CtEDO 12.09.2013 Auto

FRĂȚILĂ v. ROMANIA

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
12.09.2013
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Communicated
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2013
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
FRĂȚILĂ v. ROMANIA (CtEDO, 2013)
HUDOC · oficial

Cererea nr. 28514/07 Florin FRĂȚILĂ împotriva României depusă la 28 mai 2007 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Florin Frățilă, este un național român, care s-a născut în 1967 și trăiește în București. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum a prezentat reclamantul, pot fi rezumate după cum urmează. Înregistrarea mărcii "Pandectele Română" Reclamantul a solicitat Oficiului de Stat pentru Marcă și Patenturi (OSIM) să înregistreze "Pandectele Române" ca marcă comercială. Solicitarea sa a fost acordată la 8 septembrie 2000, când OSIM a emis un certificat de înregistrare prin care a oferit protecție pe teritoriul român pentru o perioadă de zece ani. La 19 octombrie 2000, o companie comercială, "Editura Rosetti S.R.L.", care a început să publice un jurnal de lege numit "Pandectele Române", a depus o cerere de înregistrare a aceleiași mărci. La 25 iunie 2001, OSIM și-a respins cererea din cauza faptului că o mărcină identică a fost deja înregistrată pentru aceeași categorie de produse și servicii pe numele reclamantului. Această decizie a devenit finală la 19 octombrie. 2001, când OSIM a respins recursul societății împotriva acestei decizii. Compania nu a depus o plângere de reexaminare la instanța competentă. În ciuda respingerii cererii sale, Editura Rosetti a continuat să publice și să vândă jurnalul de drept cu același nume. La 3 noiembrie 2003, Editura Rosetti a depus o altă cerere de înregistrare a mărcii "Pandectele Române" la OSIM. Prin decizia finală din 23 iunie 2005, OSIM a respins cererea din nou din aceleași motive ca înainte. Procedura instanței de revocare a drepturilor reclamantului Editura Rosetti a interzis o procedură împotriva reclamantului care solicită revocarea drepturilor reclamantului conferite de mărcile comerciale. El a susținut că proprietarul mărcii "Pandectele Române", înregistrat în Registrul mărcilor, "Oficiul de Drept Individual Florin Frățilă", nu a fost considerat nici o persoană fizică, nici o entitate juridică, în conformitate cu art. 3 litera (g) a mărcii Legea. De asemenea, a susținut că un proprietar al mărcii comerciale ar trebui să fie un comerciant și, în conformitate cu Legea 51/1995, un birou de drept individual nu a putut efectua activități comerciale. El a susținut că a înregistrat marca ca persoană fizică și a indicat pur și simplu formularul în care își desfășoară activitatea profesională, și anume un birou de drept individual. În acest sens, el a susținut că în Registrul Marcajelor există mai multe birouri de drept înregistrate în calitate de proprietari de mărci. În sprijinul acestei afirmații, el a prezentat extracte din Bulletinul Oficial al Proprietăților Industriale care indică cel puțin șapte alte birouri de drept înregistrate în calitate de proprietari de marcă de către OSIM. La 17 iunie 2004, județul București a respins acțiunea depusă de Editura Rosetti. Acesta a remarcat că în România, avocații își pot exercita profesiile în birourile individuale de drept, birourile de drept asociate, companiile civile profesionale sau societățile civile profesionale de fiabilitate limitată. Curtea a constatat că proprietarul "Pandectele" Marca română a fost o persoană fizică, Florin Frățilă, care a adăugat la aplicarea sa formă sub care își exercită profesia, "Florin Frățilă Oficiul de Drept Individual". Curtea a subliniat, de asemenea, că menționând că el este avocat ar fi putut fi relevant pentru utilizarea acestei mărci, ținând seama de profilul juridic al publicării. Editura Rosetti a apelat la hotărâre. La 2 decembrie 2004, Curtea de Apel a respins recursul, susținând hotărârea instanței de primă instanță. care, în conformitate cu Legea 51/95, niciuna dintre formele pe care avocatii le-au exercitat avea personalitate juridică. Prin urmare, un birou de drept individual nu a putut solicita înregistrarea unei mărci. Cu toate acestea, în cazul instantaneu proprietarul "Pandectele" Marcă Română ", după cum a apărut din certificatul de înregistrare, a fost o persoană fizică. Limbajul relevant al instanței se citește după cum urmează: „Legea nu prevede nicio sancțiune în cazul în care numele proprietarului este urmat de alte mențiuni. Prin urmare, faptul că titlul privind proprietarul conține în afară de numele unei persoane fizice (Florin Frățilă) menționarea (legea individuală) Oficiul) nu a putut duce la invalidarea certificatului de înregistrare sau la revocarea drepturilor mărcilor comerciale, din cauza faptului că mențiunile suplimentare ar transforma persoana fizică proprietară a mărcii într-o entitate juridică inexistentă." La 10 ianuarie 2005, Editura Rosetti a interzis un recurs asupra punctelor de drept. La 28 noiembrie 2006, Curtea Înaltă de Casare și Justiție a permis recursul asupra punctelor de drept, a anulat cele două decizii anterioare și a reținut dosarul pentru o nouă examinare. Rosetti deținând că „Oficiul de drept individual Florin Frățilă” nu a putut fi considerat ca fiind o persoană fizică sau o entitate juridică și, prin urmare, condițiile prevăzute pentru înregistrarea unei mărci în conformitate cu art. 3 litera (g) din Legea privind mărcile nu au fost îndeplinite. Legea internă relevantă Dispozițiile relevante din Legea 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice sunt următoarele: „În sensul prezentei legi, următoarele termeni și expresii au semnificațiile menționate mai jos: (...) (g) Reclamantul înseamnă persoana fizică sau juridică în numele căruia a fost depusă o cerere de înregistrare a unei mărci.” art. 4 „Dreptul la o mărci este achiziționat și protejat prin înregistrare la Oficiul de Stat pentru Invenții și Marcaje”. art. 6 „În afară de motivele prevăzute la art. 5 alin. (1), înregistrarea unei mărci este, de asemenea, refuzată sau este susceptibilă de a fi anulată, după caz, pentru următoarele motive referitoare: (a) în cazul în care aceaceasta este identică cu o marcă anterioară, și bunurile și serviciile pentru care se aplică înregistrarea sau a fost înregistrată sunt identice cu bunurile și serviciile pentru care marca anterioară este protejată (...)” art. 9 „Dreptul la marca aparține reclamantului care a fost primul care a depus cererea de marcă înregistrării în condițiile prevăzute de lege.” art. 29 „(1) Înregistrarea unei mărci are efect la data depunerii periodice a mărcii și subsista pentru o perioadă de 10 ani.” art. 45 „(l) Orice persoană interesată poate solicita Curtea de District din București, în orice moment în timpul protecției mărcii, pentru revocarea drepturilor conferite de marcă proprietarului: (...) (d) în cazul în care marcă a fost înregistrată de o persoană care nu are capacitatea prevăzută de art. 3 litera (g)”. art. 92 „Oficiul de Stat pentru Invenții și Marcaje este un organism specializat al administrației publice centrale, autoritatea unică pe teritoriul României care asigură protecția mărcilor și a indicațiilor geografice în conformitate cu prezenta lege.” COMPLAINTĂ Reclamantul se plânge în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 din Convenția privind revocarea drepturilor sale conferite de înregistrarea mărcii "Pandectele Române" prin decizia finală a Curții Înalte de Casare și Justiție pronunțată la 28 noiembrie 2006. În cazul în care este cazul, reclamantul a fost privat de posesiile sale în interesul public și în conformitate cu condițiile prevăzute de lege, în sensul acestei dispoziții?

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă