CtEDO 07.10.2013 Auto

PREDESCU c. ROUMANIE

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
07.10.2013
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2013
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
PREDESCU c. ROUMANIE (CtEDO, 2013)
HUDOC · oficial

Secțiunea a treia Cerere nr. 29751/09 Ghiulfer PREDESCU împotriva României introdusă la 26 mai 2009 EXPOSAT DE FAPTE recurenta, dl Ghiulfer Predescu, este un resortisant român născut în 1956 și rezident în Constanța. Ea este reprezentată în fața Curții de către domnul D.O. Hatneanu, avocat în București. Circumstanțele speței Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de recurentă, pot fi rezumate după cum urmează. Contextul cauzei în noaptea de 12-13 august 2006, un grup de aproximativ 30 de persoane a distrus mai multe bunuri aparținând diferitelor persoane fizice și juridice din orașul Mamaia. A doua zi după aceste evenimente, reclamanta, jurnalistă din o zi, a fost invitată să participe la o dezbatere televizată organizată de Realitatea TV. . R.M., primarul orașului Constanța și N.C., președintele consiliului departamental, au fost, de asemenea, invitați, în calitate de reprezentanți ai autorităților locale și ai partenerilor de afaceri în hotelul vizat de incidentul respectiv. Partea relevantă a transcrierii emisiunii se citește după cum urmează: A.G., în calitate de moderator, adresa [reclamanta], jurnalistă la Constanța : Despre ce este vorba, există clanuri, care sunt aceste persoane despre care se vorbește [recționara]: Este vorba despre clanuri, care este bine cunoscut, orașul Constanța este împărțit între acoliți și criticii R.M. Mai exact, este vorba despre clanul V., adică clanul fraților V. care este în război cu acoliții R.M. Acest război durează de câțiva ani și este de înainte de asta frații V. și R.M. au fost prieteni buni. Despărțirea sa este produsă la momentul de construcție a hotelului O., apoi a existat crăpătură cu cuțitul de la roțile mașinii R.M. în fața Hotelului F., în Mamaia. La momentul respectiv, primarul a declarat că a făcut într-adevăr ca frații V. Poliția nu a reușit să rezolve cazul. Un alt incident a avut loc acum doi ani, în satul de vacanță, unde frații V au o mare influență; de fapt, ei dețin acest caz și nimeni nu se mișcă fără acordul lor. A izbucnit un scandal, reporterii TV N. au fost atacați, camerele lor au fost distruse de acoliții fraților V. Și aseară am asistat la incidentul care a avut loc în fața hotelului F. Dar nucleul problemei nu este conflictul dintre R.M. și frații V. Se pare că este vorba despre pretenții la alte niveluri, într-o ierarhie. Ca întâmplător, una dintre persoanele atacate aseară în fața hotelului F. este cea care a fost eliberata de instanta de apel Constanta, dupa o cerere expresa din partea procurorilor. Cu el, G., un alt reprezentant al lumii interlope. Aceasta este genul de oameni care lupta. Lumea lor este inchisa si politistii le vad astfel. Este foarte dificil sa intre in ea. ; ei nu depun plângere unii împotriva altora. (...) Căci niciodată nu se termină cu un dosar penal. Și dacă există un dosar penal, iată ce se întâmplă, el este considerat un înger, fie că el nu prezintă nici un pericol pentru ordinea publică. Pentru ce? Căci ei au în spatele lor o mare putere financiară. A.G. : Limbă pe care o descrii este cea a unui oraș sfâșiat de clanurile interlope ale căror delincvenți se luptă cu primarul, acesta din urmă este partener de afaceri alături de președintele consiliului de departament și în timpul nopții totul se poate întâmpla pentru că poliția a făcut un pact (...) și nu vrea să pedepsească pe nimeni. : În ultima vreme, poliția își face treaba, așa cum am spus deja. Cu excepția faptului că ea nu reușește să vadă rezultatul... justiția este cea care intervine în cele din urmă, așa cum l-ați văzut deja. Acum doi ani, când a avut loc marea luptă în centrul orașului, în fața tuturor locuitorilor, când clanurile G. au fost opuse clanului P., polițiștii nu au intervenit imediat deoarece, potrivit afirmațiilor lor, a fost vorba despre acoliții R.M. și se temeau, deoarece R.M. era primarul orașului (...). Singurele victime au fost șefii poliției municipale care au fost expulzați; nimic nu s-a întâmplat cu agresorii identificați. A.G. : Jai l'imprimarea care a rezultat din aceasta este o imagine a unui oraș neguvernat, în care delincvenții se plimbă liber și primarul luptă diferite clanuri. S Nu știu cine, V., nici măcar nu-l cunosc, nu l-am văzut vreodată în viața mea și n-am vorbit niciodată cu el. ...Ca partener de afaceri în nu știu ce hotel. În acest fel, acum doi ani, în timpul campaniei electorale, el a fost menționat și: R.M. a furat, a construit hoteluri (...). Iar DNA, poliția și procurorii investighează acest lucru de un an și opt luni, fără să poată trage un simplu cap de acuzare. Acestea sunt basme... [rectoreasa] dorește să creeze o imagine a unui oraș demonic, în care primarul conduce totul, face contrabandă, este implicat în clanuri, cu Kalachnikov și gărzi de corp. A.G. : În cazul DNA, sunt de acord că ar putea fi vorba de o răzbunare politică. Pot să cred că suntem în România. R.M. : Nu am spus asta. A.G. :Sôil sailia este o răzbunare politică, România fiind o țară în care se întâmplă astfel de lucruri, cred, de asemenea, că acest conflict a fost generat de o acțiune, sau una dintre activitățile dvs. anterioare, sau asociații; poate că ați avut relații cu ei și în acest context au venit să vandalizeze hotelul dvs. R.M. : Domnule A.G., [rectoreasa] este jurnalistă, ea ar fi trebuit să prezinte un document al Camerei de Comerț pentru a dovedi că sunt partener de afaceri. Totuși, ea nu îl prezintă pentru că totul este ireal. Personal, am cerut poliției să ia cuvântul și să-i aresteze pe cei vinovați. (...) Nu cunosc persoanele care s-au bătut. Nu-mi pasă ce fac ei în timpul liber, de ce se ceartă. Jai a spus că este inacceptabil să vezi 40 de persoane înarmate cu topoare. pe cine identifică și îi prind pe vinovați. Restul sunt doar fanteziile lui [rectoreasa], demne de un spital de psihiatrie. A.G.: (.) Iată ce spune primarul, totul ar fi ireal... [Plângătoare] : Ceea ce am spus deja, am spus în calitate de observator de zi cu zi. Timp de mai mulți ani, toate acestea au fost observate, discutate și luate în considerare. Am prezentat o imagine generală a situației. R.M. : Și toate acestea trebuie să fie dovedite. [Recurenta] : Nu poți, domnule primar. R.M. : Ca și alți jurnaliști, ați învățat să-i târâți pe alții în noroi, fără nici o dovadă în sprijinul lor. [Repeta] : Dacă am înțeles bine, el nu îi cunoaște pe frații V., dar dacă îi cunoaște bine, dar nu contează.... R.M. : Dar eu nu-i cunosc, dovediți contrariul dacă vă place ; n-am vorbit cu niciunul dintre ei, nu-i cunosc, nu-i mai minți (...). [Repetarea] : ... am ajuns la următoarea situație Asta nu înseamnă că R.M. sau V. controlează aceste conflicte. Știți ce se întâmplă în lumea oamenilor obișnuiți. Sunt puternic pentru că reprezint R.M., care este primar. Sau eu sunt mai puternic pentru că frații V. îmi asigură spatele, au benzinării, companii de transport, cluburi, discoteci și gărzi de corp. Acesta este subiectul nostru sau cel referitor la cei 30 de oameni cu topoare A.G.: Acest lucru s-a întâmplat în mare parte. [Recurenta] : Domnule R.M., nu am spus că ați comandat acest atac. Într-adevăr, este vorba despre ceea ce se întâmplă de mai mulți ani în orașul Constanța. A.G. : De fapt, avem de-a face cu o bandă de delincvenți, nu contează cu cine sunt asociați, sau cine este în spatele lor și îi susține, acești oameni erau pe străzi, au făcut zgomote și, ca simplu cetățean, sunt nemulțumit că nu i-am văzut arestați. Acesta este singurul lucru pe care îl pot spune, în afară de conotațiile politice și conotațiile clanurilor. Mă adresez acum dlui M.P., sociolog, specialist în evenimente violente. Acest tip de incident, cum credeți? (...). M.P. :: C a fost consecința unui defect de organizare socială în orașul în cauză. Aș dori să fac o mică paranteză. Domnilor R.M. și N.C. În ce calitate au intervenit ei în această emisiune, cea a partenerilor de afaceri la Hotel Flora sau a administratorilor orașului Constanța Pentru că, de exemplu, să târască în noroi poliția, care este subordonat primăriei, este un gest de prost gust. A.G.: C : Domnule primar cere o dovadă, cea a eficienței. Dovada eficienței este că aseară s-a petrecut un eveniment absolut inexplicabil, dacă nu atipic, pentru o România modernă, cu oameni care trăiesc în clanuri, cu comportament de clan, cu săbii și cuțite, un comportament specific în secolul al XIV-lea (...) este absolut ridicol. A.G. : Dumnezeu să ne ferească de M.P. : (...) Aș cere ceva de la domnul R.M. dacă este încă în direct (...) trebuie să știți că primarii lumii, cum ar fi Giuliani sau Chirac, au avut ceea ce se numește politici urbane de prevenire și că au fost direct implicați în acestea. Eu vorbesc despre o perspectivă sociologică, un domeniu pe care îl stăpânesc bine. Relația dvs cu instituțiile care vă acuză astăzi într-un fel sau altul nu mai este interesată. Aveți un proiect de politică urbană de prevenire? Pentru că dacă ar fi cazul, astfel de evenimente nu s-ar mai întâmpla. (...) A.G.: Vă mulțumesc, în această seară am avut, în emisiunea noastră [rectoreasa], M.U. și oaspeții N.C. Și R.M., primarul orașului Constanța, precum și sociologul M.P., analist, specialist în evenimente violente. Istoria pe care am urmat-o este o poveste violentă. Poliția, ineficace, reacționează foarte târziu, într-un mod altruist, fără a convinge că știe ce face sau ce face ea, dar, în același timp, numele primarului R.M. și al partenerilor săi de afaceri sunt legate din nou de un caz ciudat și toate aceste cazuri ciudate, care, citez, au nevoie de dovezi. În opinia mea, în această poveste cei doi șefi sunt de asemenea vinovați, poliția este de asemenea vinovată și noi suntem, deoarece tolerăm autoritățile incapabile. Vă mulțumesc. La 24 octombrie 2006, R.M. sesizează Tribunalul de Primă Instanță din Constanța cu privire la o acțiune care intenționează să inițieze răspunderea civilă a reclamantei, invocând art. 99-9299 din vechiul cod civil, ca urmare a declarațiilor făcute în timpul emisiunii: 50.000 RON (aproximativ 14) 000 EUR) în legătură cu prejudiciul moral, precum și obligația recurentei de a publica o scrisoare în limba engleză într-un ziar de mare tragere. El a denunțat dreptul la o bună reputație și onoare datorită asocierii sale cu persoanele la originea evenimentelor din 12 august 2006. Prin hotărârea din 18 octombrie 2007, Tribunalul de Primă Instanță din Constanța a respins acțiunea ca fiind vădit nefondată. Primii judecători au analizat expresiile utilizate de reclamantă, cum ar fi: A se vedea, de asemenea, hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauzele conexate C-78/08-C-82/08-C-82/08, ECLI:EU:C:2008:291, punctul 66. Tribunalul a făcut apoi trimitere la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a hotărât că reclamanta nu a avut la dispoziție un atac personal asupra adresei R.M. și că simplul fapt că a adus în discuție relații (de sau nu) între frații V. și R.M. nu era în măsură să ajungă la o atingere suficient de importantă a reputației acestuia. Potrivit primilor judecători, reclamanta a răspuns la întrebările adresate de moderatorul emisiunii, încercând să prezinte explicații obiective ale afirmațiilor sale, care erau, de altfel, înțelese de numeroase articole din presa locală, precum și de o publicație specializată în jurnalism d Jurnaliștii de . Tribunalul concluzionează că, ținând cont de contextul inițial al emisiunii, reclamanta nu a avut nici o intenție de a aduce atingere bunei reputații a R.M., ci doar de a dezbate chestiuni de interes general. R.M. a solicitat această hotărâre. La 29 mai 2008, tribunalul județ din Constanța a primit recursul, a modificat hotărârea și a ordonat recurentei să plătească R.M. 50 000 RON (aproximativ 14 000 EUR) pentru daune morale. Tribunalul a dispus recurentei, sub pedeapsa unei obligații cominatorii, să publice, pe cheltuiala sa, o scrisoare de reculegere. Recurenta a fost obligată să plătească R.M.797 ROL (aproximativ 2 000 EUR) cu titlu de cheltuieli și cheltuieli de judecată. Tribunalul departamental a hotărât că reclamanta și-a exprimat, cu rea-credință, propriile opinii sub forma unor adevăruri incontestabile, în timp ce a considerat că informațiile nu sunt conforme cu realitatea. Faptul că reclamanta a asociat numele R.M. în numele anumitor persoane care au comis infracțiuni, și-a confirmat intenția de a discredita R.M. recurenta a formulat o acțiune împotriva acestei decizii. Prin hotărârea din 24 noiembrie 2008, tribunalul de apel din Constanța a confirmat decizia instanței și a respins recursul recurentei. Instanța de apel a statuat că reclamanta nu a făcut dovada afirmațiilor sale, că și-a exprimat propriile opinii fără a avea o bază de fapt. Potrivit instanței de recurs, afirmațiile recurentei cu privire la partajarea orașului între acoliții R.M. și acoliții clanului V. și cele referitoare la relațiile dintre aceștia, care au fost exprimate pe un lanț național, la o oră de mare audiență, au depășit limitele libertății de exprimare. Potrivit instanței de apel, reclamanta a încălcat normele de etica profesională, a manifestat o atitudine agresivă și a dorit să se simtă vinovată, fără dovezi în sprijinul acestora, R.M. Din aceste motive, Curtea de apel a confirmat decizia din 29 mai 2008 și a respins cererea reclamantei. La 4 februarie 2009, hotărârea a fost netă la 5 februarie 2009, reclamanta a vărsat 57 197 RON (aproximativ 13 363 EUR) în contul R.M. Astfel cum reiese dintr-o factură din 9 februarie 2009, recurenta a primit, de asemenea, partea din decizie privind publicarea scuzelor. Dreptul intern relevant 10. Dispozițiile relevante ale fostului cod civil sunt formulate după cum urmează art. 998 Orice acțiune care cauzează daune altora îl obligă pe acela din cauza căruia prejudiciul a fost cauzat reparării acestuia. art. 999 Orice persoană este răspunzătoare pentru prejudiciul pe care l-a cauzat nu numai prin acțiunile sale, ci și prin neglijența sa sau prin neglijența sa. GRIEFS Invocând art. 10 din Convenție, recurenta se plânge de condamnarea sa pentru afirmațiile exprimate în dezbaterea televizată în urma evenimentelor din 12 august 2006. 1 la Convenție și se plânge de suma excesivă a despăgubirii pe care a trebuit să o plătească R.M. ÎNTREBARE CU PRIVIRE LA DREPTUL recurentei la libertatea de exprimare satisface cerințele art. 10 alin. (2) din Convenție

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă