CtEDO 11.09.2013 Auto

MATÚZ v. HUNGARY

RESPONDENT
HUN
HOTĂRÂRE
11.09.2013
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2013
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
MATÚZ v. HUNGARY (CtEDO, 2013)
HUDOC · oficial

SEGUNDA SECȚIUNE Cerere nr. 73571/10 Gábor MATÚZ împotriva Ungariei depusă la 3 decembrie 2010 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Gábor Matúz, este un național maghiar, născut în 1963 și locuiește în Balassagyarmat. El este reprezentat în fața Curții de către dl G. Trinn, avocat practicant în Budapesta. Faptele cazului, prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul este un jurnalist de televiziune. El a fost angajat de societatea de televiziune de stat. La momentul material, el a fost, de asemenea, președintele unui sindicat activ în cadrul companiei de televiziune. Reclamantul a fost responsabil de un program cultural periodic numit Ejjeli menedék (Night Shelter) care a implicat interviuri cu diverse cifre ale vieții culturale. El susține că directorul cultural al companiei de televiziune a editat în mod repetat și a limitat materialul programului, deși nu a avut prerogative editoriale pentru acest lucru. Deoarece reclamantul a perceput comportamentul directorului cultural ca fiind cenzură, s-a plâns la președintele companiei de televiziune, dar în zadar. Apoi, a publicat o carte în care au fost reproduse numeroase documente interne referitoare la disputa sa cu conducerea companiei de televiziune. La 11 noiembrie 2004, societatea de televiziune a respins reclamantul, motivul pentru care i-a fost concediată extraordinar, a fost că, prin publicarea cărții în cauză, reclamantul a încălcat clauza de confidențialitate conținută în contractul său de muncă. Reclamantul a contestat această măsură în instanță. Reclamantul a urmărit apoi o cerere de reexaminare în fața Curții Supreme. El a susținut că el a fost respins ilegal în sensul că comportamentul său, și anume să informeze publicul despre cenzură la televizorul de stat într-o carte – care era o opțiune de ultima dată, având în vedere că eforturile sale față de conducerea de a fi investigată nu au fost de niciun folos – ar fi trebuit să fie considerate ca un exercitare a libertății sale de exprimare, mai degrabă decât o încălcare ilegală a contractului său de muncă, în special având în vedere faptul că afirmația de censura nu a fost refutata. La 26 mai 2010, Curtea Supremă a constatat împotriva reclamantului, susținând că domeniul de aplicare al cauzei nu se extinde dincolo de examinarea încălcării contractului său de muncă al reclamantului. În opinia instanței, reclamantul a încălcat, într-adevăr, acest contract prin intermediul publicării neautorizate a documentelor interne ale fostului angajator. Curtea a exclus în mod expres din controlul său întrebarea dacă libertatea de exprimare a reclamantului este sau nu justificată, în circumstanțe, o încălcare oficială a contractului său de muncă. Această decizie a fost preluată la 13 iulie 2010 (Mfv.I.10.629/2009/6.) COMPLAINTS Reclamantul se plânge în temeiul articolelor 10 și 11 din Convenție cu privire la concedierea sa și deciziile instanțelor care îl confirmă, care, în opinia sa, constituie o interferență nejustificată cu dreptul său la libertate de exprimare – și asociere, având în vedere că el a fost și lider al sindicatului. A existat o încălcare a dreptului reclamantului la libertatea de exprimare, în special a dreptului său de a transmite informații, în contravenție cu art. 10 din Convenție?

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă