tuturor aspectelor expuse anterior,

se impune casarea deciziei, în baza dispozițiilor art. 312 alin. (3) C. proc.

civ.

Față de această

soluție și pentru a asigura o judecată unitară a pricinii se va admite și

recursul reclamantei, motivele invocate de aceasta urmând a fi avute în vedere

în rejudecare.

Prin urmare, în

temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (3) C. proc. civ. se vor admite

recursurile, se va casa decizia și se va trimite cauza spre rejudecarea

apelului aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile

declarate de reclamanta SC T. SRL Oțelu Roșu și pârâta SC M. Drobeta Turnu

Severin împotriva deciziei nr. 162 din 27 octombrie 2009 pronunțată de Curtea

de Apel Timișoara, secția comercială, casează decizia recurată și trimite cauza

spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 7 iulie 2010.