ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1679/2010

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1101/COM, pronunțată

la data de 20 noiembrie 2008, Secția comercială și de contencios administrativ

a Tribunalului Neamț a admis acțiunea formulată de reclamantul

D.C., în

contradictoriu cu pârâta SC P. SA Piatra Neamț, cu consecința anulării procesului

- verbal, încheiat de pârâtă, la data de 11 octombrie 2007, cu privire la

cesionarea unui număr de 3 acțiuni, precum și actul adițional cu dată certă, din

30 octombrie 2007 și obligării pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, în

cuantum de 19,3 lei, către reclamant.

Spre a hotărî astfel,

prima instanță a reținut că acționarul M.I. a solicitat SC P. SA, la data de 10

octombrie 2007, aprobarea cesionării unui număr de 3 acțiuni, cu valoare

nominală de câte 10 RON către M.V.D., cerere soluționată la data de 11

octombrie 2007, la care a fost încheiat și procesul - verbal atacat în cauză,

iar subsecvent acestuia, în aceeași zi, a fost încheiat și actul adițional

atacat, prin care s-a prevăzut intrarea în societate, în calitate de acționar,

a numitei M.V.D., înregistrat la Oficiul Registrului Comerțului și publicat în M.

Of. nr. 1627 din 24 martie 2008, partea a IV-a; că, pentru transmiterea

dreptului de proprietate asupra acțiunilor societății, sunt aplicabile

dispozițiile art. 26 din contractul de societate al SC P. SA, încălcate prin

cesiunea celor 3 acțiuni nominative către o terță persoană, fără ca în

prealabil aceste acțiuni să fi fost oferite societății, care are drept de

preemțiune, și fără respectarea termenului de 30 de zile de la data ofertei.

Apelul formulat de

pârâtă împotriva sentinței tribunalului a fost respins, ca nefondat, de Secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Bacău, prin Decizia

nr. 39, pronunțată la data de 4 iunie 2009.

Pentru a pronunța

această decizie, instanța de apel, examinând sentința apelată sub aspectul

criticilor formulate, a reținut că faptul comunicării Consiliului de

administrație a intenției acționarului M.I. de transmitere a acțiunilor și

aprobarea ce i-a fost dată în acest sens, nu sunt de natură să înlăture

obligația stabilită prin art. 26 din contractul de societate al SC P. SA,

referitoare la dreptul de preemțiune al societății asupra acțiunilor supuse

înstrăinării, ce trebuia exercitat în 30 de zile de la data ofertei, iar obținerea

aprobării Consiliului de administrație nu elimină obligativitatea curgerii

termenului de 30 de zile, așa cum susține apelanta.

Instanța de apel a

considerat, deopotrivă, că, în speță, s-au încălcat și dispozițiile art. 142

din Legea nr. 31/1990, în conformitate cu care, Consiliul de administrație avea

obligația de a convoca adunarea generală, precum și dispozițiile art. 103

1

din menționata lege, potrivit cărora unei societăți i se permite să dobândească

propriile acțiuni cu respectarea anumitor condiții, printre care și autorizarea

acestei operațiuni de către adunarea generală a acționarilor, care va stabili

condițiile acestei dobândiri, apreciind că soluția de admitere a acțiunii

reclamantului este legală și temeinică.

Împotriva menționatei

decizii a formulat recurs apelanta - pârâtă SC P. SA, solicitând modificarea,

în tot, a acestei hotărâri, în sensul admiterii apelului, iar, pe fond,

respingerea cererii de chemare în judecată, fără a indica temeiul de drept al

cererii sale.

În motivarea recursului

s-a arătat, în esență, că instanța de apel a interpretat greșit textele din

contractul de societate care permit transferul proprietății acțiunilor, cu

referire la art. 26, nesocotind prevederile art. 969 C. civ., aspecte ce pot fi

încadrate, cu aplicarea art. 306 alin. (3) C. proc. civ., în dispozițiile art. 304

pct. 9 C. proc. civ.

Recursul este fondat.

Astfel, potrivit art.

26 din contractul de societate al SC P. SA, dreptul de proprietate asupra

acțiunilor nominative se transmite prin declarația făcută în Registrul de

acțiuni al emitentului, subscrisă de cedent și de cesionar sau de mandatarii

lor, și prin mențiunea făcută în Registrul de acțiuni; că, dacă un acționar

dorește să transfere sau să înstrăineze acțiunile pe care le deține, acesta va

comunica, în scris, mai întâi Consiliului de administrație al societății oferta

de vânzare către societate, iar, dacă societatea nu le cumpără în termen de 30

de zile de la data ofertei, atunci acționarul poate să le transfere sau să le

înstrăineze unei terțe persoane, iar art. 98 alin. (1) din Legea nr. 31/1990

prevede că dreptul de proprietate asupra acțiunilor nominative emise în formă

materială se transmite prin declarație făcută în registrul acționarilor și prin

mențiunea făcută pe titlu, semnată de cedent și de cesionar sau de mandatarii

lor, și că dreptul de proprietate asupra acțiunilor nominative, emise în formă

dematerializată, se transmite prin declarație făcută în registrul acționarilor,

semnată de cedent și de cesionar sau de mandatarii lor, precum și că, prin

actul constitutiv, se pot prevedea și alte forme de transmitere a dreptului de

proprietate asupra acțiunilor.

Este de observat că

acțiunile ce au făcut obiectul cesionării sunt nominative în formă

dematerializată, cesionarea acestora făcându-se în conformitate cu precitatele

dispoziții legale și statutare, greșit interpretate, cu încălcarea principiului

statuat prin art. 969 alin. (1) C. civ., având în vedere că prin art. 26 din

contractul de societate s-a stipulat că atribuțiunea de a aproba cumpărarea

acțiunilor de către societate sau de a renunța la dreptul de preemțiune

aparține exclusiv consiliului de administrație și nu adunării generale a

acționarilor, cum greșit a considerat instanța de apel, evocând, eronat,

prevederile art. 142 și cele ale art. 103

1

din Legea nr. 31/1990,

inaplicabile în speță, față de cele stipulate prin actul constitutiv, în

conformitate cu art. 98 alin. (1) teza finală.

Așa fiind, constatând

incidența motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte, în

temeiul art. 312 alin. (1) teza 1, alin. (2) și alin. (3) C. proc. civ., va

admite recursul formulat în cauză, va modifica decizia recurată, va admite

apelul și va schimba sentința apelată, cu consecința respingerii acțiunii

reclamantului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite

recursul declarat de

pârâta SC P. SA Piatra Neamț împotriva Deciziei nr. 39/2009 din 4 iunie 2009,

pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția comercială, contencios administrativ

și fiscal, pe care

o

modifică, în sensul că admite apelul formulat de pârâtă împotriva sentinței

civile nr. 1101/COM din 20 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț, secția

comercială și de contencios administrativ.

Schimbă în tot

sentința și respinge acțiunea formulată de reclamantul D.C., ca nefondată.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi

11 mai 2010.