Parti L'Alliance Socialiste împotriva României

Traducere în română Auto

Secțiunea a treia Cerere nr. 47306/11 Â Â L. ALLIENȚĂ SOCIAListă împotriva României introdusă la 21 iulie 2011 EXPOSAT DE FAȚĂ Reclamantul, Parte a Alianței Socialiste (Partul Alianța Socialist, denumit în continuare "P.A.S."), este o formare politică fondată în 2004, al cărei sediu este la București. Acesta este reprezentat în fața Curții de către dl V.-D. Costea, avocat la București. Potrivit președintelui P.A.S., partidul este unul dintre membrii fondatori ai Partidului Stâng European, care este reprezentat în Parlamentul European. La 3 iulie 2010, a avut loc Congresul Extraordinar al P.A.S. Cu această ocazie, membrii partidului au decis să schimbe denumirea partidului în Partidul Comunist ( La 7 iulie 2010, președintele partidului a solicitat tribunalului departamental din București să includă această modificare în registrul partidelor politice.

14/2003 privind funcționarea partidelor politice. El a atașat acestei cereri o copie a deciziei adoptate cu ocazia Congresului Extraordinar, programul și noul statut al partidului. În ceea ce privește statutul, singura modificare a fost cea a numelui partidului. Cererea formulată în acest sens a făcut obiectul unei proceduri în cadrul căreia trei ONG-uri și două persoane fizice au depus o cerere în vederea punerii în aplicare a articolului 3 litera (h) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională. din cauza ororilor și a violenței din partea regimului comunist înainte de 1989. La 8 noiembrie 2010, tribunalul a primit cererile de intervenție formulate de două dintre cele trei ONG-uri și una dintre cele două persoane fizice.

printr-o hotărâre din 15 noiembrie 2010, tribunalul departamental a respins cererea formulată de președintele P.A.S. ca nefondată, pe motiv că era contrară principiilor constituționale și încălca dispozițiile legii privind securitatea națională. În ceea ce privește principiile constituționale, instanța a reamintit că art. 8 din Constituție prevedea pluralismul și respectarea de către toate partidele politice a suveranității naționale, a integrității teritoriului, a ordinii de drept și a principiilor democratice. 51/1991, care interzicea acțiunile de tip totalitar sau extremist de origine comunistă. Tribunalul a considerat că modificarea denumirii partidului ar fi avut un impact negativ, în special în contextul democrației și pluralismului politic predominant în societatea română.

Primii judecători au amintit că regimul comunist fusese un regim totalitar, o dictatură abolită de Revoluția din decembrie 1989 și că noua denumire a partidului nu putea fi identică cu cea a fostului partid comunist. În fața instanței judecătorești din București, președintele partidului a criticat hotărârea tribunalului departamental și, în special, lipsa de a analiza situația concretă a partidului, în special statutul său care nu include nicio modificare, cu excepția denumirii. El a invocat hotărârea partdul Comunistilor (Nepeceristi) și Ungureanu c. România 46626/99, EHR 2005 I) și reamintește că aceeași motivare a stat la baza încălcării art. 11 din Convenția constatată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

El a denunțat, de asemenea, absența unei analize circumstanțiale a noțiunii de amenințare la adresa securității Prin hotărârea din 31 ianuarie 2011, Curtea de Apel din București a respins contestația ca nefondată, pe motiv că schimbarea denumirii ar putea crea confuzie în ceea ce privește identitatea partidului, ținând cont de consecințele Prin vechiul regim comunist, chiar dacă statutul nu conține nici o dispoziție apropierea de ideologia fostului partid comunist. Instanța de apel a amintit amploarea infracțiunilor comise în timpul regimului comunist și importanța abolirii ideologiilor totalitare. În cele din urmă, instanța de apel a judecat că spre deosebire de cauza Partedul Comunistilor (Nepeceriși) și Ungureanu Mai sus, în speță, el nu a avut nicio interferență în exercitarea drepturilor apărate prin art. 11 din Convenție.

Împotriva acestei hotărâri, președintele P.A.S. a formulat o cerere pentru o contestație în anulare. La 21 aprilie 2011, instanța de apel a respins, fără a fi examinată pe fond, cererea de contestare în anulare. Dreptul intern relevant 10. Dispozițiile relevante ale Legii nr. 14/2003, care reglementează funcționarea partidelor politice, se citesc astfel Art. 25 Modificarea statutului sau a programului unui partid politic poate interveni în condițiile prevăzute în statutul său. Orice modificare trebuie comunicată, în termen de 30 de zile de la adoptare, tribunalului departamental din București (...). 11. Constituția, așa cum a fost redactată la momentul faptelor, se citește după cum urmează în secțiunea sa relevantă art. 8 pluralismul și partidele politice din societatea română, pluralismul este o condiție și o garanție a democrației constituționale.

Partidele politice sunt constituite și își desfășoară activitatea în conformitate cu legea și contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor, cu respectarea suveranității naționale, a integrității teritoriale, a ordinii de drept și a principiilor democrației. 12. 51/1991 privind securitatea națională, în partea sa relevantă, art. 3 constituie amenințări la adresa securității naționale următoarele acțiuni: (...) inițierea, organizarea, desfășurarea sau susținerea acțiunilor de tip totalitar sau extremist de origine comunistă, fascist, (...) sau de altă natură, rasist, antisemit, revizionist, separatist, care poate pune în pericol unitatea și întreaga teritorială a României, precum și instigarea de a comite fapte susceptibile de a pune în pericol statul de drept (...).

GRIEFS 13. Invocând art. 11 din Convenție, partidul reclamant se plânge de refuzul instanțelor interne de a autoriza modificarea denumirii sale. El vede o interferență în buna funcționare a acestei formațiuni politice de stânga, în conformitate cu convingerile, mijloacele de exprimare, precum și cu strategia politică a membrilor săi. El critică absența unei analize, de către instanțele interne, a faptului că funcționarea aceluiași partid, cu o nouă denumire, ar fi pus în aplicare în ceea ce privește securitatea națională, valorile democratice, precum și drepturile omului. În acest sens, partidul reclamant face trimitere la principiile generale stabilite în statutul său, în special la respectarea pluralismului politic, a democrației parlamentare, a Constituției și a dispozițiilor juridice interne.

14. De asemenea, partidul reclamant invocă o încălcare a dreptului prevăzut la art. 10 din Convenție din cauza procedurii care se încheie prin Hotărârea din 31 ianuarie 2011 a instanței judecătorești de la București. ÎNTREBARE CU PĂRȚILE A existat o încălcare a dreptului reclamantului la libertatea de exprimare și/sau a dreptului său la libertatea de asociere, garantate prin articolele 10 și 11 din convenție

TROISIÈME SECTION

Requête n o 47306/11

PARTI L’ALLIANCE SOCIALISTE

contre la Roumanie introduite le 21 juillet 2011

EXPOSÉ DES FAITS

1. Le requérant, Parti l’Alliance socialiste ( Partidul Alianța Socialistă , ci-après « P.A.S. »), est une formation politique fondée en 2004, dont le siège est à Bucarest. Il est représenté devant la Cour par M e V.-D. Costea, avocat à Bucarest. A. Les circonstances de l’espèce

Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par le requérant, peuvent se résumer comme suit.

Selon le président du P.A.S., le parti est l’un des membres fondateurs du Parti de la Gauche Européenne, qui est représenté au Parlement européen.

Le 3 juillet 2010, eut lieu le Congrès Extraordinaire du P.A.S. À cette occasion, les membres du parti décidèrent de changer la dénomination du parti en Parti Communiste Roumain (« P.C.R. »).

Le 7 juillet 2010, le président du parti sollicita auprès du tribunal départemental de Bucarest de faire inscrire cette modification dans le registre des partis politiques. Il s’appuya sur l’article 25, premier alinéa, de la loi n o 14/2003 sur le fonctionnement des partis politiques. Il attacha à cette demande une copie de la décision adoptée lors du Congrès Extraordinaire, le programme et le nouveau statut du parti. Pour ce qui était du statut, la seule modification était celle concernant la dénomination du parti.

La demande ainsi formulée fit l’objet d’une procédure lors de laquelle trois ONG et deux personnes physiques avaient sollicité d’intervenir afin de s’y opposer. Les intervenants sollicitèrent le rejet de la demande au motif qu’elle portait atteinte à l’article 3, h, de la loi n o 51/1991, concernant la sécurité nationale. Ils y voyaient une menace à la sécurité nationale, « en raison des horreurs et des violences » perpétrées par le régime communiste avant 1989. Le 8 novembre 2010, le tribunal accueillit les demandes d’intervention formulées par deux des trois ONG et l’une des deux personnes physiques.

Par un jugement du 15 novembre 2010, le tribunal départemental rejeta la demande formulée par le président du P.A.S. comme mal fondée, au motif qu’elle était contraire aux principes constitutionnels et méconnaissait les dispositions de la loi concernant la sécurité nationale. Pour ce qui était des principes constitutionnels, le tribunal rappela que l’article 8 de la Constitution prévoyait le pluralisme et le respect, par tous les partis politiques, de la souveraineté nationale, de l’intégrité du territoire, de l’ordre de droit et des principes démocratiques. Le tribunal se refera ensuite à l’article 3, h, de la loi n o 51/1991, qui interdisait les actions de type totalitaire ou extrémiste d’origine communiste. Le tribunal jugea que la modification de la dénomination du parti aurait eu un impact négatif, notamment dans un contexte de démocratie et de pluralisme politique prédominants dans la société roumaine. Les premiers juges rappelèrent que le régime communiste avait été un régime totalitaire, une dictature abolie par la Révolution de décembre 1989 et que la nouvelle dénomination du parti ne pouvait pas être identique à celle de l’ancien Parti Communiste. Le parti requérant formula une contestation contre ce jugement.

Devant la cour d’appel de Bucarest, le président du parti critiqua le jugement du tribunal départemental et plus particulièrement le défaut d’analyser la situation concrète du parti, notamment son statut qui ne comportait aucune modification, à part la dénomination. Il invoqua l’arrêt Partidul Comunistilor (Nepeceristi) et Ungureanu c. Romanie (n o 46626/99, ECHR 2005 ‑ I) et rappela que la même motivation avait été à la base de la violation de l’article 11 de la Convention constatée par la Cour européenne des droits de l’homme. Il dénonça également l’absence d’une analyse contextuelle de la notion « menace à la sécurité nationale » invoquée par les intervenants et acceptée sans hésitations par le tribunal.

Par un arrêt du 31 janvier 2011, la cour d’appel de Bucarest rejeta la contestation comme mal fondée, au motif que le changement de dénomination pourrait prêter à confusion quant à l’identité du parti, compte tenu des « atrocités engendrées » par l’ancien régime communiste, même si le statut ne contenait aucune disposition le rapprochant de l’idéologie de l’ancien Parti communiste. La cour d’appel rappela l’ampleur des crimes commis pendant le régime communiste et l’importance de l’abolition des idéologies totalitaires. Enfin, la cour d’appel jugea qu’à la différence de l’affaire Partidul Comunistilor (Nepeceristi) et Ungureanu précitée, en l’espèce, il n’y avait eu aucune ingérence dans l’exercice des droits défendus par l’article 11 de la Convention. Contre cet arrêt le président du P.A.S. formula une demande pour une contestation en annulation. Le 21 avril 2011, la cour d’appel rejeta, sans examen au fond, la demande de contestation en annulation. B. Le droit interne pertinent

10.

Les dispositions pertinentes de la loi n o 14/2003, régissant le fonctionnement des partis politiques, se lisent ainsi : Article 25 « 1) La modification du statut ou du programme d’un parti politique peut intervenir dans les conditions prévues dans son statut. 2) Toute modification doit être communiquée, dans un délai de trente jours après son adoption, au tribunal départemental de Bucarest (...). »

11.

La Constitution, telle qu’elle était rédigée à l’époque des faits, se lit comme suit dans sa partie pertinente : Article 8 Le pluralisme et les partis politiques « 1) Dans la société roumaine, le pluralisme est une condition et une garantie de la démocratie constitutionnelle. 2) Les partis politiques sont constitués et exercent leurs activités conformément à la loi. Ils contribuent à la définition et à l’expression de la volonté politique des citoyens, dans le respect de la souveraineté nationale, de l’intégrité territoriale, de l’ordre de droit ainsi que des principes de la démocratie. »

12.

L’article 3 de la loi n o 51/1991, concernant la sécurité nationale, se lit comme suit, dans sa partie pertinente : Article 3 « Constituent menaces à la sécurité nationale les actions suivantes: (...) h) l’initiation, l’organisation, l’accomplissement ou le soutien des actions de type totalitaire ou extrémiste d’origine communiste, fasciste, (...) ou d’autre nature, raciste, antisémite, révisionniste, séparatiste, qui peut mettre en danger l’unité et l’intégralité territoriale de la Roumanie, ainsi que l’instigation de commettre des faits susceptibles de mettre en danger l’état de droit ; (...). » GRIEFS

13.

Invoquant l’article 11 de la Convention, le parti requérant se plaint du refus, par les tribunaux internes, d’autoriser la modification de sa dénomination. Il y voit une ingérence dans le bon fonctionnement de cette formation politique de gauche, conformément aux convictions, aux moyens d’expression, ainsi qu’à la stratégie politique de ses membres. Il critique l’absence d’une analyse, par les tribunaux internes, concernant l’éventuel risque que le fonctionnement du même parti, avec une nouvelle dénomination, aurait posé quant à la sécurité nationale, aux valeurs démocratiques, ainsi qu’aux droits de l’homme. Le parti requérant renvoie en ce sens aux principes généraux édictés dans son statut, notamment au respect du pluralisme politique, de la démocratie parlementaire, de la Constitution et des dispositions légales internes.

14.

Le parti requérant invoque également une atteinte au droit prévu à l’article 10 de la Convention en raison de la procédure qui s’est terminée par l’arrêt du 31 janvier 2011 de la cour d’appel de Bucarest.

QUESTION AUX PARTIES

Y a-t-il eu violation du droit du requérant à la liberté d’expression et/ou de son droit à la liberté d’association, droits garantis par les articles 10 et 11 de la Convention ?