SHAHANOV v. BULGARIA

CUARTA SECȚIUNE Depunerea cererilor nr. 35365/12 și 69125/12 Nikolay Ivanov SHAHANOV împotriva Bulgariei și Jock PALFREEMAN împotriva Bulgariei depuse la 1 iunie 2012 și, respectiv, 3 octombrie 2012 Declararea cererii de FACTE nr. 35365/12 a fost depusă la 1 iunie 2012 de dl Nikolay Ivanov Shahanov, cetățean bulgar născut în 1977. El îndeplinește o sentință în închisoarea Plovdiv. Reclamantul este reprezentat în fața Curții de către dna S. Stefanova și dl M. Ekimdjiev, avocați care practică în Plovdiv. Cererea nr. 69125/12 a fost depusă la 3 octombrie 2012 de dl Jock Palfreeman, un național australian născut în 1986. El îndeplinește o condamnare în închisoarea Sofia. Reclamantul este reprezentat în fața Curții de către dl K. Kanev, președintele Comitetului bulgar Helsinki, o organizație neguvernamentală care se află în Sofia. Circumstanțele cazurilor Cauzele, astfel cum au fost prezentate de reclamanți, pot fi rezumate după cum urmează. Cererea nr. 35365/12, reclamațiile reclamantului la Ministerul Justiției La 24 și 26 octombrie 2011, reclamantul a depus două plângeri Ministrului Justiției în care a declarat, printre altele, că X, unul dintre deținuți, a avut două rude, Y și Z, printre personalul închisorii; că X șantajează și intimida pe ceilalți deținuți; și că, cu ajutorul rudelor sale, X plănuia să evadeze din închisoare. Reclamantul a cerut să facă cererea necesară pentru a muta X într-o închisoare unde nu avea rude. În ceea ce privește plângerile reclamantului, s-a deschis o anchetă și au fost luate declarații de la X, alți deținuți și personalul de închisoare în cauză. Într-o scrisoare din 28 noiembrie 2011 directorul Direcției Generale de Execuție a Pedepselor a informat directorul închisorii Plovdiv că ancheta nu a stabilit niciun contact neregulat între personalul de închisoare și deținuții. De asemenea, scrisoarea a declarat că directorul închisorii ar trebui să avertizeze pe toți deținuții la art. 100 alineatul (2) (7) din Legea privind executarea condamnărilor și a ordonanțelor de detenție, care prevedea că elaborarea unor declarații difamatorii sau acuzații false împotriva personalului închisorii sau a altor deținuți constituie o infracțiune disciplinară. La 29 noiembrie 2011, directorul închisoarei Plovdiv a ordonat închiderea reclamantului într-o celulă de izolare timp de zece zile pentru că a făcut declarații difamatorii împotriva funcționarilor publici din închisoare în reclamațiile sale din octombrie 2011. În decizia finală din 2 decembrie 2011 Tribunalul districtual Plovdiv a susținut ordinul din 29 noiembrie 2011. Se referă la informațiile colectate în dosarul de anchetă și a susținut că ordinul este legal și că comportamentul reclamantului constituie o eșecare din partea sa pentru a respecta normele de închisoare stabilite, și anume obligația de a respecta interdicția de a trata în mod ofensiv personalul închisorii și alți deținuți. monitorizarea corespondenței reclamantului Reclamantul afirmă că corespondența sa a fost în mod repetat supusă inspecției de către autoritățile închisoare. El depune șapte scrisori de ieșire, din care șase au fost adresate avocatului său, care au fost ștampilate ca fiind monitorizate de administrația închisorii. Depunerea nr. 69125/12 La 24 mai 2012, reclamantul a depus o plângere directorului închisoarei Sofia, în care s-a plâns, printre altele, că în ziua anterioară, în timpul orelor de vizitare, unele lucruri personale ale vizitatorilor au fost furate de la un dulap și că gardienii de datorie s-au comportat într-o manieră nepoliticosă și necorespunzătoare față de vizitatori, strigându-le și insultându-le fără motiv. La 11 iunie 2012 a avut loc o audiere înaintea comisiei disciplinare. Cererea reclamantului de a chema martori a fost refuzată. Cererea sa de proiectare a materialelor video din ziua vizitei care a arătat paznicii a fost, de asemenea, negată. La 12 iunie 2012, directorul închisoarei Sofia a ordonat ca reclamantul să fie privat de a primi pachete de alimente timp de trei luni. Ordinea a declarat că ancheta asupra plângerii reclamantului, inclusiv declarațiile de la personalul închisorii și materialele video din ziua vizitei, nu a confirmat acuzațiile sale și că acțiunile sale constituiau difamație și acuzații false în încălcarea articolului 100 alineatul (2) (7) din Legea privind executarea condamnărilor și a ordonanțelor de detenție. Reclamantul a apelat în fața directorului Direcției Generale de Execuție a sentințelor. El a apelat simultan în fața Curții de District de Sofia. La 6 august 2012, reclamantul a fost indicat răspunsul directorului Direcției Generale de Execuție a Condamnărilor, în care apelul său a fost respins. Nicio copie a deciziei nu a fost furnizată reclamantului și el a fost obligat doar să semneze un document care să certifice că el a fost familiarizat cu răspunsul. În decizia finală din 19 iulie 2012, Curtea de districtă Sofia a încheiat procedura interzisă de către reclamant, constatând că, în temeiul regulamentului aplicabil, apelurile împotriva pedepselor disciplinare de tipul de care s-a plâns nu au fost supuse unui recurs judiciar, dar nu au putut fi invocate decât în fața Direcției Generale de Execuție a Condamnărilor. Pedeapsa disciplinară a prizonierilor La 1 iunie 2009, Legea privind executarea condamnărilor din 1969 a fost înlocuită de noua Lege privind executarea condamnărilor și a ordonanțelor de detenție („ESDOA”). În conformitate cu art. 90 alineatul (5) din ESDOA în vigoare la momentul respectiv, deținuții nu ar trebui să fie răspunzător de pedeapsa disciplinară din cauza unei cereri sau a depus o plângere. În conformitate cu art. 100 alineatul (2) alineatul (7), în conformitate cu momentul în care se face declarațiile difamatorii sau acuzațiile false împotriva personalului închisorii sau a altor deținuți erau o infracțiune disciplinară. , privarea dreptului de a primi pachete de alimente timp de până la trei luni sau izolare într-o celulă de izolare timp de până la 14 zile. În conformitate cu art. 111 din ESDOA, decizia de a ordona închidere disciplinară într-o celulă de izolare ar putea fi apelată în fața Tribunalului de District relevant, a cărui hotărâre a fost finală. În conformitate cu art. 110 din ESDOA, decizia de a ordona privarea disciplinară a dreptului de a primi colete alimentare ar putea fi apelată în fața directorului Direcției Generale de Execuție a Condamnărilor, a căror decizie a fost finală. În conformitate cu ESDOA și cu Regulamentul de punere în aplicare 2010 relevant, ministrul Justiției, prin intermediul Direcției Generale de Execuție a Sentențelor, este responsabil pentru gestionarea și supravegherea penitenciarelor. Puterea Direcției Generale de Execuție a Sentențelor include examinarea cererilor, plângerilor și propunerilor de către prizonieri și alți cetățeni. Correspondența deținuților O prezentare generală a legislației relevante, aplicabilă în momentul respectiv, poate fi găsită în hotărârea Curții în cazul Harakchiev și Tolumov c. Bulgaria (n. 15018/11 și 61199/12, §§ 100-103, 19 februarie 2013). COMPLAINTE Cele două reclamante se plâng că pedeapsele disciplinare impuse lor la 29 noiembrie 2011 și 12 Iunie 2012 a constituit încălcări ale dreptului lor de a respecta libertatea de exprimare în temeiul articolului 10 din Convenție. Primul reclamant se plâng că monitorizarea corespondenței sale de către autoritățile închisoare a fost contrar articolului 8 din Convenție. 2011 și, respectiv, 12 iunie 2012 reprezintă o interferență în dreptul lor de a respecta viața lor privată și/sau libertatea lor de exprimare în sensul articolelor 8 și 10 din Convenție? Dacă da, interferența a fost legală și justificată în temeiul acestor dispoziții? Părțile sunt invitate să prezinte toate informațiile și documentele relevante, inclusiv o copie a deciziei directorului Direcției Generale de Execuție a Condamnărilor în răspuns la apelul celui de-al doilea reclamant împotriva pedepsei disciplinare sale din 12 iunie 2012. A existat vreo ingerință în dreptul dlui Shahanov la respectarea corespondenței sale, consemnat în art. 8 § 1 din Convenție? Mai ales, administrarea închisoarei Plovdiv controlează sistematic sau ocazional scrisorile sale de ieșire și de intrare? În ce constă mai exact acest control? În cazul în care scrisorile sale sunt într-adevăr interceptate după cum a afirmat el, este că ingerința în drepturile sale în temeiul articolului 8 „în conformitate cu legea” și „necesar într-o societate democratică” pentru realizarea unui obiectiv legitim, astfel cum se prevede la alineatul (2) din acest articol?

FOURTH SECTION

Applications nos. 35365/12 and 69125/12

Nikolay Ivanov SHAHANOV against Bulgaria

and Jock PALFREEMAN against Bulgaria

lodged on 1 June 2012 and 3 October 2012 respectively

STATEMENT OF FACTS

Application no. 35365/12 was lodged on 1 June 2012 by Mr

Nikolay

Ivanov Shahanov, a Bulgarian national who was born in 1977. He is serving a sentence in the Plovdiv Prison. The applicant is represented before the Court by Ms S. Stefanova and Mr M. Ekimdjiev, lawyers practising in Plovdiv.

Application no. 69125/12 was lodged on 3 October 2012 by Mr

Jock

Palfreeman, an Australian national who was born in 1986. He is serving a sentence in the Sofia Prison. The applicant is represented before the Court by Mr. K. Kanev, chairman of the Bulgarian Helsinki Committee, a non-governmental organisation based in Sofia.

A.

The circumstances of the cases

The facts of the cases, as submitted by the applicants, may be summarised as follows.

1.

Application no. 35365/12

a)

the applicant’s complaints to the Ministry of Justice

On 24 and 26 October 2011 the applicant lodged two complaints to the Minister of Justice in which he stated

inter alia

that X, one of the inmates, had two relatives, Y and Z, among the prison staff; that X was blackmailing and intimidating the other inmates; and that with the help of his relatives X was planning an escape from prison. The applicant requested that the necessary inquiry be made with a view to moving X to a prison where he did not have relatives.

In relation to the applicant’s complaints an inquiry was opened and statements were taken from X, other inmates and the prison staff concerned.

In a letter of 28 November 2011 the Director of the General Directorate of Enforcement of Sentences informed the Plovdiv Prison director that the inquiry had not established any irregular contacts between prison staff and inmates. The letter further stated that the prison director should warn all inmates about section 100 (2) (7) of the Enforcement of Sentences and Detention Orders Act, which stipulated that making defamatory statements or false accusations against prison staff or other inmates was a disciplinary offence.

On 29 November 2011 the director of the Plovdiv Prison ordered the confinement of the applicant in an isolation cell for ten days for having made defamatory statements against prison public servants in his complaints of October 2011. The applicant appealed.

In a final decision of 2 December 2011 the Plovdiv District Court upheld the order of 29 November 2011. It referred to the information gathered in the inquiry file and held that the order was lawful and that the conduct of the applicant constituted a failure on his part to abide by the established prison rules, namely the obligation to observe the prohibition to treat in an offensive manner prison staff and other inmates.

b)

the monitoring of the applicant’s correspondence

The applicant states that his correspondence was repeatedly subject to inspection by the prison authorities. He submits seven outgoing letters, six of which were addressed to his lawyer, which were stamped as monitored by the prison administration.

2.

Application no. 69125/12

On 24 May 2012 the applicant lodged a complaint to the director of the Sofia Prison, in which he complained

inter alia

that on the previous day during visiting hours some visitors’ personal belongings were stolen from a locker and that the guards on duty behaved in a very rude and improper manner towards the visitors, shouting at them and insulting them for no reason.

On 11 June 2012 a hearing took place before the disciplinary commission. The applicant’s request to call witnesses was denied. His request for screening of the video material from the day of the visit showing the guards was also denied.

On 12 June 2012 the director of the Sofia Prison ordered that the applicant be deprived of receiving food parcels for three months. The order stated that the inquiry into the applicant’s complaint, including statements from prison staff and video material from the day of the visit, did not confirm his allegations and that his actions constituted defamation and false accusation in breach of section 100 (2) (7) of the Enforcement of Sentences and Detention Orders Act. The applicant appealed before the Director of the General Directorate of Enforcement of Sentences. He simultaneously appealed before the Sofia District Court.

On 6 August 2012 the applicant was shown the response of the Director of the General Directorate of Enforcement of Sentences, in which his appeal was rejected. No copy of the decision was provided to the applicant and he was only required to sign a paper certifying that he was acquainted with the reply.

In a final decision of 19 July 2012 the Sofia District Court terminated the proceedings brought by the applicant, finding that under the applicable regulations appeals against disciplinary punishments of the type of which he complained were not subject to judicial appeal, but could only be appealed before the General Directorate of Enforcement of Sentences.

B.

Relevant domestic law

1.

Disciplinary punishment of prisoners

On 1 June 2009 the Execution of Sentences Act 1969 was superseded by the new Enforcement of Sentences and Detention Orders Act (“the

ESDOA”). Pursuant to section 90 (5) of the ESDOA as in force at the relevant time, prisoners should not be liable to disciplinary punishment because of having made a request or lodged a complaint.

Pursuant to section 100 (2) (7) as in force at the relevant time the making of defamatory statements or false accusations against prison staff or other inmates was a disciplinary offence.

According to section 101 of the ESDOA a prisoner who had committed a disciplinary offence might be punished by,

inter alia

, deprivation of the right to receive food parcels for up to three months or confinement in an isolation cell for up to fourteen days.

Pursuant to section 111 of the ESDOA the decision ordering disciplinary confinement in an isolation cell could be appealed before the relevant District Court, whose decision was final.

Pursuant to section 110 of the ESDOA the decision ordering disciplinary deprivation of the right to receive food parcels could be appealed before the Director of the General Directorate of Enforcement of Sentences, whose decision was final.

2.

Supervision of the prison administration

Pursuant to the ESDOA and the relevant 2010 Implementing Regulation, the Minister of Justice through the General Directorate of Enforcement of Sentences is responsible for managing and supervising prisons. The power of the General Directorate of Enforcement of Sentences includes examining requests, complaints and proposals from prisoners and other citizens.

3.

Prisoners’ correspondence

An overview of the pertinent legislation, applicable at the relevant time, can be found in the Court’s decision in the cases of

Harakchiev and Tolumov v. Bulgaria

(nos. 15018/11 and 61199/12, §§ 100-103, 19

February 2013).

COMPLAINTS

1.

The two applicants complain that the disciplinary punishments imposed on them on 29 November 2011 and 12

June 2012 respectively constituted violations of their right to respect for their freedom of expression under Article 10 of the Convention.

2.

The first applicant complains that the monitoring of his correspondence by the prison authorities ran counter to Article 8 of the Convention.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1.

Did the punishments imposed on the two applicants on 29

November

2011 and 12 June 2012 respectively represent an interference with their right to respect for their private life and/or their freedom of expression within the meaning of Articles 8 and 10 of the Convention? If

so, was the interference lawful and justified under these provisions?

The parties are invited to submit all relevant information and documents, including a copy of the decision of the Director of the General Directorate of Enforcement of Sentences in reply to the second applicant’s appeal against his disciplinary punishment of 12 June 2012.

2.

Has there been an interference with Mr Shahanov’s right to respect for his correspondence, enshrined in Article 8 § 1 of the Convention? In

particular, does the administration of Plovdiv Prison systematically or occasionally control his outgoing and incoming letters? In what exactly does that control consist? If his letters are indeed intercepted as alleged by him, is that interference with his rights under Article 8 “in accordance with the law” and “necessary in a democratic society” for the achievement of a legitimate aim, as required by paragraph 2 of that Article?