TEKKILIÇ c. TURQUIE

SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE Cerere nr. 1928/07 Aytekin TEKKLIÇ împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 4 septembrie 2012 într-un comitet compus din Dragoljub Popović, președinte, András Sajó, Paulo Pinto de Albuquerque, judecători, și Françoise Elens-Passos, graffière de secțiune, având în vedere cererea formulată anterior la 28 decembrie 2006, După ce a intenționat, pronunță următoarea decizie în fața Curții pe care a reprezentat-o dl Aytekin Tekkćlç, este un cetățean turc născut în 1968 și rezident în Zmir. El a fost reprezentat în fața Curții de către dl Peydahl Invocând art. 6 din Convenție, reclamantul se plângea, printre altele, de lipsa de echitate a două proceduri care se aflau în fața instanțelor naționale. Pe baza articolului 13 din Convenție, acesta a susținut, de asemenea, lipsa de eficiență a căilor de atac în dreptul intern. Cererea a fost comunicată guvernului care și-a transmis observațiile cu privire la admisibilitate și la temeinicia acesteia. Aceste observații au fost adresate reclamantului care a fost invitat să își prezinte observațiile. Scrisoarea modulului a rămas fără răspuns. Printr-o scrisoare recomandată cu confirmare de primire din data de 10 martie 2011, în temeiul articolului 37 alineatul (1) litera (a) din convenție, Curtea a atras atenția avocatului reclamantului asupra faptului că termenul care i-a fost acordat pentru prezentarea observațiilor sale a fost În plus, Comisia a precizat că, în termenii aceluiași articol, ar putea elimina o cerere din rol atunci când, ca și în cazul de față, circumstanțele sugerează că reclamantul nu intenționează să o mențină. Scrisoarea a ajuns la adresa indicată de avocatul reclamantului, care nu a răspuns. În lumina celor de mai sus, Curtea concluzionează că reclamantul nu mai dorește să își mențină cererea [art. 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție]. În absența unor circumstanțe speciale care privesc respectarea drepturilor garantate de Convenție sau a protocoalelor sale, Curtea consideră că nu se mai justifică continuarea examinării cererii, în sensul articolului 37 alineatul (1) din Convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. Francoise Elens-Passos Dragoljub Popović Director adjunct

DEUXIÈME SECTION

DÉCISION

Requête n

o

1928/07

Aytekin TEKKILIÇ

contre la Turquie

La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 4 septembre 2012 en un comité composé de

:

Dragoljub Popović,

président,

András Sajó,

Paulo Pinto de Albuquerque,

juges,

et de Françoise Elens-Passos,

greffière adjointe

de section,

Vu la requête susmentionnée introduite le 28 décembre 2006,

Après en avoir délibéré, rend la décision suivante

:

EN FAIT

Le requérant, M. Aytekin Tekkılıç, est un ressortissant turc né en 1968 et résidant à İzmir. Il a été représenté devant la Cour par M

e

H.

Peydahlıoğlu, avocat à İzmir. Le gouvernement turc («

le Gouvernement

») a été représenté par son agent.

Invoquant l’article 6 de la Convention, le requérant se plaignait notamment du manque d’équité de deux procédures qui s’étaient déroulées devant les juridictions nationales. Se fondant sur l’article 13 de la Convention, il alléguait également l’absence d’efficacité des voies de recours en droit interne.

La requête a été communiquée au Gouvernement qui a transmis ses observations sur la recevabilité et le bien-fondé de celle-ci. Ces observations ont été adressées au requérant qui a été invité à présenter les siennes. La lettre du Greffe est demeurée sans réponse.

Par une lettre recommandée avec accusé de réception du 10

mars 2011, sur le fondement de l’article 37 § 1 a) de la Convention, la Cour a attiré l’attention de l’avocat du requérant sur le fait que le délai qui lui

était imparti pour la présentation de ses observations était échu et qu’il n’en avait pas sollicité la prolongation. Elle a en outre précisé qu’aux termes de ce même article, elle pouvait rayer une requête du rôle lorsque, comme en l’espèce, les circonstances donnent à penser que le requérant n’entend pas maintenir celle-ci. La lettre est bien parvenue à l’adresse indiquée par l’avocat du requérant, qui n’y a pas répondu.

EN DROIT

A la lumière de ce qui précède, la Cour conclut que le requérant n’entend plus maintenir sa requête (article 37 § 1 a) de la Convention). En l’absence de circonstances particulières touchant au respect des droits garantis par la Convention ou ses Protocoles, la Cour considère qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête, au sens de l’article 37 § 1 de la Convention.

Il y a donc lieu de rayer l’affaire du rôle.

Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,

Décide

de rayer la requête du rôle.

Françoise Elens-Passos

Dragoljub Popović

Greffière adjointe

Président