H.Ç. v. TURKEY
H.Ç. v. TURKEY (CtEDO, 2013)
SEGUNDA SECȚIUNE Cerere nr. 6428/12 H.Ç. împotriva Turciei depusă la 30 ianuarie 2012 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl H. Ç., este un cetățean al „Republicii Turci din nordul Ciprului” („TRNC”), care s-a născut în 1979 și trăiește în Nicosia. Președintele secțiunii a doua a acordat reclamantului cererea de a-și nu se divulga identitatea (art. 47 § 3 din Regulamentul Curții). El este reprezentat în fața Curții de către dl J. Cooper și dl dl. Polili, avocați practicați în Londra și în Nicosia. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum a fost prezentat de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul este un homosexual și plângerile sale se îndreaptă în primul rând împotriva existenței legilor din TRNC, care au efectul criminalizării anumitor acte homosexuale între bărbații adulți. El afirmă că, deși el însuși nu a fost arestat, recent au fost arestări de bărbați homosexuali și/sau bisexuali în TRNC pentru implicarea în relații sexuale consensuale cu același sex, și susține că suferă de o mare tensiune, apreciere și teamă de urmărire penală din cauza dispozițiilor legale în cauză. Articolele 171, 172 și 173 din Codul Penal al TRNC prevede următoarele: „171. Orice persoană care – (a) are cunoștințe carnale de orice persoană împotriva ordinului naturii; sau (b) permite unui bărbat să aibă cunoștințe carnale de el împotriva ordinului naturii este vinovat de o infracțiune și este responsabilă de un termen de închisoare de până la cinci ani. 172. Orice persoană care folosește violența pentru a comite oricare dintre infracțiunile menționate în articolul anterior este vinovat de un infracțiuni și este responsabilă cu un termen de închisoare de până la 14 ani. 173. Orice persoană care încearcă să comită oricare dintre infracțiunile menționate la art. 171 este vinovat de un infractoriu și este responsabil pentru o perioadă de închisoare de până la trei ani și, în cazul în care încercarea este însoțită de violență, este responsabilă pentru o perioadă de închisoare de până la șapte ani.” Reclamantul a susținut că criminalizarea relațiilor homosexuale constituie o interferență cu demnitatea umană care constituie tratament degradant în sensul articolului 3 din Convenție. Reclamantul s-a plâns că menținerea în vigoare a acestor dispoziții ale Codului Penal care criminalizează relațiile homosexuale constituie o interferență nejustificată cu drepturile sale protejate de art. 8 din Convenție. Reclamantul a susținut, de asemenea, că este victimă de discriminare, în încălcarea articolului 14 luat coroborat cu art. 8. Având în vedere articolele 171-173 din Codul Penal al „Republicii Turci din nordul Ciprului” și având în vedere cazul Modinos c. Ciprului (22 aprilie 1993, Seria A nr. 259), a existat o încălcare a dreptului reclamantului de a respecta viața sa privată, în contradicție cu art. 8 din Convenție?