BİNDAL c. TURQUIE

SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE Cerere nr. 5693/06 Hamza B.N.AL împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 1 octombrie 2013 într-un comitet compus din Dragoljub Popović, președinte, Paulo Pinto de Albuquerque, Helen Keller, judecători, și Seçkin Erel, grefier adjunct al secțiunii f.f., având în vedere cererea formulată anterior la 24 ianuarie 2006, După ce a intenționat, pronunță următoarea decizie FAȚĂ ȘI PROCEDURA Reclamantul, dl Hamza Bindal, este un cetățean turc, născut în 1960 și rezident în Diyarbakr. El a fost reprezentat în fața Curții de către domnul Ö.Y. Biçen, avocat la Diyarbak Invocând articolele 5, 6 și 13 din Convenție, reclamantul se plângea de legalitatea și durata deținerii suferite de acesta, precum și de absența unei acțiuni efective care ar putea remedia această cauză.

Plângerile formulate de reclamant în temeiul articolului 5 alineatul (1) și al articolului 3 din convenție au fost comunicate guvernului care și-a transmis observațiile cu privire la admisibilitate și la temeinicia acestora. Aceste observații au fost adresate reclamantului care a fost invitat să își prezinte observațiile. Scrisoarea modulului a rămas fără răspuns. Prin scrisoarea recomandată cu confirmare de primire din 29 aprilie 2013, în temeiul articolului 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție, Curtea a atras atenția reclamantului asupra faptului că termenul care i-a fost acordat a fost stabilită pentru prezentarea observațiilor sale a fost … În lumina celor de mai sus, Curtea concluzionează că reclamantul nu mai dorește să își mențină cererea [art. 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție].

În absența unor circumstanțe speciale care privesc respectarea drepturilor garantate de Convenție sau a protocoalelor sale, Curtea consideră că nu se mai justifică continuarea examinării cererii, în sensul articolului 37 alineatul (1) din Convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. Seçkin Erel Dragoljub Popović Director adjunct f.f. Președinte

DEUXIÈME SECTION

DÉCISION Requête n o 5693/06 Hamza BİNDAL contre la Turquie La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 1 er octobre 2013 en un comité composé de : Dragoljub Popović, président, Paulo Pinto de Albuquerque, Helen Keller, juges, et de Seçkin Erel, greffier adjoint de section f.f., Vu la requête susmentionnée introduite le 24 janvier 2006, Après en avoir délibéré, rend la décision suivante :

FAITS ET PROCÉDURE

Le requérant, M. Hamza Bindal, est un ressortissant turc, né en 1960 et résidant à Diyarbakır. Il a été représenté devant la Cour par M e Ö.Y. Biçen, avocat à Diyarbakır. Le gouvernement turc (« le Gouvernement ») a été représenté par son agent. Invoquant les articles 5, 6 et 13 de la Convention, le requérant se plaignait de la légalité et de la durée de la détention subie par lui ainsi que de l’absence d’un recours effectif susceptible de remédier à ce grief. Les griefs du requérant tirés de l’article 5 §§ 1 et 3 de la Convention ont été communiqués au gouvernement qui a transmis ses observations sur la recevabilité et le bien-fondé de ceux-ci. Ces observations ont été adressées au requérant qui a été invité à présenter les siennes.

La lettre du Greffe est demeurée sans réponse. Par une lettre recommandée avec accusé de réception du 29 avril 2013, sur le fondement de l’article 37 § 1 a) de la Convention, la Cour a attiré l’attention du requérant sur le fait que le délai qui lui était imparti pour la présentation de ses observations était échu et qu’il n’en avait pas sollicité la prolongation. Elle a en outre précisé qu’aux termes de ce même article, elle pouvait rayer une requête du rôle lorsque, comme en l’espèce, les circonstances donnent à penser que le requérant n’entend pas maintenir celle-ci. La lettre est bien parvenue au requérant qui n’y a pas répondu. EN DROIT A la lumière de ce qui précède, la Cour conclut que le requérant n’entend plus maintenir sa requête (article 37 § 1 a) de la Convention).

En l’absence de circonstances particulières touchant au respect des droits garantis par la Convention ou ses Protocoles, la Cour considère qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête, au sens de l’article 37 § 1 de la Convention. Il y a donc lieu de rayer l’affaire du rôle. Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité, Décide de rayer la requête du rôle. Seçkin Erel Dragoljub Popović Greffier adjoint f.f. Président