AKDENİZ c. TURQUIE

SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE Cerere nr. 51452/08 Seyithan AKDEN ElectroluxZ împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 15 octombrie 2013 într-un comitet compus din Dragoljub Popović, președinte, Paulo Pinto de Albuquerque, Helen Keller, judecători, și Seçkin Erel, grefier adjunct al secțiunii f.f., având în vedere cererea formulată anterior la 3 octombrie 2008, După ce a deliberat, face următoarea decizie FACTE ȘI PROCEDURA Reclamantul, domnul Seyithan Akdeniz, este un resortisant turc născut în 1974. La introducerea cererii, acesta a fost deținut în închisoarea Diyarbakr. Este reprezentat în fața Curții de către domnul N. Solak Akay și V. Akay, avocați în Frankfurt. Guvernul turc ( Invocând articolele 10 și 14 din Convenție, reclamantul s-a plâns de refuzul administrației naționale de a-i permite să primească un ziar. Cererea a fost comunicată guvernului care și-a prezentat observațiile cu privire la admisibilitate și la temeinicia acesteia. Aceste observații au fost adresate reclamantului care a fost invitat să își prezinte observațiile. Scrisoarea modulului a rămas fără răspuns. Prin scrisoarea recomandată cu confirmare de primire din 16 martie 2010, în temeiul articolului 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție, Curtea a atras atenția reclamantului asupra faptului că termenul care i-a fost acordat pentru prezentarea observațiilor sale a fost mai scurt și că nu a solicitat prelungirea. În plus, Comisia a precizat că, în termenii aceluiași articol, putea să șteargă o cerere din rol atunci când, ca și în cazul de față, circumstanțele sugerează că reclamantul nu intenționează să o mențină. La 22 martie 2010, scrisoarea a ajuns la adresa avocaților reclamantului și a rămas fără răspuns. În lumina celor de mai sus, Curtea concluzionează că reclamantul nu mai dorește să își mențină cererea [art. 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție]. În absența unor circumstanțe speciale care privesc respectarea drepturilor garantate de Convenție sau a protocoalelor sale, Curtea consideră că nu se mai justifică continuarea examinării cererii, în sensul articolului 37 alineatul (1) din Convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. Seçkin Erel Dragoljub Popović Director adjunct f.f. Președinte

DEUXIÈME SECTION

DÉCISION

Requête n

o

51452/08

Seyithan AKDENİZ

contre la Turquie

La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 15 octobre 2013 en un comité composé de

:

Dragoljub Popović,

président,

Paulo Pinto de Albuquerque,

Helen Keller,

juges,

et de Seçkin Erel,

greffier adjoint

de section f.f.,

Vu la requête susmentionnée introduite le 3 octobre 2008,

Après en avoir délibéré, rend la décision suivante

:

FAITS ET PROCÉDURE

Le requérant, M. Seyithan Akdeniz, est un ressortissant turc né en 1974. Lors de l’introduction de la requête, il était détenu à la prison de Diyarbakır. Il est représenté devant la Cour par M

es

N. Solak Akay et V. Akay, avocats à Francfort.

Le gouvernement turc («

le Gouvernement

») est représenté par son agent.

Invoquant les articles 10 et 14 de la Convention, le requérant se plaignait du refus de l’administration pénitentiaire de lui permettre de recevoir un journal.

La requête a été communiquée au Gouvernement qui a transmis ses observations sur la recevabilité et le bien-fondé de celle-ci. Ces observations ont été adressées au requérant qui a été invité à présenter les siennes. La lettre du Greffe est demeurée sans réponse.

Par une lettre recommandée avec accusé de réception du 16 mars 2010, sur le fondement de l’article 37 § 1 a) de la Convention, la Cour a attiré l’attention du requérant sur le fait que le délai qui lui

était imparti pour la présentation de ses observations était échu et qu’il n’en avait pas sollicité la prolongation. Elle a en outre précisé qu’aux termes de ce même article, elle pouvait rayer une requête du rôle lorsque, comme en l’espèce, les circonstances donnent à penser que le requérant n’entend pas maintenir celle-ci. Le 22 mars 2010, la lettre est bien parvenue à l’adresse des avocats du requérant. Elle est demeurée sans réponse.

EN DROIT

A la lumière de ce qui précède, la Cour conclut que le requérant n’entend plus maintenir sa requête (article 37 § 1 a) de la Convention). En l’absence de circonstances particulières touchant au respect des droits garantis par la Convention ou ses Protocoles, la Cour considère qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête, au sens de l’article 37 § 1 de la Convention.

Il y a donc lieu de rayer l’affaire du rôle.

Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,

Décide

de rayer la requête du rôle.

Seçkin Erel

Dragoljub Popović

Greffier adjoint f.f.

Président