YILDIRIM c. TURQUIE

SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE Cerere nr. 24478/08 Abdurrahman YILDIRIM împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care se află la 15 octombrie 2013 într-un comitet compus din Dragoljub Popović, președinte, Paulo Pinto de Albuquerque, Helen Keller, judecători, și Seçkin Erel, grefier adjunct al secțiunii f.f., având în vedere cererea formulată anterior la 15 mai 2008, După ce a deliberat, face următoarea decizie FACTE ȘI PROCEDURA Reclamantul, domnul Abdurrahman Y Invocând articolele 6, 8 și 13 din Convenție, reclamantul se plângea de refuzul autorităților judiciare de a adresa o scrisoare destinatarului său. Plângerile reclamantului au fost comunicate guvernului care și-a transmis observațiile cu privire la admisibilitate și la temeinicia acestora.

Aceste observații au fost adresate reclamantului care a fost invitat să își prezinte observațiile. Scrisoarea modulului a rămas fără răspuns. Prin scrisoarea recomandată cu confirmare de primire din 26 iunie 2013, în temeiul articolului 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție, Curtea a atras atenția reclamantului asupra faptului că termenul care i-a fost acordat pentru prezentarea observațiilor sale a fost mai scurt și că nu a solicitat prelungirea. În plus, Comisia a precizat că, în termenii aceluiași articol, ar putea elimina o cerere din rol atunci când, ca și în cazul de față, circumstanțele sugerează că reclamantul nu intenționează să o mențină. Scrisoarea a ajuns la adresa indicată de avocatul reclamantului, care nu a răspuns.

În lumina celor de mai sus, Curtea concluzionează că reclamantul nu mai dorește să își mențină cererea [art. 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție]. În absența unor circumstanțe speciale care privesc respectarea drepturilor garantate de Convenție sau a protocoalelor sale, Curtea consideră că nu se mai justifică continuarea examinării cererii, în sensul articolului 37 alineatul (1) din Convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. Seçkin Erel Dragoljub Popović Director adjunct f.f. Președinte

DEUXIÈME SECTION

DÉCISION Requête n o 24478/08 Abdurrahman YILDIRIM contre la Turquie La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 15 octobre 2013 en un comité composé de : Dragoljub Popović, président, Paulo Pinto de Albuquerque, Helen Keller, juges, et de Seçkin Erel, greffier adjoint de section f.f., Vu la requête susmentionnée introduite le 15 mai 2008, Après en avoir délibéré, rend la décision suivante :

FAITS ET PROCÉDURE

Le requérant, M. Abdurrahman Yıldırım, est un ressortissant turc né en 1974. Lors de l’introduction de la requête il était détenu à la prison de type F de Bolu. Il a été représenté devant la Cour par M e M. Vargün, avocat à Ankara. Le gouvernement turc (« le Gouvernement ») a été représenté par son agent. Invoquant les articles 6, 8 et 13 de la Convention, le requérant se plaignait du refus des autorités pénitentiaires d’expédier une lettre à son destinataire. Les griefs du requérant ont été communiqués au Gouvernement qui a transmis ses observations sur la recevabilité et le bien-fondé de ceux-ci. Ces observations ont été adressées au requérant qui a été invité à présenter les siennes. La lettre du Greffe est demeurée sans réponse.

Par une lettre recommandée avec accusé de réception du 26 juin 2013, sur le fondement de l’article 37 § 1 a) de la Convention, la Cour a attiré l’attention du requérant sur le fait que le délai qui lui était imparti pour la présentation de ses observations était échu et qu’il n’en avait pas sollicité la prolongation. Elle a en outre précisé qu’aux termes de ce même article, elle pouvait rayer une requête du rôle lorsque, comme en l’espèce, les circonstances donnent à penser que le requérant n’entend pas maintenir celle-ci. La lettre est bien parvenue à l’adresse indiquée par l’avocat du requérant, qui n’y a pas répondu. EN DROIT A la lumière de ce qui précède, la Cour conclut que le requérant n’entend plus maintenir sa requête (article 37 § 1 a) de la Convention).

En l’absence de circonstances particulières touchant au respect des droits garantis par la Convention ou ses Protocoles, la Cour considère qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête, au sens de l’article 37 § 1 de la Convention. Il y a donc lieu de rayer l’affaire du rôle. Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité, Décide de rayer la requête du rôle. Seçkin Erel Dragoljub Popović Greffier adjoint f.f. Président