CtEDO 10.12.2013 Auto

EROĞLU ET AUTRES c. TURQUIE

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
10.12.2013
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Radiation du rôle
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2013
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
EROĞLU ET AUTRES c. TURQUIE (CtEDO, 2013)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE Cerere nr. 65194/10 Tayyyar ERO 368/LU și alții împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care se află la 10 decembrie 2013 într-un comitet compus din Dragoljub Popović, președinte, Paulo Pinto de Albuquerque, Helen Keller, judecători, și Marialena Tsirli, graffière de secțiune f.f Având în vedere cererea formulată anterior la 20 august 2010, Având în vedere declarația depusă de guvernul pârât la 23 august 2013 și invitând Curtea să șteargă cererea de rol, După ce a deliberat, face următoarea decizie FACUTĂ ȘI PROCEDURA Reclamanții domnului Tayyyar Eroiul și domnului meu Resmiye Vatansever și Zeliha Bulut, sunt cetățeni turci. Primul reclamant s-a născut în 1982, iar ceilalți doi s-au născut în 1973. Ei sunt reprezentați în fața Curții de către dl Kanar, avocat la Istanbul. Guvernul turc a fost reprezentat de agentul său. Invocând art. 5 §§ 3 și 4 din Convenție, reclamanții se plângeau de durata detenției provizorii suferite de aceștia și de absența unei acțiuni efective pentru contestarea acesteia. În plus, invocând art. 6 din Convenție, aceștia se plângeau de durata procedurii penale diligente împotriva lor. În temeiul articolului 5 alineatul (1) litera (a) din convenție, au fost comunicate autorităților publice obiecțiile formulate în temeiul articolelor 5 alineatul (3) și 4 din convenție și al articolului 6 din convenție. Astfel cum reiese din dosar, de la condamnarea lor de către instanța judecătorească din Ankara la 13 noiembrie 2012, reclamanții sunt reținuți în temeiul articolului 5 alineatul (1) litera (a) din convenție. Reclamanții s-au plâns de durata detenției lor provizorii și de lipsa unei căi de atac efective prin intermediul căreia ar fi putut contesta această măsură, precum și de durata procedurii penale diligente împotriva lor. Ei invocau articolele 5 alineatul (3) și 4 și 6 din convenție. După eșecul încercărilor de soluționare amiabilă, printr-o scrisoare din 23 aprilie 2003. August 2013 Guvernul a informat Curtea că a luat în considerare formularea unei declarații unilaterale pentru a rezolva problema ridicată de cerere. În plus, a invitat Curtea să elimine rolul Curții în aplicarea articolului 37 din convenție. The Government hereby wish to express by the way of unilateral declaration its acknowledgement of the unreasonable lengths of the applicants The Government also would like to acknowledge that the applicants. right to challenge lawfulness of their detention did not miet the standards enshrined in Article 5/4 of the convention. Consequently, the Government are preged to pay to pay 5,900 (five thousand and nine hundred) euro (EUR) to Mr Tayyyar Eroilu and Ms Resmiye Vatansever each and EUR 5,500 (five thousand and Five hundred) to doamna Zeliha Bulut to cover any and all pecuniary and moraly damage as well as costs and expenses, plus any tax that may be încarcable to the aplicants. Acestea sunt sums, which are to cover any pecuniary and moraly damage as well as costs and expenses will be converted into the national currency at the rate applicable on the date of payment, and will be free of any further impozits that may be applicable. It will be plata within three months from the data of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay this sum within the said three-month-period, the Government undertake to pay simplu interest on it, from expiry of that period until the settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus treie percentage puncts. The payment will constitute the final resolution of the case. The Government prin urmare invită Court to strike the present case out of the list of cases. They suggest that the present declaration might be acceptd by the Court as Cu toate că este invitat să facă acest lucru printr-o scrisoare din 30 august 2013, recurenta nu se pronunță asupra propunerii guvernului. Curtea amintește că, în conformitate cu art. 37 din convenție, în orice moment al procedurii, aceasta poate decide să elimine o cerere din rol atunci când circumstanțele la care se face referire la literele (a), (b) sau (c) de la alineatul (1) din articolul menționat. pentru orice alt motiv pe care Curtea îl constată că există, nu mai este justificat să se continue examinarea cererii Curții amintește, de asemenea, că, în anumite circumstanțe, poate fi indicat să se elimine o cerere din rol în temeiul articolului 37 alineatul (1) litera (c) pe baza unei declarații unilaterale a guvernului pârât, chiar dacă reclamantul dorește ca examinarea cauzei să aibă loc. În acest scop, Curtea trebuie să examineze îndeaproape declarația pe baza principiilor consacrate de jurisprudența sa, în special Hotărârea Tahsin Acar Tahsin Acar c. Turcia (întrebare preliminară) [GC], 26307/95, § 77, CEDH 2003 VI, WAZA Spółka z o.o. c. Polonia (dec.) n 11602/02, 26 iunie 2007 și Sulwińska c. Polonia (dec.) n 28953/03). Curtea a stabilit într-o serie de cauze, inclusiv cele îndreptate împotriva Turciei, practica sa în ceea ce privește obiecțiunile întemeiate pe durata detenției provizorii, pe lipsa unei căi de atac efective pentru a contesta această măsură și pe durata procedurii (a se vedea, de exemplu, Cahit Demirel c. Turcia, n 18623/03, 7 iulie 2009 și Daneshpayeh c. Turcia, 21086/04, 16 iulie 2009). Având în vedere natura concesiunilor pe care o cuprinde declarația guvernului, precum și suma de la c). În această privință, trebuie subliniat faptul că Curtea acordă o importanță deosebită faptului că reținerea provizorie a reclamanților s-a încheiat la 28 august 2012 (Zdziarski c. Polonia, n 14239/09, § 24, 25 ianuarie 2011 și Beniak c. Polonia, n 46117/07, § 22, 1 iunie 2010). În plus, în lumina considerațiilor de mai sus și în special având în vedere jurisprudența sa clară și abundentă cu privire la acest subiect, Curtea consideră că respectarea drepturilor omului garantate prin convenție și a protocoalelor sale nu impune ca aceasta să nu fie supusă examinării cererii (art. 37 § in fine) În sfârșit, Curtea subliniază că, în cazul în care guvernul nu ar respecta termenii declarației sale unilaterale, cererea ar putea fi reinclusă în rolul în temeiul articolului 37 alineatul (2) din Convenție (Josipović c. Serbia (dec.), nr. 18369/07, 4 martie 2008). Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, Pred act termenii declarației guvernului pârât cu privire la cererea și modalitățile prevăzute pentru asigurarea respectării angajamentelor astfel asumate decid să elimine cererea de rol în temeiul articolului 37 alineatul (1) litera (c) din convenție. Marialena Tsirli Dragoljub Popović Modulul adjunct f.f. Președintele

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă