Datsko și Stepanov împotriva Rusiei

Traducere în română Auto

CAUZA DE DATSKO ȘI STEPANOV v. RUSSIA (Aplicații nos. 23734/21 și 26987/21) AJUDEMENT STRASBOURG 18 iulie 2024 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Datsko și Stepanov v. Rusia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), ședința în calitate de comitet compus din: Ioannis Ktistakis , Președintele Oddný Mjöll Arnardóttir, Diana Kovatcheva , judecători și Viktoriya Maradudina, grefierul adjunct al secțiunii interioare, după ce a deliberat în particular la 27 iunie 2024, pronunță următoarea hotărâre, adoptată la data respectivă: PROCEDIU Cazul a fost originat în cererile împotriva Rusiei depuse la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru Protecția Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale („Convenția”) privind diferitele date indicate în tabelul adăugat.

Guvernul Rus („Guvernul”) a fost anunțat de cereri. FACTE Lista reclamanților și detaliile relevante ale cererilor sunt prezentate în tabelul adăugat. Reclamanții s-au plâns de faptul că instanța internă nu și-a asigurat participarea la audieri în procedura civilă la care au fost părți. Curtea observă că faptele care dau naștere la presupusele încălcări ale Convenției au avut loc înainte de 16 septembrie 2022, data la care Federația Rusă a încetat să fie parte la Convenție. Prin urmare, Curtea decide că este competentă să examineze prezentele cereri (a se vedea Fedotova și alții c. Rusia [GC], nr. 40792/10 și altele 2, §§§ 73, 17 ianuarie 2023). ÎNCĂLCAREA ARTICOLULUI 6 § 1 AL CONVENȚIEI Reclamanții se plângeau că dreptul lor la o audiere echitabilă a fost încălcat din cauza nerespectării în mod corespunzător și în timp util a audierilor în cadrul procedurii civile la care erau părți.

Curtea observă că principiile generale referitoare la dreptul de a prezenta în mod eficient cazul în fața instanței și de a beneficia de egalitatea de arme cu partea opozitivă, astfel cum sunt garantate de art. 6 din Convenția, au fost exprimate în o serie de hotărâri anterioare ale Curții (a se vedea, printre multe alte autorități, Steel și Morris c. Regatul Unit , nr. 68416/01, §§ 59-60, ECHR 2005-II).

Analiza Curții privind o presupusă încălcare a dreptului la un proces echitabil în ceea ce privește cazurile în care reclamanții încarcerați se plâng de absența lor de audieri în cadrul procedurilor civile include următoarele elemente: examinarea modului în care instanțele interne au evaluat problema dacă natura litigiului necesită prezența personală a reclamanților și determinarea dacă instanțele interne au pus în aplicare orice modalitate procedurală care vizează garantarea participării efective la proceduri (a se vedea Yevdokimov și alții c. Rusia , nr. 27236/05 și alte 10 § 48, 16 februarie 2016 . În acest caz, reclamanții, deținuți la momentul evenimentelor , nu au avut posibilitatea de a participa la audieri ale primului și instanțe de recurs în cadrul procedurilor civile la care au fost părți (detaliile procedurilor interne ale acestora sunt indicate în tabelul apendice).

După examinarea tuturor materialelor prezentate, Curtea nu a găsit niciun fapt sau argument care să-l convingă să ajungă la o concluzie diferită cu privire la admisibilitatea și meritul acestor plângeri decât în Yevdokimov și alții , citat mai sus. 10. Având în vedere jurisprudența sa în cauză, Curtea consideră că, în cazurile instantanee, instanța internă a privat reclamanții posibilitatea de a-și prezenta în mod eficient cazurile și nu a îndeplinit obligația de a asigura respectarea principiului unui proces echitabil. 11. Aceste plângeri sunt, prin urmare, admisibile și dezvăluie o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție. APLICAREA ARTICOLULUI 41 AL CONVENȚIEII 12. Respectând documentele în posesie și jurisprudența sa (a se vedea, în special, Igranov și alții c. Rusia, nr. 42933/13 și altele 8 § 40, 20 martie 2018), Curtea consideră că este rezonabil atribuirea 1 500 de euro (EUR) dlui Datsko (denumită în continuare nr. 23734/21).

Consideră, de asemenea, că constatarea unei încălcări va constitui în sine o satisfacție suficientă, în ceea ce privește dl Stepanov (depunerea nr. 26987/21) (compară Ivanov și alții c. Rusia [Comitetul], nr. 44363/14 și altele 2 § 12, 4 iunie 2020, și Puzanov c. Rusia [Comitetul], nr. 26895/14 și 2 alte cereri, § 13, 15 septembrie 2022). Pentru aceste motive, TRIBUNALUL, UNANIMOUS, decide să se alăture cererilor; deține competența de a face față acestor cereri în ceea ce privește faptele care au avut loc înainte de 16 septembrie 2022; declară cererile admisibile; deține că aceste cereri declară o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție privind nedreptatea procedurii civile; că constatarea unei încălcări constituie în sine o satisfacție suficientă pentru prejudiciile morale suportate de dl Stepanov (depunerea nr. 26987/21); deține (a) că Statul pârât trebuie să plătească dlui Datsko (depunerea nr. 23734/21), în termen de trei luni, EUR 1.500 (o mie și cinci sute de euro), care urmează să fie transformate în moneda statului contestat la rata aplicabilă la data decontare; (b) că de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe sumele de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în cursul perioadei de neîndeplinire plus trei puncte procentuale.

Efectuate în limba engleză și notificate în scris la 18 iulie 2024, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Regulamentul Curții.

{signature_p_1} {signature_p_2} Viktoriya Maradudina Ioannis Ktiskakis Președintele adjunct al grefierului interimar APENDIX Lista cererilor care prezintă plângeri în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție (în absența aplicantului la procedura civilă) Nr. cerere nr. Data introducerii Denumirea reclamantului Anul nașterii Natură decizia finală Data audierii în primă instanță Curtea de audiere Curtea de apel Data hotărârii finale Curtea Valoarea acordată pentru prejudiciu material și moral și costurile și cheltuielile per reclamant (în euro) [1] 23734/21 26/04/2021 Oleg Vyacheslavovich DATSKO 1969 Procedura civilă de compensare pentru condițiile inadecvate de detenție într-un centru de detenție temporar de la 27/09/2003 la 14/04/2006 10/06/2019 Tribunalul orașului Naberezhnye Chelniy din Republica Tatarstan 02/09/2019 Curtea Supremă a Republicii Tatarstan 08/04/2021 Curtea Supremă a Federației Ruse 1.500 26987/21 01/03/2021 Vitaliy Valerievich STEPANOV 1988 Procedura civilă de compensare pentru urmărire penală ilegală (procedura de reabilitare) 05/03/2019 Curtea de District Khanty-Mansiyskiy 09/07/2019 Curtea Regională Khanty-Mansy 19/10/2020 Curtea Supremă a Federației Ruse Constatarea unei încălcări constituie o satisfacție suficientă.

[1] În plus, orice impozit care poate fi imputabil reclamanților.

THIRD SECTION

CASE OF DATSKO AND STEPANOV v. RUSSIA (Applications nos. 23734/21 and 26987/21) JUDGMENT STRASBOURG 18 July 2024 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of Datsko and Stepanov v. Russia, The European Court of Human Rights (Third Section), sitting as a Committee composed of: Ioannis Ktistakis , President , Oddný Mjöll Arnardóttir, Diana Kovatcheva , judges , and Viktoriya Maradudina, Acting Deputy Section Registrar, Having deliberated in private on 27 June 2024, Delivers the following judgment, which was adopted on that date: PROCEDURE

The case originated in applications against Russia lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) on the various dates indicated in the appended table.

The Russian Government (“the Government”) were given notice of the applications. THE FACTS

The list of applicants and the relevant details of the applications are set out in the appended table.

The applicants complained of the domestic courts’ failure to ensure their participation in hearings in the civil proceedings to which they were parties. THE LAW

JOINDER OF THE APPLICATIONS

5. Having regard to the similar subject matter of the applications, the Court finds it appropriate to examine them jointly in a single judgment. Jurisdiction

The Court observes that the facts giving rise to the alleged violations of the Convention occurred prior to 16 September 2022, the date on which the Russian Federation ceased to be a party to the Convention. The Court therefore decides that it has jurisdiction to examine the present applications (see Fedotova and Others v. Russia [GC], nos. 40792/10 and 2 others, §§ 68 ‑ 73, 17 January 2023).

ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE

6 § 1 OF THE CONVENTION

7. The applicants complained that their right to a fair hearing had been breached on account of the domestic courts’ failure to properly and timeously notify them of hearings in the civil proceedings to which they were parties. They relied on Article 6 § 1 of the Convention.

The Court observes that the general principles regarding the right to present one’s case effectively before the court and to enjoy equality of arms with the opposing side, as guaranteed by Article 6 of the Convention, have been stated in a number of the Court’s previous judgments (see, among many other authorities, Steel and Morris v. the United Kingdom , no. 68416/01, §§ 59-60, ECHR 2005-II). The Court’s analysis of an alleged violation of the right to a fair trial in respect of cases where incarcerated applicants complain about their absence from hearings in civil proceedings includes the following elements: examination of the manner in which domestic courts assessed the question whether the nature of the dispute required the applicants’ personal presence and determination whether domestic courts put in place any procedural arrangements aiming at guaranteeing their effective participation in the proceedings (see Yevdokimov and Others v. Russia , nos. 27236/05 and 10 others, § 48, 16 February 2016).

In the present case, the applicants, detainees at the time of the events, were not afforded an opportunity to attend hearings of first and appeal instances in civil proceedings to which they were parties (the details of those domestic proceedings are indicated in the appended table). Having examined all the material submitted to it, the Court has not found any fact or argument capable of persuading it to reach a different conclusion on the admissibility and merits of these complaints than in Yevdokimov and Others , cited above.

10.

Having regard to its case-law on the subject, the Court considers that in the instant cases the domestic courts deprived the applicants of the opportunity to present their cases effectively and failed to meet their obligation to ensure respect for the principle of a fair trial.

11.

These complaints are therefore admissible and disclose a breach of Article 6 § 1 of the Convention.

APPLICATION OF ARTICLE

41 OF THE CONVENTION

12. Regard being had to the documents in its possession and to its case ‑ law (see, in particular, Igranov and Others v. Russia, nos. 42933/13 and 8 others, § 40, 20 March 2018), the Court considers it reasonable to award 1,500 euros (EUR) to Mr Datsko (application no. 23734/21). It further considers that the finding of a violation will constitute in itself sufficient just satisfaction, as regards Mr Stepanov (application no. 26987/21) (compare Ivanov and Others v. Russia [Committee], nos. 44363/14 and 2 others, § 12, 4 June 2020, and Puzanov v. Russia [Committee], nos.

26895/14 and 2 other applications, § 13, 15 September 2022). FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY, Decides to join the applications; Holds that it has jurisdiction to deal with these applications as they relate to facts that took place before 16 September 2022; Declares the applications admissible; Holds that these applications disclose a breach of Article 6 § 1 of the Convention concerning the unfairness of the civil proceedings; Holds that the finding of a violation constitutes in itself sufficient just satisfaction for the non-pecuniary damage sustained by Mr Stepanov (application no. 26987/21); Holds (a) that the respondent State is to pay to Mr Datsko (application no. 23734/21), within three months, EUR 1,500 (one thousand and five hundred euros), to be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable at the date of settlement; (b) that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amounts at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default during the default period plus three percentage points.

Done in English, and notified in writing on 18 July 2024, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court.

{signature_p_1} {signature_p_2} Viktoriya Maradudina Ioannis Ktistakis Acting Deputy Registrar President APPENDIX List of applications raising complaints under Article 6 § 1 of the Convention (applicant’s absence from civil proceedings) No. Application no. Date of introduction Applicant’s name Year of birth Nature of the dispute Final decision First-instance hearing date Court Appeal hearing date Court Final decision date Court Amount awarded for pecuniary and non-pecuniary damage and costs and expenses per applicant (in euros) [1] 23734/21 26/04/2021 Oleg Vyacheslavovich DATSKO 1969 Civil proceedings for compensation for inadequate conditions of detention in a temporary detention ward from 27/09/2003 to 14/04/2006 10/06/2019 Naberezhnye Chelniy Town Court of Tatarstan Republic 02/09/2019 Supreme Court of the Tatarstan Republic 08/04/2021 Supreme Court of the Russian Federation 1,500 26987/21 01/03/2021 Vitaliy Valeryevich STEPANOV 1988 Civil proceedings for compensation for unlawful criminal prosecution (rehabilitation proceedings) 05/03/2019 Khanty-Mansiyskiy District Court 09/07/2019 Khanty-Mansy Regional Court 19/10/2020 Supreme Court of the Russian Federation The finding of a violation constitutes sufficient just satisfaction.

[1] Plus any tax that may be chargeable to the applicants.