CtEDO 30.11.2021 Auto

LE COMITÉ D’ORGANISATION ET D’ENREGISTREMENT DU PARTI COMMUNISTE ROUMAIN c. ROUMANIE

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
30.11.2021
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Irrecevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
LE COMITÉ D’ORGANISATION ET D’ENREGISTREMENT DU PARTI COMMUNISTE ROUMAIN c. ROUMANIE (CtEDO, 2021)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A PATRA DECIZIE Cerere nr. 20401/15 având loc la 30 noiembrie 2021 într-un comitet compus din Gabriele Kucsko-Stadlmayer, președinte, Iulia Antoanella Motoc, Pere Pastor Vilanova, judecători, și Ilse Freiwirth, graffière de secțiune cererea nr. 20401/15 împotriva României și al cărei resortisant al acestui stat, Comitetul de organizare și de înregistrare a Partidului Comunist Român (inclusiv petitorul) reprezentat de domnul D. Rădescu, avocat la București, a sesizat Curtea la 20 aprilie 2015 în temeiul articolului 34 din Convenția de salvgardare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( decizia de a aduce la cunoștința guvernului român (adică a celui român), reprezentat de agentul său, M Ezer, de la Ministerul Afacerilor Externe, cauza privind refuzul de a înregistra pe lista partidelor politice Partidul Comunist Roman (art. 11 din Convenție), de a nu se pronunța cu privire la spătarul întemeiat pe art. 10 din convenție și de a declara inadmisibilă cererea pentru surplus, observațiile părților, După ce a deliberat, face următoarea decizie: La 12 mai 2014, tribunalul județean din București a respins o cerere formulată de recurentul care urmărea să înregistreze pe lista partidelor politice partidul denumit (b) organizarea partidului condiționa dreptul membrilor unei anumite categorii socio-profesionale, cerință care era interzisă prin art. 4 2 din Legea nr. 14/2003, (c) statutul nu prevedea organizarea și funcționarea la nivel național și/sau local, cum ar fi art. 4 alin. (1) din Legea nr. 14/2003. Tribunalul a constatat că programul partidului, care autoriza acțiuni de natură totalitară sau extremistă, reprezenta un pericol pentru securitatea națională, în sensul art. 3 din Legea nr. 51/1991. De exemplu, instanța se va reface la recuperarea patrimoniului național transferat în mod abuziv, care se număra printre obiectivele prevăzute în programul CM și care era contrar respectării drepturilor fundamentale, în special dreptului la respectarea proprietății private. În ceea ce privește nevoia socială imperioasă de a justifica refuzul de a înregistra Agricultorul, tribunalul a considerat că există un pericol real de a afecta valorile democratice, deoarece apariția unui partid politic care nu nega legăturile cu fostul partid Comunist În special într-o perioadă de instabilitate economică dominată de conflicte politice care precedau alegerile prezidențiale și după modificarea recentă a legislației privind restituirea clădirilor naționalizate, era de natură să genereze conflicte în cadrul societății. Tribunalul a constatat, de asemenea, că documentele statutare, care erau contrare legislației interne, reprezentau rezultatul voinței liderilor partidului. Tribunalul concluzionează, de asemenea, că: spre deosebire de cauza Partedul Comunistilor (Nepeceristi) și Ungureanu c. România 46626/99, CEDO 2005 I (extracturi)) , în care partidul politic avea o denumire diferită și critica, în documentele sale statutare, abuzurile comise de fostul partid politic în speță, partidul politic în speță nu se distingea de vechea structură, deoarece adopta un simbol aproape identic, purta aceeași denumire și avea același tip de organizare și ideologie politică. Mai mult decât atât, în speță, programul și statutul conțineau termeni vagi, foarte generali pentru a stabili principiile de bază ale partidului, ceea ce a confirmat dorința fondatorilor de a reinstitui aceeași ideologie politică a vechiului PCR abandonată deja în 1989. În cele din urmă, potrivit primelor judecători, noua structură politică ignora valorile democratice și nu făcea nicio referire la evenimente care au marcat evoluția socio-politică a țării, cum ar fi aderarea la Uniunea Europeană sau tratatele care protejează drepturile fundamentale ale cetățenilor. Prin hotărârea din 20 octombrie 2014, Curtea de apel din București, sesizată de reclamant cu un apel împotriva hotărârii tribunalului departamental, a respins recursul și a confirmat temeinicia hotărârii. Instanța de apel a constatat că lista membrilor fondatori, impusă în temeiul articolului 19 alineatul (3) din Legea nr. 14/2003, a fost deja utilizată în cadrul unei alte cereri de înregistrare a aceluiași partid și a făcut obiectul, în 2013, unui refuz definitiv de către Tribunalul de apel din București. În aceste condiții și în același timp, o nouă entitate aceste liste nu mai puteau fi utilizate de membrii fondatori ai PCR. În cele din urmă, Curtea de apel a făcut referire la denumirea noului partid, care a făcut deja obiectul mai multor refuzuri de către instanțele interne din cauza asemănării sale cu cea a vechiului PCR și a amintit că, la sfârșitul articolului 5 alineatul (1) din Legea nr. 14/2003, aceasta trebuia să fie diferită. La 28 ianuarie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca inadmisibilă o cerere de acțiune formulată de reclamant împotriva hotărârii din 20 octombrie 2014. Reclamantul critică motivele care stau la baza respingerii cererii sale de înregistrare a PCR, impută în esență o încălcare a libertății de asociere și invocă articolele 10 și 11 din convenție. La art. 11 din Convenția Síminn în ceea ce privește întrebarea dacă prezenta cerere este aceeași cu cea a cererii, Curtea consideră că este oportun să se examineze obiecțiile invocate de reclamant la unghiul articolului 11 din Convenția Síminn în ceea ce privește Ignatencu și Partidul Comunist din România c. România 78635/13, 5 mai 2020), după cum susține guvernul, Curtea face trimitere la jurisprudența relevantă (Harkins c. Regatul Unit (dec.) [GC], n 71537/14, §§ 42-43, 15 iunie 2017 Amarandei și alții c. România 1443/10, § 106, 26 aprilie 2016) și constată că a fost vorba de două proceduri distincte în fața instanțelor interne, inițiate de părți distincte și că eventualele puncte comune la nivelul obiecțiunilor părților nu sunt în măsură să justifice neexaminarea de către Curte a prezentei cereri (a se vedea, mutatis mutandis Amarandei și altele, §§ 106-112). În orice caz, Curtea nu consideră necesară examinarea acestei chestiuni, deoarece cauza invocată de reclamant este în orice caz inadmisibilă din cauza lipsei vădite de temei, din motivele expuse mai jos. Curtea este de părere că refuzul de a înregistra Agricultorul în calitate de partid politic și de analiză într-o interferență în dreptul la libertatea de asociere a reclamantului (Partdul Comunistilor (Nepeceristi) și Ungureanu c. România, nr. 46626/99, § 27, CEDH 2005 I (extras) 10. În ceea ce privește justificarea ingerinței, Curtea constată că a fost prevăzută prin lege (n 14/2003 și 51/1991, a căror calitate legală nu este pusă în discuție de solicitant) și pe care aceasta poate trece pentru că a vizat protecția securității naționale și protecția drepturilor și libertăților (a se vedea, mutatis mutandis, Partdul Comunistilor (Nepeceristi) și Ungureanu, citată anterior, punctul 37 11. Curtea face apoi trimitere la principiile generale care reglementează respectarea drepturilor și libertăților recunoscute în art. 11 din Convenția rezumată în cauza Ignatencu și Partidul Comunist Român, citată anterior (§ 76-81) și constată că, în speță, două tipuri de argumente au fost prezentate de instanțele interne pentru a justifica refuzul de a înregistra PCR : din motive formale și din motive legate de conținutul statutului și al programului politic. 12. În ceea ce privește motivele formale, Curtea constată că mai multe nereguli constatate de instanțele interne au rămas în cererea de înregistrare formulată de reclamant (punctele 1 și 4 de mai jos).În opinia Curții, nu este rezonabil, în sine, să se solicite ca un partid politic să dețină un cont bancar (art. 18f din Legea nr. 14/2003), nu Profesioniști [art. 4 alineatul (2) din Legea 14/2003] respectă un mod de funcționare la nivel național și/sau local [art. 4 alineatul (1) din Legea 14/2003], își utilizează propria listă ad-hoc (art. 19 din Legea 14/2003) și are propria denumire separată de cea a celorlalte partide [art. 5 alineatul (1) din Legea 14/2003]. În contextul în speță, Curtea consideră că cerințele legale impuse în scopul de a înregistra ... nu au avut ca scop penalizarea acestui partid din cauza opiniilor sau a politicilor pe care le-a apărat (a se vedea, mutatis mutandis, Partidul Naționalist Basc (a se vedea Organizația Regională a Organizației Regionale a Iparralde c. Franța, nr. 71251/01, § 33 in fil, CEDH 2007) II. În orice caz, posibilitatea de a remedia toate aceste deficiențe și de a depune o nouă cerere de înregistrare a fost deschisă reclamantului și acest lucru nu constituia un obstacol excesiv (a se vedea mutatis mutandis Mișcarea pentru Regatul Democrat c. Bulgaria, nr. 27608/95, Decizia Comisiei din 29 iunie 1998). În noiembrie 1995, nepublicată). Prin urmare, Curtea consideră că motivele formale opuse de tribunalele interne la înregistrarea PCR sunt relevante și suficiente și proporționate cu scopul legitim urmărit 13. În ceea ce privește motivele legate de conținutul statutului și al programului politic reținut pentru a justifica refuzul de a înregistra PCR, Curtea observă că, în ceea ce privește statutul și programul depuse la dosar, instanțele interne au considerat că acestea cuprind termeni vagi și generali, că nu ignorau valorile democratice și evoluția socio-politică a țării după 1989 (punctul 3 de mai sus), că acestea au implicat acțiuni de natură totalitară și extremistă care ar putea aduce atingere securității naționale (punctul 1 de mai sus), că acestea reprezentau pericole pentru valorile democratice și că partidul nu era delimitat de la vechea PCR (punctul 2 de mai sus). În această privință, deși contextul istoric marcat de experiența comunismului totalitar în România, sau ideologia marxistă nu poate justifica pe ei înșiși necesitatea de a ingera (Particul Comunistilor (Nepeceristi) și Ungureanu, citată anterior, § 58), Curtea constată că reclamantul în speță nu s-a separat în mod direct și în întregime de fostul ( Ignatencu și Partidul Comunist din România, citată anterior, § 9914. Curtea constată că dreptul reclamantului de a constitui un partid comunist nu era iluzoriu (partidele cu o doctrină comunistă există deja în România) și că a putut reamenaja documentele constitutive ale partidului, astfel încât acestea să fie în conformitate cu legislația națională. În cele din urmă, spre deosebire de teza reclamantului, Curtea constată că instanțele naționale au dezvoltat pe deplin motivele care le-au determinat să considere că cererea de înregistrare nu îndeplinește condițiile prevăzute de legile n 14/2003 și 51/1991 și, în plus, au demonstrat că programul și statutul PCR sunt contrare ordinii juridice a țării, în special principiilor de bază ale democrației (punctul 14 de mai sus; a se vedea punctul 14 de mai sus; a se vedea, de contrao Partedul Comunistilor (Nepeceristi) și Ungureanu, citată anterior, punctul 55). Având în vedere toate aceste elemente, precum și marja de apreciere, deși redusă de care dispun statele, Curtea consideră că o analiză a instanțelor naționale în ceea ce privește statutul și programul politic prezentate de reclamant nu este de temei. La fel ca în cauza Ignatencu și Partidul Comunist din România, citată anterior (§ 103), Curtea constată, împreună cu guvernul, că instanțele naționale au dorit să împiedice o formare politică care a abuzat grav de poziția sa pe o perioadă lungă de timp, prin introducerea unui regim totalitar, să facă pe viitor o utilizare greșită a drepturilor sale, evitând astfel încălcarea securității statului sau a bazelor unei societăți democratice. În spatele acestui refuz a fost dorința de a combate un abuz deosebit de grav, deși numai potențial, care ar fi constat într-o entorsă a principiilor statului de drept și a fundamentelor democrației. 16. Având în vedere faptul că autoritățile naționale aveau motive să considere că intervenția în litigiu răspundea unei nevoi sociale imperative. În conformitate cu art. 35 alineatul (3) și art. 4 din convenție, Curtea concluzionează că refuzul de a înregistra împotriva reclamantului poate trece pentru că a fost necesar, într-o societate democratică, în sensul articolului 11 alineatul (2) din convenție. Pentru aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară cererea inadmisibilă. Făcut în franceză și comunicat în scris la 21 decembrie 2021. Ilse Freiwirth Gabriele Kucsko-Stadlmayer Grefier Adjunct Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2020-05-05
0,95
AFFAIRE IGNATENCU ET LE PARTI COMMUNISTE ROUMAIN c. ROUMANIE
et dont un ressortissant de cet État, M. Petre Ignatencu (« le premier requérant »), et une formation politique dénommée « Partidul Comunist Român » (Parti Communiste Roumain ; « le parti requérant » ou « le second requérant ») ont saisi la
CtEDO 2018-11-27
0,95
IGNATENCU ET LE PARTI COMMUNISTE ROUMAIN (PCR) c. ROUMANIE
Communiquée le 27 novembre 2018 QUATRIÈME SECTION Requête n o 78635/13 Petre IGNATENCU et le PARTI COMMUNISTE ROUMAIN (PCR) contre la Roumanie introduite le 4 décembre 2013 OBJET DE L’AFFAIRE Le deuxième requérant dénommé le Parti communist
CtEDO 2020-09-29
0,95
AFFAIRE GRIGORESCU ET AUTRES c. ROUMANIE
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE GRIGORESCU ET AUTRES c. ROUMANIE (Requêtes n os 17536/04 et 4 autres – voir liste en annexe) ARRÊT Cet arrêt a été révisé en conformité avec l’article 80 du règlement de la Cour dans un arrêt du 16 novembre 2021 ST
CtEDO 2021-01-12
0,94
AFFAIRE ȘTEFĂNESCU ET AUTRES c. ROUMANIE
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE ȘTEFĂNESCU ET AUTRES c. ROUMANIE (Requêtes n os 6800/05 et 11714/08) ARRÊT STRASBOURG 12 janvier 2021 Cet arrêt est définitif. Il peut subir des retouches de forme. En l’affaire Ștefănescu et autres c. Roumanie, La
CtEDO 2022-02-08
0,94
TORJ c. ROUMANIE
QUATRIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 49951/16 Lucian Marian TORJ contre la Roumanie La Cour européenne des droits de l’homme (quatrième section), siégeant le 8 février 2022 en un comité composé de : Gabriele Kucsko-Stadlmayer, présidente,
Sursă