CtEDO 20.09.2013 Auto

YAZAR c. TURQUIE

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
20.09.2013
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2013
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
YAZAR c. TURQUIE (CtEDO, 2013)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A DOUA RĂSPUNSURI NR. 75452/10 K Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de recurentă, pot fi rezumate după cum urmează. În februarie 2002, recurenta, care suferă de dureri menstruale intense și de sângerări abundente, se adresează la mai multe spitale private din Kocaeli, unde medicul curant diagnosti a suferit o hiperplazie endometrială atipică. Recurenta suferă o intervenție chirurgicală TAH + BSO La 16 februarie 2002, recurenta și-a luat concediu de la spital. La 19 februarie 2005, ca urmare a unei ecografii efectuate la Facultatea de Medicină a Universității din Istanbul, medicul Y.S. a constatat prezența unui chist și i-a recomandat să se opereze într-un spital privat. La 25 februarie 2005, ea a suferit o nouă operație la spitalul din Astapa și a venit acasă la 27 februarie 2005. La 7 martie 2005, febrilă și greață, ea s-a dus din nou la Facultatea de Medicină a Universității de la Istanbul, unde medicii au efectuat o ecografie, după care i-au prescris antibiotice. La 9 martie 2005, starea ei de sănătate nu a încetat, reclamanta se adresează de urgență serviciului de intervenții chirurgicale de la spitalul facultății de medicină din quapapa, unde aceasta a suferit o exsudare cauzată de o perforație intestinală. La date nespecificate, recurenta a suferit două intervenții chirurgicale pentru reconstrucția intestinală și drenarea abcesului. La 30 martie 2005, ea s-a întors acasă. La 21 noiembrie 2005, ea s-a dus la spitalul Universității din Kocaeli, unde a suferit o altă operație abdominală. La 13 martie 2006, reclamanta a intentat o acțiune civilă în despăgubire împotriva spitalului privat din Kocaeli, consiliul Universității din Iul, spitalul privat din Capapa, precum și trei medici curanti. August 2007, cel de-al treilea comitet de competență al institutului medico-legal, compus din zece medici, a prezentat un raport, reamintind că reclamanta a suferit o operațiune de În urma diagnosticării hiperplaziei endometriale atipice, raportul menționează că a dezvoltat un chist scos de la o a doua intervenție chirurgicală efectuată de medicul Y.S. Potrivit raportului, prezența adeziunilor abdominale la recurentă a necesitat o a treia intervenție chirurgicală, și a perforației colonului, 11 zile mai târziu, a făcut necesară o operație de colonomie. Raportul arată că, ținând cont de datele patologice, perforația intestinală a putut rezulta dintr-o operație de colonomie. De exemplu, al treilea comitet de competență concluzionează în unanimitate că toate intervențiile au fost întreprinse în scopul de a remedia complicațiile legate de operațiuni și că nu a fost comisă nici o greșeală sau neglijență de către medicii implicați. La o dată nespecificată, un alt raport de experiență întocmit de doi medici de la Facultatea de Medicină din Haitôpe concluzionează că operațiunile efectuate de recurentă au fost efectuate cu atenție, indicând faptul că întreaga suferință a recurentei constituia complicații a căror existență nu putea fi atribuită vinovăției sau neglijenței medicilor curanti. S-a precizat în raportul menționat, printre altele, că: aderarea de care suferea reclamanta se datora a două operații anterioare, și anume apendicelectomie și cezatoriu la operațiunea chirurgicală (TAH) + BSO A fost de succes și că, contrar celor menționate, nota patologică în cauză nu a însemnat că orice instrument ar fi fost uitat în abdomen în timpul acestei operații medicul Y.S. ar fi informat bine reclamanta cu privire la eventualele riscuri ale operațiunii de îndepărtare a chihlimbarului ; (h) nu ar fi comis eroare sau neglijență în măsura în care suferințele apărute ca urmare a intervenției chirurgicale din 25 februarie 2005 au fost cauzate de o complicație. La o dată nespecificată, un profesor în drept a prezentat un raport de analiză juridică conform căruia răspunderea medicilor în cauză nu putea fi angajată. La 14 aprilie 2009, Tribunalul de Mare Instanță din Kocaeli ( La 13 mai 2010, Curtea Supremă a respins acțiunea în litigiu introdusă de reclamantă. GRIEF a invocat art. 2 din Convenție, reclamanta a invocat o încălcare a dreptului său la viață, susținând în principal că problemele sale actuale de sănătate ar fi cauzate de neglijența medicilor săi curanti. În această privință, Comisia precizează că starea sa de sănătate este deteriorată după aceste operațiuni cu o hernie abdominală, și fistule care necesită o intervenție chirurgicală reconstructivă, o constipație cronică care necesită portul permanent de un culpă. Ea se plânge că nu a fost informată de către medici cu privire la consecințele și eventualele riscuri ale operațiunilor pe care nu le-ar fi consimțit. Ea reproșează medicului Y.S. că l-a trimis la un spital privat pentru a-l face să plătească sume mari de bani, ceea ce înseamnă că ar fi putut beneficia de o îngrijire mai bună într-un spital public. Pe baza articolului 6, Comisia denunță o încălcare a dreptului său la un proces echitabil din cauza faptului că instanțele interne nu au luat în considerare în mod corespunzător afirmațiile sale conform cărora formarea chistului și perforația intestinală au fost cauzate de neglijența medicilor. În acest sens, se precizează că o bucată de hârtie ar fi fost uitată în prima operație suferită și că acest lucru ar fi fost stabilit printr-un raport al unui laborator de patologie și citologie din 1 martie 2005. Aceasta precizează că toate aceste afirmații nu au fost luate în considerare în rapoartele de competență și că nici acțiunile lor împotriva acestei chestiuni nu ar fi fost luate în considerare de către instanțele interne. În plus, Comisia contestă concluzia rapoartelor de expertiză, menționând în această privință că suferințele sale nu pot fi explicate prin complicații, ci prin greșelile și greșelile comise de acești medici. Ea susține că raportul celui de-al treilea comitet de competență nu poate fi fiabil în măsura în care unii medici semnatari ar fi fost sancționați profesional. Citând art. 13, recurenta afirmă, de asemenea, că o cale penală ar fi fost oricum inechivocă din cauza prescrierii cauzei. În cazul în care reclamantul nu a răspuns la această întrebare, vă rugăm să furnizați o copie a memoriilor în scris și a oricărui alt document care ar putea detalia acest punct. Având în vedere toate circumstanțele din speță, se poate considera că recurenta a fost victima unei serii de neglijențe medicale care au afectat integritatea sa fizică și psihică, încălcându-se art. 8, sub aspectul său material Având în vedere aceste circumstanțe, procedura civilă diligentă a recurentei a fost în conformitate cu cerințele procedurale inerente art. 8, adică, a fost în măsură să stabilească faptele și eventualele responsabilități care au stat la baza doleanțelor formulate în prezenta cerere? În special, în timpul faptelor incriminate, care a fost cadrul de reglementare care reglementează obligația profesioniștilor din domeniul sănătății de a informa pacienții cu privire la eventualele riscuri ale intervențiilor medicale și de a obține consimțământul prealabil în această privință? În cazul de față, care sunt dovezile scrise care demonstrează că medicii responsabili de tratamentul recurentei au avut în mod corespunzător: Cu alte cuvinte, consimțământul preoperator al recurentei a fost obținut, de fiecare dată când acest lucru se întâmplă, în mod neechivoc de către toți medicii în cauză? Guvernul este invitat să trimită toate formularele și documentele semnate de reclamantă în acest scop.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă