ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6656/2012
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6656/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Tribunalul Neamț, secția civilă, prin Sentința civilă nr. 64/C din 3 februarie 2009 a admis în parte contestația formulată de contestatorul A.G., în contradictoriu cu intimata Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Secuieni, și pe cale de consecință: s-a dispus anularea parțială a Deciziei nr. 43 din 29 septembrie 2004 a intimatei Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Secuieni, iar intimata a fost obligată să restituie în natură suprafața de 1000 mp și construcția amplasată pe aceasta, respectiv magazia de pesticide de 50 mp, denumită "magazie de cereale"; s-a admis excepția tardivității contestației pentru celelalte imobile; au fost menținute celelalte dispoziții ale deciziei.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele: Prin Notificarea nr. 382 din 8 octombrie 2001 contestatorul a solicitat restituirea imobilelor situate în comuna Secuieni, fosta proprietate a defunctei A.V. al cărei moștenitor este contestatorul. Actele depuse, respectiv extrasul de la Arhivele Statului privind Situația nominală a moșiilor expropriate în baza Decretului Lege nr. 83/1949, județul Roman, Procesul-verbal nr. 24 martie 1941, schița fostei proprietăți fac deplina dovada a legalității cererii sub aspectul proprietății și a descendenței contestatorului. Intimata S.C.D.A. Secuieni a emis Decizia nr. 50 din 5 iunie 2002 fiind comunicată contestatorului cu Adresa nr. 2345 din 20 iunie 2002, prin care i s-a respins pretențiile.
Așa cum rezultă din scrisoarea trimisă la data de 11 martie 2003, A.G. nu a înțeles să conteste așa cum impune art. 9 și următoarele din Legea nr. 10/2001 republicată. Intimata a mai emis o decizie, respectiv nr. 43 din 29 septembrie 2004, mai sus arătată, prin care arată că nici imobilul cu denumirea de magazie refăcută cu pereți din cărămidă nu poate fi restituită în natură, fiind în domeniul public al statului și stabilește o valoare în echivalent de 50.000.000 lei vechi, limită în care se vor acorda despăgubiri. Decizia nr. 43/2004 a fost comunicată notificatorului la data de 8 octombrie 2004, acesta dând un răspuns abia la data de 5 noiembrie 2007, ceea ce presupune, de asemenea, că nu s-a depus contestație împotriva acesteia în termen legal.
Cu Adresa nr. 5217 din 9 noiembrie 2007, unitatea notificată a revenit și a arătat că ar dori restituirea în natură întrucât, în urma demersurilor făcute, construcția respectivă a fost scoasă din circuitul civil. Urma a se prezenta contestatorul pentru delimitarea celor 1000 m.p. aferenți construcției și emiterea deciziei. La data de 7 august 2008 a revenit cu altă notificare, nr. 72 din 4 august 2008, prin care a solicitat ca bunurile demolate să primească în echivalență alte bunuri.
Această acțiune a fost formulată la data de 18 noiembrie 2008 și a avut ca obiect restituirea în natură a 3 ha de teren curte cu pomi, 1 ha de baltă, o casă de 172 m.p., un grajd, o magazie de cereale și remiză mașini agricole situate în perimetrul Stațiunii de Cercetări Dezvoltare Agricolă Secuieni, fosta fermă C. Curtea de Apel Bacău, secția civilă, cauze cu minori, familie, conflicte de muncă, asigurări sociale, prin Decizia civilă nr. 50 din 24 mai 2011, a respins, ca nefondate, apelurile formulate de reclamantul A.G., împotriva Sentințelor civile nr. 64 din 3 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în Dosarul nr. 4115/103/2008 și nr. 565 din 11 iunie 2009, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Stațiunea de Cercetare Agricolă Secuieni.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut următoarele: În fapt, prin Notificarea nr. 382 din 8 octombrie 2001 contestatorul a solicitat restituirea imobilelor situate în comuna Secuieni, fosta proprietate a defunctei A.V. al cărei moștenitor este contestatorul. Actele depuse, respectiv extrasul de la Arhivele Statului privind Situația nominală a moșiilor expropriate în baza Decretului-Lege nr. 83/1949, județul Roman, procesul-verbal nr. 24 martie 1941, schița fostei proprietăți fac deplina dovada a legalității cererii sub aspectul proprietății și a descendenței contestatorului. Intimata S.C.D.A. Secuieni a emis Decizia nr. 50 din 5 iunie 2002 fiind comunicată contestatorului cu Adresa nr. 2345 din 20 iunie 2002, prin care i s-a respins pretențiile.
Așa cum rezultă din scrisoarea trimisă la data de 11 martie 2003, A.G. nu a înțeles să conteste așa cum impune art. 9 și următoarele din Legea nr. 10/2001 republicată. Intimata a mai emis o decizie, respectiv nr. 43 din 29 septembrie 2004 prin care a arătat că nici imobilul cu denumirea de magazie refăcută cu pereți din cărămidă nu a putut fi restituită în natură, fiind în domeniul public al statului și a stabilit o valoare în echivalent de 50.000.000 lei vechi, limită în care s-au acordat despăgubiri. Decizia nr. 43/2004 a fost comunicată notificatorului la data de 8 octombrie 2004, acesta dând un răspuns abia la data de 5 noiembrie 2007, ceea ce a presupus, de asemenea, că nu s-a depus contestație împotriva acesteia în termen legal.
Cu Adresa nr. 5217 din 9 noiembrie 2007, unitatea notificată a revenit și a arătat că ar dori restituirea în natură întrucât, în urma demersurilor făcute, construcția respectivă a fost scoasă din circuitul civil. Astfel, contestatorul urma a se prezenta pentru delimitarea celor 1000 m.p. aferenți construcției și emiterea deciziei. La data de 7 august 2008 a revenit cu altă notificare, nr. 72 din 4 august 2008, prin care a solicitat ca bunurile demolate să primească în echivalență alte bunuri.
Această acțiune a fost formulată la data de 18 noiembrie 2008 și a avut ca obiect restituirea în natură a 3 ha de teren curte cu pomi, 1 ha de baltă, o casă de 172 m.p., un grajd, o magazie de cereale și remiză mașini agricole situate în perimetrul Stațiunii de Cercetări dezvoltare Agricolă Secuieni, fosta Fermă C. Textul legal al art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 prevede că "Nerespectarea termenului de 6 luni prevăzut pentru trimiterea notificării, atrage pierderea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent", termenul de 6 luni a fost prelungit succesiv prin O.U.G. nr. 109/2001 și O.U.G. nr. 145/2001.
În fine, dispozițiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 arată că "decizia sau după caz dispoziția motivată de respingere a notificării sau cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul unității deținătoare sau, după caz, al entității învestite cu soluționarea notificării, în termen de 30 zile de la comunicare. Așa cum corect a reținut instanța de fond contestația formulată a fost tardivă în raport de momentul Notificării nr. 72 din 4 august 2008 și a Deciziei nr. 43 din 29 septembrie 2004. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 296 C. proc. civ., instanța de apel a respins apelul.
Împotriva deciziei civile mai sus menționată a declarat recurs contestatorul A.G., criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală, deoarece: - Instanța de apel, în mod greșit, a reținut că prin nerespectarea termenului de 6 luni pentru trimiterea notificării s-a pierdut dreptul de a solicita măsuri reparatorii. - În mod greșit, instanța de apel a reținut că prin Decizia nr. 50 din 5 iunie 2002, S.C.D.A. Secuieni i-a respins pretențiile. Recursul este nefondat, pentru următoarele considerente: Prin cererea înregistrată pe rolul tribunalului Neamț sub nr. 977/103/2009, contestatorul A.G. a formulat, în contradictoriu cu intimata Stațiunea de Cercetare și dezvoltare Agricolă Secuieni, plângere împotriva Deciziei nr. 4 din 23 ianuarie 2009 prin care, în temeiul Legii nr. 10/2001, s-a dispus restituirea în natură a unei magazii de 30 m.p.
din beton și lemn, acoperită cu tablă. În motivarea cererii, se arată că autoarea sa, A.V., a avut în proprietate mai multe bunuri imobile, care, odată cu instalarea regimului comunist, au fost trecute abuziv în proprietatea statului prin Decretul nr. 83/1949. În procesul-verbal întocmit cu ocazia preluării, se menționează casa de locuit, magazie cereale, remiză mașini agricole, fântână din piatră, iaz, curte cu 3 pomi răzleți 3 ha, grajd animale. Aceste imobile se află în administrarea intimatei și au constituit sediul unei ferme vegetale (Ferma C.), însă de la 1 ianuarie 2008 aceasta a fost desființată. Contestatorul A.G.
și-a motivat contestația pe încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (1), (2) și (3), art. 4 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 și ale art. V, alin. (1) și (2) din Titlul I al Legii nr. 247/2005, constând în aceea că imobilele nu i-au fost retrocedate în natură, el este singurul moștenitor care a depus în termen cererea de restituire, iar notificarea, nefiind soluționată până la data intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005, și având ca obiect construcții existente situate în extravilanul localităților, aparținând exploatațiilor agricole și care au fost trecute în proprietatea statului, trebuia înaintată în vederea soluționării, în termen de 60 de zile, comisiei comunale constituită potrivit Legii fondului funciar.
Prin Decizia nr. 4 din 23 ianuarie 2009 emisă de Stațiunea de Cercetare Agricolă Secuieni, petentului A.G. i-a fost restituită în natură magazia de cereale ce a aparținut bunicii sale, V.A., și care a fost expropriată în 1949, cu respectarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 10/2001. Faptul că intimata nu s-a pronunțat, prin decizia mai sus menționată, și în privința celorlalte bunuri notificate, nu poate constitui motiv de desființare a acesteia, o eventuală vătămare pretinsă putând fi stabilită prin alte mijloace juridice. În ce privește Decizia nr. 64 din 3 februarie 2009 pronunțată de instanța de fond prin care s-a admis, în parte, contestația formulată de contestatorul A.G. și s-a dispus anularea parțială a Deciziei nr. 43 din 29 septembrie 2004 a intimatei cu privire la restituirea în natură a suprafeței de 1.000 m.p.
și a construcției amplasate pe aceasta, s-a constatat tardiv formulată contestația pentru celelalte imobile. Prin Notificarea nr. 382 din 8 octombrie 2001, contestatorul a solicitat restituirea imobilelor situate în comuna Secuieni. Actele doveditoare depuse la dosarul cauzei fac dovada deplină a legalității cererii sub aspectul proprietății și a descendenței contestatorului. Având în vedere data formulării acțiunii de către reclamantul A.G., respectiv 18 noiembrie 2008, și ținând seama de dispozițiile art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, instanța de apel în mod corect a reținut că reclamantul a pierdut dreptul de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent. Așadar, față de cele reținute, se va respinge recursul declarat de reclamantul A.G., împotriva Deciziei civile nr. 50 din 24 mai 2011 a Curții de Apel Bacău, secția a III-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamantul A.G. împotriva Deciziei civile nr. 50 din 24 mai 2011 a Curții de Apel Bacău, secția civilă, cauze minori, familie, conflicte de muncă, asigurări sociale. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 noiembrie 2012. Procesat de GGC - CL
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.