Klyukin împotriva Rusiei

Reclamantul s-a născut în 1961 și trăiește la Moscova. La 16 aprilie 2006, reclamantul a fost arestat sub suspiciune de a fi comis un jaf împreună cu K., fiul său minor și S., de asemenea, un minor. Apartamentul său a fost căutat. El a fost adus la un centru de detenție temporar, unde a fost reținut până la 18 sau 19 aprilie 2006 (partidele au contestat data relevantă). El a primit foarte puțină mâncare și apă și nu a avut acces la asistență medicală. În acea perioadă el a fost interogat în mai multe ocazii în absența unui avocat și bătut de ofițeri de poliție, care a vrut să mărturisească. Potrivit reclamantului, semnătura avocatului său a fost adăugată mai târziu la transcrierea interogației sale.

La 18 aprilie 2006, Curtea de District Tushinskiy din Moscova a autorizat detenția anterioară a reclamantului. În special, Curtea a remarcat următoarele: „Pursuant la materialele depuse, [reclamantul] este acuzat de infracțiuni penale care implică o condamnare de peste cinci ani, el nu este angajat oficial și, dacă este eliberat, poate abscond. În plus, Curtea nu descoperă niciun motiv care să poată face posibilă impunerea unei măsuri restrictive mai puțin stricte.” 8. Reclamantul a rămas în custodie în așteptarea anchetei și procesului. Curtea de district a prelungit detenția la 14 iunie și 29 noiembrie 2006 și 27 februarie 2007. Reclamantul nu a recurs împotriva acestor decizii. La 14 iunie 2006, Curtea de district a deschis procesul.

La 12 martie 2007, Curtea de District a constatat că reclamantul a fost vinovat și l-a condamnat la închisoarea de cinci ani și jumătate. La 14 mai 2007, Curtea de Oraș din Moscova a susținut condamnarea reclamantului în apel. 11. De la 18 sau 19 aprilie 2006 la 13 iunie 2007, reclamantul a fost reținut la închisoarea nr. IZ-77/3 la Moscova. 12. Prezentările Guvernului în ceea ce privește condițiile de detenție a reclamantului în închisoarea de rezervă nr. IZ-77/3 pot fi rezumate după cum urmează: 13. Toate celulele au fost echipate cu un sistem de ventilație care asigură o circulație adecvată a aerului proaspăt. Fiecare celulă a avut două ferestre de 0,89 x 0,94 metri acoperite cu grajduri metalice care au avut 50 x 50 milimetri de deschidere.

Gratarul instalat nu a împiedicat accesul la lumina naturală. Ferestrele au avut ventilații mici, care ar putea fi, de asemenea, deschise pentru a asigura accesul la aer curat. Lumina electrică a fost constant pornit. De la ora 6 până la ora 10 au fost folosite patru bulbi electrici de 40 wt. Pentru restul timpului au fost folosite două bulbi electrici de 40 wt. 14. Toaleta din fiecare celulă a fost separată de zona de viață de un zid de cărămidă de 1,7 metri înalți și de o ușă. Distanța dintre toaletă și masa de mese a fost de 2 metri. A existat o chiuvetă cu apă de rulare fierbinte și rece. 15. Deținuții au fost autorizați cel puțin o oră de exercițiu zilnic în zonele de exercițiu desemnate care măsoară în medie 33 de metri pătrați.

Zonele de exercițiu au fost acoperite cu oțel de oțel, cu deschideri de 20 x 20 centimetri. Ochiul nu a împiedicat accesul la lumina naturală sau la aer curat. 16. Reclamantul a acceptat observațiile guvernului în parte privind măsurarea celulelor și numărul de locuri de dormit. El a contestat datele prezentate de Guvern în ceea ce privește populația celulară. Potrivit reclamantului, în orice moment celulele erau suprapopulate sever. Numărul de deținuți era de două la trei ori mai mare decât capacitatea de proiectare a celulelor. Numărul de locuri de dormit era insuficient și deținuții trebuiau să doarmă. În special, în celulele nos 401 și 411 erau de la 30 la 50 de deținuți reținuți împreună cu reclamantul; celulă nr. 704 locuiau de la 5 la 20 de deținuți.

Reclamantul nu a contestat informațiile transmise de Guvern în ceea ce privește numărul de deținuți în celulă nr. 309. 17. Nu existau sisteme de ventilație în niciuna dintre celule. Lumina electrică era insuficientă. Panourile de sticlă lipseau de la ferestre și era extrem de rece în timpul iernii și extrem de fierbinte în vara. Ferestrele au fost acoperite cu mai multe straturi de grajduri de metal și bare care au împiedicat accesul la lumina naturală. Nici nu a existat apă caldă. 18. Reclamantul a fost permis exercițiu zilnic în exterior în zonele special desemnate doar în perioada de detenție în celula nr. 309, în alte cuvinte între 16 mai și 13 iunie 2007. Pentru restul timpului a fost dus în aer liber într-o zonă semicirculară de 20 până la 25 de metri pătrați.

Cu toate acestea, având în vedere numărul mare de deținuți adus în acea zonă, a fost imposibil să se exercite sau să se plimbe în jurul valorii. Reclamantul nu are haine de iarnă și nu a fost permis să se exercite în aer liber în timpul iernii. 19. În celule nos. 401 și 411 toaleta nu a fost separată de zona de viață a celulei. Celulele au fost infestate cu picioare, insecte de pat și alte insecte. Toaleta mirosase. Nu a fost furnizat lenjerie de pat. Singurele salte furnizate era murdar, acoperite cu paturi de sânge și infestate cu picioare. Uneori deținuți suferiți de tuberculoză, hepatită și SIDA au fost plasate în celulă. Alimentația a fost de o calitate foarte scăzută. Biblioteca a fost închisă.

Nici deținuții au fost furnizate cu jocurile de bord. 20. De la 24 aprilie la 16 mai 2007 reclamantul a fost admis la spital la închisoarea de încarcerare nr. IZ-77/1 la Moscova. El a susținut că el nu a primit asistență medicală adecvată acolo. 21. Timpul de detenție a reclamantului în coloniile correctionale nr. IK-5 și IK-16 în regiunea Nizhniy Novgorod, unde reclamantul a efectuat o condamnare la închisoare, pot fi prezentate după cum urmează: 22. Potrivit Guvernului, între 5 și 9 septembrie 2007 reclamantul a fost ținut în spitalul coloniei, în camera nr. 2 de măsurare de 23,3 metri pătrați și echipat cu opt paturi. De la 10 septembrie până la 7 noiembrie 2007 și de la 16 aprilie 2008 până la 2 iulie 2008 reclamantul a fost deținut în camera nr. 3 măsurarea de 23,3 metri pătrați și echipat cu zece paturi.

Guvernul nu a specificat numărul de deținuți acolo. Punctele au fost echipate cu un sistem de ventilație. Ferestrele din sectoarele asigură accesul adecvat la lumina zilei. Ele nu au fost acoperite cu grile sau obturatoare. Lumina electrică a fost adecvată. Baia a fost situată în afara sediului. Atât spitalul cât și zona de tranzit a coloniei corecționale aveau zone de exercițiu în aer liber. 23. Potrivit reclamantului, la sosirea la spital la 5 septembrie 2007, el a fost plasat în celula disciplinară nr. 2 măsurand 20 mp. deoarece nu existau paturi disponibile în sedii obișnuite. Toaleta era localizată la aproximativ 1 metru de la masa de mese. El a fost transferat la spitalul nr. 3 numai la 10 septembrie 2007. 24. Celula disciplinară nr. 2 a fost infestata cu insecte și șobolani.

Pereții era murdar. Ferestrele erau acoperite cu grajduri metalice. Saltele erau murdare și acoperite de sânge. Nu a fost furnizată rochie. A fost imposibil de dormit în aceste paturi din cauza izvorurilor metalice ieșind afară. Lumina era insuficientă. Ward nr. 3 a fost mult mai curat decât celula disciplinară. Nu existau gratar de metal pe ferestre. Lumina era suficient. 25. Reclamantul a fost furnizat cu un pat individual în orice moment. Alimentul a fost rar și de o calitate foarte scăzută. În timpul nopții reclamantul nu a putut dormi din cauza foamei. A petrecut nopți în baie citind Biblia. Baia a fost într-o stare satisfăcător. Numărul de deținuți împreună cu reclamantul uneori a fost de două ori mai mare decât numărul indicat de Guvern.

Reclamantul nu a fost permis nici un exercițiu în aer liber. 26. Fără a indica perioade de timp specifice, Guvernul a prezentat următoarele informații cu privire la numărul de deținuți deținuți împreună cu reclamantul în colonia correctională nr. IK-16 în regiunea Nizhniy Novgorod: 27. Locațiile locuitoare din colonia au fost echipate cu un sistem de ventilație. Deținuții ar putea, de asemenea, deschide ventilații în ferestre pentru a asigura accesul la aer curat. Ferestrele nu erau acoperite cu bari de metal sau grilaturi, iluminarea electrică în dormitoare era suficientă. Zona sanitară din fiecare unitate era echipată cu cinci toalete separate de ecrane netransparente de un metrou înălțime.

28. Deținuții au fost capabili să participe la exerciții în aer liber în zonele adjacente blocurilor 1 și 2 măsurand, respectiv, 70 și 274 metri pătrați. 29. Reclamantul nu a contestat veracitatea observațiilor guvernamentale cu privire la suprafața dormitorilor din colonia corecțională nr. IK-16 la momentul detenției sale acolo. Totuși, el a susținut că numărul de deținuți alocați cu el la dormitori era mult mai mare decât cifrele furnizate de Guvern. Potrivit reclamantului, paturile din dormitori au fost aranjate în trei nivele de garnituri care oferă foarte puțin spațiu personal pentru deținuți. Patul său a fost situat în apropiere de fereastra și el a putut citi ușor în timpul zilei. Însă seara, lumina electrică a fost insuficient pentru a citi.

Condițiile igienice ale dormitorilor erau de asemenea slabe datorită numărului mare de deținuți care le-au fost atribuiți. Dormitorii erau echipați cu un sistem de ventilație. Ferestrele nu erau acoperite cu grătar de metale. Baile erau în condiții satisfăcătoare. Reclamantul avea ocazie suficientă pentru un exercițiu în aer liber. 30. La 30 noiembrie 2009, Curtea de District Lyskovo din regiunea Nizhniy Novgorod a eliberat reclamantul la eliberare condiționată. Curtea a remarcat, printre altele, că reclamantul și-a demonstrat remușcări pentru infracțiunile pe care le-a comis și le-a regretat. 31. Reclamantul a apelat, susținând că nu a recunoscut niciodată că a comis de fapt infracțiunile pe care le-a fost condamnat și că Curtea de District a eșuat în declararea contrară în decizia din 30 noiembrie 2009. 32. părțile nu au informat Curtea cu privire la rezultatul procedurii de recurs.

33. Secțiunea 23 din Legea de detenție a suspectelor din 15 iulie 1995 prevede că deținuții ar trebui păstrați în condiții care să îndeplinească cerințele de sănătate și igienă. Acestea ar trebui furnizate cu un loc individual de dormit și dau bife, articole de masă și articole de toaletă. Fiecare deținut ar trebui să aibă nu mai puțin de patru metri pătrați de spațiu personal în celula sa. În plus, ar trebui acordate deținuților, gratuit, suficiente alimente pentru menținerea bunei sănătăți, în conformitate cu standardele stabilite de Guvernul Federației Ruse (art. 22 din Legea). 34. art. 99 din Codul rus privind executarea condamnărilor penale din 8 ianuarie 1997, astfel cum a fost modificat, prevede că spațiul personal alocat fiecărui individ într-un dormitor nu trebuie să fie mai mic de două metri pătrați.

Deținuții trebuie să fie furnizat cu locuri individuale de dormit, lenjerie de pat, articole de toaletă și haine sezoniere.

5. The applicant was born in 1961 and lives in Moscow. 6. On 16 April 2006 the applicant was arrested on suspicion of having committed a burglary together with K., his underage son, and S., also a minor. His flat was searched. He was brought to a temporary detention centre, where he was held until 18 or 19 April 2006 (the parties disputed the relevant date). He received very little food and water and did not have access to medical assistance. During that period he was questioned on several occasions in the absence of a lawyer and beaten up by police officers, who wanted him to confess. According to the applicant, his lawyer’s signature was later added to the transcript of his questioning. 7. On 18 April 2006 the Moscow Tushinskiy District Court authorised the applicant’s pre-trial detention.

In particular, the court noted as follows: “Pursuant to the materials submitted, [the applicant] is charged with criminal offences entailing a custodial sentence exceeding five years, he is not officially employed and, if released, might abscond. Furthermore, the court discerns no grounds rendering possible the imposition of a less strict restrictive measure.” 8. The applicant remained in custody pending investigation and trial. The District Court extended his detention on 14 June and 29 November 2006 and 27 February 2007. The applicant did not appeal against those decisions. 9. On 14 June 2006 the District Court opened the trial. The applicant was represented by State-appointed counsel. 10. On 12 March 2007 the District Court found the applicant guilty as charged and sentenced him to five-and-a-half years’ imprisonment.

On 14 May 2007 the Moscow City Court upheld the applicant’s conviction on appeal. 11. From 18 or 19 April 2006 to 13 June 2007, the applicant was detained at remand prison no. IZ-77/3 in Moscow. 12. The Government’s submissions as regards the conditions of the applicant’s detention in remand prison no. IZ-77/3 can be summarised as follows: 13. All the cells were equipped with a ventilation system ensuring adequate fresh air circulation. Each cell had two windows measuring 0.89 x 0.94 metres covered with metal grilles that had 50 x 50 millimetres openings. The grilles installed did not prevent access to natural light. The windows had small vents which could also be kept open to ensure access to fresh air.

The electric lighting was constantly on. From 6 a.m. to 10 p.m. four 40-watt electric bulbs were used. For the rest of the time two 40-watt electric bulbs were used. 14. The toilet in each cell was separated from the living area by a 1.7metre high brick wall and a door. The distance between the toilet and the dining table was 2 metres. There was a sink with hot and cold running tap water. 15. The inmates were allowed at least an hour’s daily outdoor exercise in designated exercise areas measuring 33 square metres on average. The exercise areas were covered with steel mesh, with openings measuring 20 x 20 centimetres. The mesh did not prevent access to natural light or fresh air. 16. The applicant accepted the Government’s submissions in part concerning cell measurements and the number of sleeping places.

He challenged the data submitted by the Government as regards cell population. According to the applicant, at all times the cells were severely overcrowded. The number of inmates was two to three times as high as the cells’ design capacity. The number of sleeping places was insufficient and the inmates had to take turns to sleep. In particular, in cells nos. 401 and 411 there were from 30 to 50 inmates detained together with the applicant; cell no. 704 housed from 5 to 20 inmates. The applicant did not contest the information submitted by the Government in respect of the number of inmates detained in cell no. 309. 17. There was no ventilation system in any of the cells. The electric lighting was insufficient.

The glass panes were missing from the windows and it was extremely cold in the winter and extremely hot in the summer. The windows were covered with several layers of metal grilles and bars which prevented access to natural light. Nor was there running hot water. 18. The applicant was allowed outdoor daily exercise in the specially designated areas only during the period of his detention in cell no. 309, in other words from 16 May to 13 June 2007. For the rest of the time he was taken outdoors to a semi-circular area measuring from 20 to 25 square metres. However, in view of the large number of inmates brought to that area, it was impossible to exercise or walk around. The applicant did not have winter clothes and was not allowed to exercise outdoors during the winter.

19. In cells nos. 401 and 411 the toilet was not separated from the living area of the cell. The cells were infested with lice, bed bugs and other insects. The toilet was foul smelling. No bed linen was provided. The only mattresses provided were dirty, covered with blood stains and infested with lice. Sometimes detainees suffering from tuberculosis, hepatitis and AIDS were placed in the cell. The food was of a very low quality. The library was closed. Nor were the inmates provided with board games. 20. From 24 April to 16 May 2007 the applicant was admitted to the hospital at remand prison no. IZ-77/1 in Moscow. He claimed that he did not receive proper medical assistance there. 21. The time frame of the applicant’s detention in correctional colonies nos.

IK-5 and IK-16 in the Nizhniy Novgorod region where the applicant served a prison sentence can be presented as follows: 22. According to the Government, from 5 to 9 September 2007 the applicant was held in the colony’s hospital, in ward no. 2 measuring 23.3 square metres and equipped with eight beds. From 10 September to 7 November 2007 and from 16 April 2008 to 2 July 2008 the applicant was held in ward no. 3 measuring 23.3 square metres and equipped with ten beds. The Government did not specify the number of inmates detained there. The wards were equipped with a ventilation system. The windows in the wards ensured adequate access to daylight. They were not covered with grilles or shutters.

The electric lighting was adequate. The bathroom was located outside the ward. Both the hospital and the transit area of the correctional colony had outdoor exercise areas. 23. According to the applicant, upon arrival to the hospital on 5 September 2007, he was placed in disciplinary cell no. 2 measuring 20 sq. m. since there were no beds available in ordinary wards. The toilet was located some 1 metre away from the dining table. He was transferred to hospital ward no. 3 only on 10 September 2007. 24. Disciplinary cell no. 2 was infested with insects and rats. The walls were dirty. The windows there were covered with metal grilles. The mattresses were dirty and covered with blood. No bedding was provided.

It was impossible to sleep in those beds because of metal springs sticking out. The lighting there was insufficient. Ward no. 3 was much cleaner than the disciplinary cell. There were no metal grilles on the windows. The lighting was sufficient. 25. The applicant was provided with an individual bed at all times. The food was scarce and of a very low quality. During the night the applicant was unable to sleep because of hunger. He spent nights in the bathroom reading the bible. The bathroom was in a satisfactory condition. The number of inmates detained together with the applicant sometimes was twice as high as the number indicated by the Government. The applicant was not allowed any outdoor exercise.

26. Without indicating specific time periods, the Government submitted the following information as regards the number of inmates detained together with the applicant in correctional colony no. IK-16 in the Nizhniy Novgorod region: 27. The living premises in the colony were equipped with a ventilation system. The inmates could also open vents in the windows to ensure access to fresh air. The windows were not covered with metal bars or grilles. The electric lighting in the dormitories was sufficient. The sanitary area in each unit was equipped with five toilets separated by one-metre high non-transparent screens. 28. The inmates were able to partake in outdoor exercise in areas adjacent to blocks 1 and 2 measuring 70 and 274 square metres respectively.

29. The applicant did not challenge the veracity of the Government’s submissions concerning the surface area of the dormitories in correctional colony no. IK-16 at the time of his detention there. He claimed, however, that the number of inmates assigned with him to the dormitories was much higher than the figures provided by the Government. According to the applicant, the beds in the dormitories were arranged in three-tier bunks offering very little personal space to the inmates. His bed was located near the window and he could read easily during the day time. In the evening, however, the electric light was insufficient for reading. The hygienic conditions of the dormitories were also poor due to the large number of detainees assigned to them.

The dormitories were equipped with a ventilation system. The windows were not covered with metal grilles. The bathrooms located were in satisfactory conditions. The applicant had sufficient opportunity for an outdoor exercise. 30. On 30 November 2009 the Lyskovo District Court in the Nizhniy Novgorod Region released the applicant on parole. The court noted, inter alia, that the applicant demonstrated his remorse for the crimes he had committed and regretted them. 31. The applicant appealed, claiming that he had never admitted that he had actually committed the crimes he had been convicted of and that the District Court had erred in stating the contrary in the decision of 30 November 2009. 32. The parties did not inform the Court of the outcome of the appeal proceedings.

33. Section 23 of the Detention of Suspects Act of 15 July 1995 provides that detainees should be kept in conditions which satisfy sanitary and hygiene requirements. They should be provided with an individual sleeping place and given bedding, tableware and toiletries. Each inmate should have no less than four square metres of personal space in his or her cell. Moreover, detainees should be given, free of charge, sufficient food for the maintenance of good health in line with the standards established by the Government of the Russian Federation (section 22 of the Act). 34. Article 99 of the Russian Code on the Execution of Criminal Sentences of 8 January 1997, as amended, provides that the personal space allocated to each individual in a dormitory should be no less than two square metres.

Inmates are to be provided with individual sleeping places, bed sheets, toiletries and seasonal clothes.