BELFKİ v. TURKEY

Decizia nr. 55686/11 Mohammed BELFKİ împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A doua secțiune), care a stat la 1 octombrie 2013 în calitate de comitet compus din: Dragoljub Popović, președinte, Paulo Pinto de Albuquerque, Helen Keller, judecători și Seçkin Erel, grefierul adjunct al secțiunii interioare, având în vedere cererea depusă la 5 iulie 2011, După deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDIMENTUL Dl. Mohammed Belfki, este un național marochin, născut în 1965 și trăiește în Kırklareli. El este reprezentat în fața Curții de către dl Ferdi Amca, avocat care practică în Antalya. Cererea s-a plâns în temeiul articolelor 3, 5 §§ 1, 2, 3, 4, 5 din Convenția cu privire la presupusa sa detenție ilegală la Kırklareli Gaziosmanpașa Centrul de retragere a străinilor în condițiile proaste de detenție și presupusele maltraturi infligete la el în timpul detenției sale. Reclamantul a fost reținut la Kırklareli Gaziosmanpașa Straniers’ Removal Centre între 27 mai 2010 și 6 ianuarie 2011 și a fost eliberat în ultima dată. Prin scrisorile din 28 septembrie 2012, 9 aprilie și 28 mai 2013 reprezentantul reclamantului a fost solicitat să prezinte o copie a documentului de identitate al reclamantului, să furnizeze informații privind locul în care se află reclamantul și să informeze Curtea cu privire la dacă a fost în contact cu reclamantul și dacă reclamantul a vrut să mențină cererea. Iunie 2013 reprezentantul reclamantului a informat Curtea că nu a putut contacta reclamantul în ciuda tuturor eforturilor sale și că, prin urmare, nu a putut furniza documentul solicitat. Curtea consideră că, în aceste circumstanțe, reclamantul poate fi considerat că nu mai dorește să își continue cererea, în sensul articolului 37 § 1 litera (a) din Convenție (a se vedea, de exemplu, Berfejani și Hajaran c. Turcia (dec.), nr. 18854/07, 12 februarie 2008). În plus, în conformitate cu art. 37 § 1 în amendă , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului. Având în vedere cele de mai sus, este oportun să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să excludă aplicarea din lista sa de cazuri. Seçkin Erel Dragoljub Popović Președintele adjunct al grefierului interimar

SECOND SECTION

DECISION

Application no. 55686/11

Mohammed BELFKİ

against Turkey

The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 1

October 2013 as a Committee composed of:

Dragoljub Popović,

President,

Paulo Pinto de Albuquerque,

Helen Keller,

judges,

and Seçkin Erel,

Acting Deputy Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 5 July 2011,

Having deliberated, decides as follows:

FACTS AND PROCEDURE

The applicant, Mr Mohammed Belfki, is a Moroccan national, who was born in 1965 and lives in Kırklareli. He is represented before the Court by Mr Ferdi Amca, a lawyer practising in Antalya.

The application complained under Articles 3, 5 §§ 1, 2, 3, 4, 5, of the Convention about his alleged unlawful detention at the Kırklareli Gaziosmanpașa Foreigners’ Removal Centre in poor conditions of detention and alleged ill-treatment inflicted on him during his detention. The applicant was detained at the Kırklareli Gaziosmanpașa Foreigners’ Removal Centre between 27 May 2010 and 6 January 2011 and was released at the latter date.

By letters dated 28 September 2012, 9 April and 28 May 2013 the applicant’s representative was requested to submit a copy of the applicant’s identity document, to provide information regarding the applicant’s whereabouts and to inform the Court as to whether he was in contact with the applicant and whether the applicant wished to maintain the application.

In a letter dated

26

June 2013 the applicant’s representative informed the Court that he was not able to contact the applicant despite all his efforts and that therefore he was unable to provide the requested document.

THE LAW

The Court considers that, in these circumstances, the applicant may be regarded as no longer wishing to pursue his application, within the meaning of Article 37 § 1 (a) of the Convention (see, for example,

Berfejani and Hajaran v. Turkey

(dec.), no. 18854/07, 12 February 2008). Furthermore, in accordance with Article 37 § 1

in fine

, the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the continued examination of the case.

In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Seçkin Erel

Dragoljub Popović

Acting Deputy Registrar

President