RUIZ-VILLAR RUIZ c. ESPAGNE

Secțiunea a treia Cerere nr. 16476/11 Anibal RUIZ-VILLAR RUIZ împotriva Spaniei introdusă la 1 martie 2011 EXPOSAT DE FAPTĂ Reclamantul, dl Aníbal Ruiz-Villar Ruiz, este un resortisant spaniol cu reședința la Madrid. Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează: Ca urmare a respingerii acțiunii în revendicare prezentate de către statul membru împotriva proprietarilor de terenuri în care erau enclavate Lagunas de Ruidera , în iulie 1991, reprezentanța la ï t a prezentat o cerere civilă, printre altele, împotriva mamei reclamantului, a cărei moștenitor și succesor în procedură, care intenționa să declare, în temeiul legii privind apele, în vigoare de la 1 ianuarie 1986, că Laguna de Ruidera au fost un râu și nu lagune și, în calitate de râu, au făcut parte din domeniul public hidraulic.

Reclamantul a fost proprietarul terenului în care sunt enclavate unele dintre aceste lagune. Prin hotărârea din 27 martie 2002, judecătorul de primă instanță nr 1 din Ciudad Real a confirmat caracterul privat al Laguna în cauză. În recurs, printr-o hotărâre din 6 noiembrie 2003, la mai 2003, audiencia provincial din Ciudad Real infirma hotărârea atacată și a considerat că aceste lagune făceau parte din domeniul public în măsura în care acestea constituiau un râu și nu un lagune. Recursul în Casație prezentat, printre altele, de reclamant, a fost respins printr-o hotărâre a Tribunalului Suprem din 22 iulie 2009, în măsura în care Lagunas de Ruidera face parte din domeniul public, reclamantul nu este și nu a fost niciodată, proprietarul părții din acestea din urmă pe care o deținea.

La 4 septembrie 2009, reclamantul sesizează Tribunalul Constituțional cu privire la o acțiune la amgaro Invocând, printre altele, dreptul la un proces echitabil într-un termen rezonabil. Printr-o decizie din 28 iulie 2010, notificată la 2 septembrie 2010, înalta instanță a declarat acțiunea inadmisibilă din lipsă de importanță constituțională specială. GRIEF Invocând art. 6 alineatul (1) din convenție, reclamantul se plânge de durata procedurii, pe care o consideră excesivă. ÎNTREBARE CU PĂRȚILE Durata procedurii civile urmate în speță a fost compatibilă cu condiția de judecată într-un termen rezonabil

TROISIÈME SECTION

Requête n o 16476/11 Anibal RUIZ-VILLAR RUIZ contre l’Espagne introduite le 1er mars 2011

EXPOSÉ DES FAITS

Le requérant, M. Aníbal Ruiz-Villar Ruiz, est un ressortissant espagnol résidant à Madrid. Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par le requérant, peuvent se résumer comme suit. Suite au rejet de l’action en revendication présentée par l’Etat à l’encontre des propriétaires fonciers des terrains où étaient enclavées les Lagunas de Ruidera , en juillet 1991, la représentation de l’Etat présenta une demande civile, entre autres, contre la mère du requérant, dont il est l’héritier et successeur dans la procédure, tendant à déclarer, en vertu de la loi portant sur les eaux, en vigueur depuis le 1 er janvier 1986, que les Lagunas de Ruidera constituaient une rivière et non des lagunes et, qu’en tant que rivière, elles faisaient partie du domaine public hydraulique.

Le requérant était le propriétaire foncier des terrains où sont enclavées certaines desdites lagunes. Par un jugement du 27 mars 2002, le juge de première instance n o 1 de Ciudad Real confirma le caractère privé des Lagunas en cause. En appel, par un arrêt du 6 novembre 2003, l’ Audiencia provincial de Ciudad Real infirma le jugement attaqué et considéra que les lagunes en question faisaient partie du domaine public dans la mesure où elles constituaient une rivière et non de lagunes. Le pourvoi en cassation présenté, entre autres, par le requérant, fut rejeté par un arrêt du Tribunal suprême du 22 juillet 2009, dans la mesure où les Lagunas de Ruidera faisant partie du domaine public, le requérant n’est, et n’avait jamais été, propriétaire de la partie de ces dernières qu’il réclamait.

Le 4 septembre 2009, le requérant saisit le Tribunal constitutionnel d’un recours d’ amparo invoquant, entre autres, le droit à un procès équitable dans un délai raisonnable. Par une décision du 28 juillet 2010, notifiée le 2 septembre 2010, la haute juridiction déclara le recours irrecevable par manque d’importance constitutionnelle spéciale. GRIEF Invoquant l’article 6 § 1 de la Convention, le requérant se plaint de la durée de la procédure, qu’il considère excessive.

QUESTION AUX PARTIES

La durée de la procédure civile suivie en l’espèce était-elle compatible avec la condition de jugement dans un « délai raisonnable », au sens de l’article 6 § 1 de la Convention ?