M.A. v. SWITZERLAND

SEGUNDA SECȚIUNE Cerere nr. 52589/13 M.A. împotriva Elveției depusă la 16 august 2013 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, un național iranian, a solicitat azil în Elveția în iunie 2011. El a afirmat că după alegerile guvernului iranian la 12 Iunie 2009 și până în martie 2011 a participat în mod regulat la demonstrații împotriva regimului și a distribuit prospecte criticând guvernul. În 2011 a primit o convocare de instanță pentru a se prezenta în fața Curții Revoluționare din Teheran. Temăndu-se că el va fi reținut în această ocazie, el a părăsit Iranul. Autoritățile interne au respins cererea reclamantului în ciuda faptului că între timp a primit o hotărâre a Curții Revoluționare din Teheran pe care îl condamna la închisoare și lacune.

Autoritățile au constatat că hotărârea și convocarea instanței nu aveau valoare de probă, deoarece reclamantul nu le-a prezentat decât exemplarele. În plus, declarațiile sale cu privire la motivele sale de azil conțin contradicții care au susținut îndoieli serioase cu privire la povestea reclamantului într-un întreg. Totul a indicat că reclamantul a inventat povestea cu privire la riscul său de persecuție în Iran. Prin urmare, el nu a reușit să-și dovedească statutul de reclamant de azil. COMPLAINTS În cazul expulzării sale către Iran, reclamantul se teme să fie reținut și supus unui tratament contrar art. 3 din Convenție din cauza activităților sale politice anterioare în Iran și din cauza hotărârii Curții Revoluționare.

El afirmă, de asemenea, că era cunoscut și în mod comun că maltraturile și torturile sunt folosite pe scară largă în închisoarele iraniene. Reclamantul adaugă că are un risc deosebit de tratament contrar articolului 3 din Convenție pentru că a părăsit Iranul ilegal. „În lumina cererilor reclamantului și a documentelor care au fost depuse în special hotărârea Curții Revoluționare din Teheran împotriva reclamantului, ar avea riscul de a fi supus unui tratament în încălcarea articolului 3 din Convenție în cazul în care ordinul de expulzie a fost executat?”

SECOND SECTION

Application no. 52589/13 M.A. against Switzerland lodged on 16 August 2013

STATEMENT OF FACTS

The applicant, an Iranian national, applied for asylum in Switzerland in June 2011. He claimed that after the Iranian government elections on 12 June 2009 and until March 2011 he had regularly participated in demonstrations against the regime and had distributed leaflets criticising the government. In 2011 he had received a court summon to appear before the Revolutionary Court in Teheran. Fearing that he would be detained on this occasion, he left Iran. The domestic authorities dismissed the applicant’s request despite of the fact that in the meantime he had received a judgement of the Revolutionary Court in Teheran sentencing him to imprisonment and lashes. The authorities found that the judgement and the court summons had no value of evidence because the applicant had only submitted the copies of them.

Furthermore, his statements regarding his asylum grounds contained contradictions which raised serious doubts about the applicant’s story on a whole. Everything indicated that the applicant had made up the story regarding his risk of persecution in Iran. He had therefore failed to proof his status as asylum seeker. COMPLAINTS In the event of his expulsion to Iran the applicant fears to be detained and subjected to treatment contrary to Article 3 of the Convention owing to his former political activities in Iran and owing to the judgement of the Revolutionary Court. He states that it was also commonly known that mistreatment and torture are widely-used in Iranian prisons. The applicant adds that he is at particular risk of a treatment contrary to Article 3 of the Convention because he had left Iran illegally.

QUESTION “In the light of the applicant’s claims and the documents which have been submitted in particular the judgment of the Revolutionary Court in Teheran against the applicant, would he face a risk of being subjected to treatment in breach of Article 3 of the Convention if the expulsion order were enforced?”