- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 31 mai 2011
- Stat pârât
- ROU
- Concluzia
- Inadmisibil
Ghita împotriva României
Traducere în română Auto
DIRECȚIUNEA TERZĂ PRIVIND ADMINISIBILITATEA cererii nr. 41304/04 de Marcel GHIȚĂ împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), care a stat la 31 mai 2011 în calitate de comitet compus din: Egbert Myjer, președinte, Luis López Guerra, Mihai Poalelungi, judecători și Marialena Tsirli, grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 8 noiembrie 2004, După deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTELE Reclamantul, dl Marcel Ghiță, este un național român care s-a născut în 1949 și locuiește în București. El a fost reprezentat în fața Curții de dl Costel Alaci, avocat care practică la București. Guvernul român (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl Răzvan-Horațiu Radu, al Ministerului Afacerilor Externe.
Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părțile, pot fi rezumate după cum urmează. La 22 februarie 2002, prin ordinul emis de președintele Curții de Conturi din România, reclamantul a fost respins din funcția de director al Departamentului de control financiar. Prin ordinul ulterior din 25 februarie 2002, el a fost numit inspector financiar, clasa I, în același departament. Un nou ordin emis la 11 martie 2002 a schimbat din nou poziția reclamantului în inspector financiar asistent, cu o scădere substanțială a salariului său. La 5 martie 2002, cererea reclamantului de a fi transferată la Universitatea Atenei a fost aprobată de președintele Curții de Conturi. La 14 mai 2002, reclamantul a contestat cele trei ordine menționate mai sus în fața instanțelor, cerând reintegrarea în funcția sa de director în cadrul Curții de Conturi din România și plata achizițiilor salariale.
La 22 august 2002, Curtea județului București a permis parțial acțiunea reclamantului și a anulat numai ordinul din 11 martie 2002. Curtea a ordonat reintegrarea reclamantului asupra poziției de inspector financiar, astfel cum se prevede în ordinul din 25 februarie 2002, precum și plata salariului datorat pentru această poziție începând din 11 martie 2002 și până la data reintegrării efective. La 13 noiembrie 2002, Curtea de Apel a susținut această hotărâre prin o decizie finală. La 17 decembrie 2002, Curtea de Conturi a primit o cerere trimisă de către reclamant prin intermediarul biroului unui judecător care solicită executarea hotărârii finale menționate mai sus.
Prin un ordin eliberat de președintele Curții de Conturi din România la 8 ianuarie 2003, reclamantul a fost reintegrat în poziția sa de inspector financiar, astfel cum este prevăzut de ordinul din 25 februarie 2002 pentru o perioadă începând cu 19 februarie 2002 și până la 5 martie 2002, data transferului său la Universitatea Ateneium. La 14 martie 2003, Curtea de Conturi a solicitat în fața instanțelor anularea procedurii de executare instituite de reclamant la 17 decembrie 2002, în măsura în care hotărârea instanței a fost deja respectată. 10. Prin o hotărâre finală pronunțată la 13 octombrie 2003 Curtea județului de la București a anulat procedura de punere în aplicare, declarând că hotărârea din 22 august 2002 a fost deja pe deplin pusă în aplicare prin ordinul de 8 ianuarie 2003 eliberat de președintele Curții de Conturi.
În acest sens, instanța a considerat că obligația de a reinstaura reclamantul în fosta sa poziție și plata drepturilor de salariu corespunzător se referă numai la perioada de timp până la 5 martie 2002, data transferului reclamantului către o altă instituție. Legea internă relevantă privind executarea hotărârilor finale, și anume fragmentele Codului de procedură civilă și Legea nr. 188/2000 privind competențele și funcțiile judecătorilor, este rezumat în hotărârea Curții în cazul Topciov v. România (dec.), nr. 17369/02, 15 iunie 2006). COMPLAINTE 12. Reclamantul s-a plâns de neexecutarea hotărârii din 22 august 2002 a Curții Județenești de la București care a încălcat drepturile sale în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție și al articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.
HOTĂRÂREA 13. Reclamantul a afirmat că hotărârea din 22 august 2002 a Curții de Conturi din București nu a fost pusă în aplicare, deoarece angajatorul său, Curtea de Conturi din România, l-a reintegrat numai până la 5 martie 2002. El a invocat art. 6 § 1 din Convenția și art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția, care, în măsura în care este relevant, a citit după cum urmează: art. 6 § 1 „În determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile ... fiecare are dreptul la o audiere corectă ... de [a] ... tribunal ...” art. 1 din Protocolul nr. 1 „Fiecare persoană fizică sau juridică are dreptul la bucuria pașnică a bunurilor sale. Nimeni nu poate fi privat de posesiunile sale cu excepția interesului public și sub rezerva condițiilor prevăzute de lege și prin principiile generale ale dreptului internațional.
Cu toate acestea, dispozițiile anterioare nu afectează în niciun fel dreptul unui stat de a aplica legile pe care le consideră necesare pentru a controla utilizarea bunurilor în conformitate cu dobânda generală sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuții sau penalități.” 14. Guvernul a respins afirmația. 15. În evaluarea circumstanțelor prezentului caz, Curtea constată că acuzația reclamantului privind neexecuția hotărârii din 22 august 2002 a fost deja analizată de către o instanță internă. În special, în hotărârea sa finală din 13 octombrie 2003, Curtea județului București a declarat că, prin ordonanța din 8 ianuarie 2003, președintele Curții de Conturi a executat pe deplin hotărârea în litigiu.
Având în vedere toate informațiile dinainte de aceasta, Curtea nu vede niciun motiv să se îndepărteze de concluziile instanței interne în acest caz. 16. Rezultă că plângerile reclamantei sunt vădit nefondate și trebuie respinse în conformitate cu art. 35 §§ 3 și 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea declară în unanimitate cererea inadmisibilă. Marialena Tsirli Egbert Myjer Președintele adjunct al grefierului
THIRD SECTION
DECISION
AS TO THE ADMISSIBILITY OF
Application no. 41304/04 by Marcel GHIȚĂ against Romania The European Court of Human Rights (Third Section), sitting on 31 May 2011 as a Committee composed of: Egbert Myjer, President, Luis López Guerra, Mihai Poalelungi, judges, and Marialena Tsirli, Deputy Section Registrar, Having regard to the above application lodged on 8 November 2004, Having deliberated, decides as follows: THE FACTS
The applicant, Mr Marcel Ghiță, is a Romanian national who was born in 1949 and lives in Bucharest. He was represented before the Court by Mr Costel Alaci, a lawyer practising in Bucharest. The Romanian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr Răzvan-Horațiu Radu, of the Ministry of Foreign Affairs. A. The circumstances of the case
The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows.
On 22 February 2002, by an order issued by the president of the Romanian Court of Accounts, the applicant was dismissed from his position of director of the Department for financial control. By a subsequent order of 25 February 2002 he was appointed as financial inspector, class I, within the same department. A new order issued on 11 March 2002 changed again the applicant’s position into assistant financial inspector with a substantial decrease in his salary.
On 5 March 2002 the applicant’s request to be transferred to the Athenaeum University was approved by the president of the Court of Accounts.
On 14 May 2002 the applicant challenged the above mentioned three orders before the courts, seeking the reinstatement in his position as a director within the Romanian Court of Accounts and the payment of salary arrears.
On 22 August 2002 the Bucharest County Court partially allowed the applicant’s action and annulled solely the order of 11 March 2002. The court ordered the applicant’s reinstatement on the position of financial inspector as provided by the order of 25 February 2002 as well as the payment of the salary due for this position starting from 11 March 2002 and until the date of the actual reinstatement. On 13 November 2002 the Bucharest Court of Appeal upheld this judgment by a final decision.
On 17 December 2002 the Court of Accounts received a request sent by the applicant through the intermediary of a bailiff’s office seeking the enforcement of the above mentioned final judgment.
By an order issued by the president of the Romanian Court of Accounts on 8 January 2003, the applicant was reinstated in his position of financial inspector as provided by the order of 25 February 2002 for a period starting from 19 February 2002 and until 5 March 2002, the date of his transfer to the Athenaeum University.
On 14 March 2003 the Court of Accounts requested before the courts the annulment of the enforcement proceedings instituted by the applicant on 17 December 2002, in so far as the court’s order had already been complied with.
By a final judgment delivered on 13 October 2003 the Bucharest County Court annulled the enforcement proceedings holding that the judgment of 22 August 2002 had already been fully enforced by the order of 8 January 2003 issued by the president of the Court of Accounts. In this respect the court considered that the obligation to reinstate the applicant in his former position and payment of due salary rights concerned only the period of time until 5 March 2002, the date of the applicant’s transfer to another institution. B. Relevant domestic law and practice
The relevant domestic law concerning the execution of final judgments, namely excerpts of the Civil Procedure Code and Law no. 188/2000 on the powers and functions of bailiffs, is summed up in the Court’s judgment in the case of Topciov v. Romania ((dec.), no. 17369/02, 15 June 2006). COMPLAINTS
The applicant complained of the non-enforcement of the judgment of 22 August 2002 of the Bucharest County Court which infringed his rights under Article 6 § 1 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention. THE LAW
The applicant alleged that the judgment of 22 August 2002 of the Bucharest County Court had not been enforced, since his employer, the Romanian Court of Accounts, had reinstated him only until 5 March 2002. He relied on Article 6 § 1 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention, which, in so far as relevant, read as follows: Article 6 § 1 “In the determination of his civil rights and obligations ... everyone is entitled to a fair ... hearing ... by [a] ... tribunal ...” Article 1 of Protocol No. 1 “Every natural or legal person is entitled to the peaceful enjoyment of his possessions. No one shall be deprived of his possessions except in the public interest and subject to the conditions provided for by law and by the general principles of international law. The preceding provisions shall not, however, in any way impair the right of a State to enforce such laws as it deems necessary to control the use of property in accordance with the general interest or to secure the payment of taxes or other contributions or penalties.”
The Government rejected the allegation.
In the assessment of the circumstances of the present case the Court notes that the applicant’s allegation concerning the non-enforcement of the 22 August 2002 judgment has already been analysed by a domestic court. In particular, in its final judgment of 13 October 2003 the Bucharest County Court held that by the order of 8 January 2003 the president of the Court of Accounts had fully executed the judgment under dispute. In the light of all the material before it, the Court sees no reason to depart from the domestic court’s findings in the present case.
It follows that the applicant’s complaints are manifestly ill-founded and must be rejected in accordance with Article 35 §§ 3 and 4 of the Convention. For these reasons, the Court unanimously Declares the application inadmissible. Marialena Tsirli Egbert Myjer Deputy Registrar President