Cererea nr. 13431/06 Ana SCHERLET împotriva Republicii Moldova și alte două cereri (a se vedea lista anexată) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), ședința la 26 noiembrie 2013 în calitate de comitet compus din: Luis López Guerra, președinte, Nona Tsotsoria, Valeriu Grițco, judecători și Marialena Tsirli, grefier adjunct al secțiunii; Având în vedere cererile depuse mai sus între 21 martie 2006 și 18 august 2007, având în vedere declarația depusă de Guvernul contestat la 23 noiembrie 2012 cere Curtea să lovească cererile din lista cauzelor, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDURĂ O listă a reclamanților este prezentată în apendice. Guvernul Moldovei („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl L. Apostol. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, sunt prezentate în tabelul de apendice și pot fi rezumate după cum urmează. Reclamanții au obținut hotărâri finale în favoarea lor, obligand autoritățile publice locale să restituiască proprietățile confiscate ilegal sau să le furnizeze locuințe sociale. Aceste hotărâri rămân neexecute până în prezent. Reclamanții se plângeau de nerespectarea hotărârilor în favoarea lor. Se bazează pe art. § 1 din Convenție și pe art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. Cazurile au fost comunicate guvernului după adoptarea hotărârii pilot în cazul lui Olaru și alții Olaru și alții c. Moldova , nos. 476/07, 22539/05, 17911/08 și 13136/07, 28 iulie 2009). HOTĂRÂREA Curții constată că, având în vedere contextul lor comun de fapt și juridic, este necesar să se alăture prezentelor cereri și să le examineze într-o singură decizie. După eșecul încercărilor de a ajunge la o soluție prietenoasă, prin scrisoarea din 23 noiembrie 2012, Guvernul a informat Curtea că au propus să facă o declarație unilaterală în vederea soluției chestiunii formulate de cererile și a solicitat în continuare Curtea să elimine cererile în conformitate cu art. 37 din Convenție. În această declarație, Guvernul a recunoscut că reclamanții au suferit o încălcare a drepturilor garantate în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție și în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, ca urmare a neexecuției deciziilor judiciare într-un timp rezonabil. Guvernul a propus să plătească fiecărui reclamant o sumă globală de 3.600 10. Sumele acordate, care să acopere orice prejudiciu moral, precum și costurile și cheltuielile vor fi convertite în Lei moldovenesc la rata aplicabilă la data plății și în afara taxelor care pot fi aplicabile. Acestea vor fi plătite în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu se plătesc aceste sume în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pentru ele, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumutare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire, plus trei puncte procentuale. 11. Reclamanții nu au prezentat nicio observație privind declarația Guvernului. 12. Curtea reamintește că art. 37 din Convenție prevede că, în orice etapă a procedurii, poate decide să scoată o cerere din lista sa de cazuri în cazul în care circumstanțele conduc la una dintre concluziile specificate, în temeiul alineatului (1) litera (a), (b) sau (c). „pentru orice alt motiv stabilit de Curte, nu mai este justificat să continue examinarea cererilor”. 13. De asemenea, acesta reamintește că, în anumite circumstanțe, poate elimina cererile în temeiul articolului 37 § 1 litera (c) pe baza unei declarații unilaterale de către un guvern contestat, chiar dacă reclamanții doresc să continue examinarea cazurilor. 14. În acest scop, Curtea va examina cu atenție declarația având în vedere principiile care iese din jurisprudența sa, în special hotărârea Tahsin Acar (Tahsin Acar c. Turcia , [GC], nr. 26307/95, §§ 75-77, ECHR 2003-VI), WAZA Spółka z o.o. c. Polonia (dec.) nr. 11602/02, 26 iunie 2007 și Sulwińska c. Polonia (dec.), nr. 28953/03). 15. Curtea a stabilit în o serie de cazuri, inclusiv cele aduse împotriva Republicii Moldova, practica sa privind plângerile cu privire la încălcarea articolului 6 § 1 din Convenție și la art. 1 din Protocolul nr. 1 în ceea ce privește neexecuția hotărârilor finale ale instanței. 16. Având în vedere natura admiterilor conținute în declarația Guvernului, precum și suma de compensare propusă – care este în conformitate cu sumele acordate în cazuri similare (a se vedea Olaru v. Moldova (justa satisfacție), nr. 476/07, §§ 14-19, 12 octombrie 2010; Chetruș și altele 24 v. Moldova (dec.), nr. 15953/07 și seq., 25 ianuarie 2011; Tudor Peciul și 9 altele v. Moldova v. (dec.), nr. 15279/07 et seq., 7 septembrie 2010; Modranga și alții c. Moldova (dec.), nr. 33328/06 et seq., 4 iunie 2013; Antoci c. Moldova (dec.), nr. 9209/08, 17 septembrie 2013) – Curtea consideră că nu mai este justificat continuarea examinării cererii (art. 37 § 1 litera (c)). 17. În plus, având în vedere considerentele de mai sus și, în special, având în vedere jurisprudența clară și extinsă privind acest subiect, Curtea este convinsă că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, nu necesită continuarea examinării cererilor (art. 37 § 1 din amenda 18. În sfârșit, Curtea subliniază că, în cazul în care guvernul nu respectă termenii declarației lor unilaterale, cererile ar putea fi restaurate pe listă în conformitate cu art. 37 § 2 din Convenție (Josipović c. Serbia (dec.), nr. 18369/07, 4 martie 2008). 19. În ceea ce privește problema punerii în aplicare a întreprinderilor guvernamentale, Comitetul de miniștri rămâne competent să supravegheze această chestiune în conformitate cu art. 46 din Convenție (a se vedea deciziile Comitetului din 3 iunie 2010 privind punerea în aplicare a hotărârii Olaru și a altor hotărâri (a se vedea Decizia Comitetului de miniștri privind executarea hotărârii Olaru și alții adoptate în cadrul celei de-a 1136-a ședințe a DH din 6-8 martie 2012, CM/Del/Dec(2012)1136/15 și hotărârea din Modranga și alții , citată mai sus . Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să se alăture cererilor; ia notă în conformitate cu art. 6 din Convenție și în conformitate cu art. 1 din Protocolul nr. 1 și cu modalitățile de asigurare a respectării întreprinderilor menționate în respectivul regulament; hotărăște să scoată cererile din lista sa de cazuri în conformitate cu art. 37 § 1 litera (c) din Convenție. Marialena Tsirli Luis López Guerra Președintele adjunct al grefierului Apendicele Cererea nr. și data depunerii detalii Hotărârea reclamantului Detalii finale Hotărârea 13431/06, 21/03/2006 Ana SCHERLET, născut la 7/09/1937, naștere națională moldovenească, care trăiește în Curtea de district Cismichioi Cahul, 11/08/2003 Restituție a proprietăților confiscate ilegal situată în Cahul 12755/07, 06/03/2007 Grigore OLISEVSCHI, născut la 11/12/1955, național moldovenesc, locuind la Chisinau Tribunalul de District Centru, 3/03/2004 Cazul de locuințe sociale (militar) 37259/07, 18/08/2007 Ghenadie VEVERITA, născut la 07/11/1974, național moldovenesc, care locuiește în Curtea Supremă de Justiție Chișinău, 16/08/2006 Cazul de locuințe sociale (ofițer penitenciar)
Application no. 13431/06
Ana SCHERLET against the Republic of Moldova
and 2 other applications
(see list appended)
The European Court of Human Rights (Third Section), sitting on 26
November 2013 as a Committee composed of:
Luis López Guerra,
President,
Nona Tsotsoria,
Valeriu Grițco,
judges,
and Marialena Tsirli,
Deputy Section Registrar,
Having regard to the above applications lodged between 21 March 2006 and 18 August 2007,
Having regard to the declaration submitted by the respondent Government on 23 November 2012 requesting the Court to strike the applications out of the list of cases,
Having deliberated, decides as follows:
FACTS AND PROCEDURE
1.
A list of the applicants is set out in the appendix.
2.
The Moldovan Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr L. Apostol.
3.
The facts of the case, as submitted by the parties, are set out in the appendix table and may be summarised as follows.
4.
The applicants obtained final court judgments in their favour, obliging local public authorities either to restitute unlawfully confiscated property or to provide them with social housing. Those judgments remain unenforced to date. Before the Court the applicants complained about the non-enforcement of those judgments.
5.
The applicants complained about the failure to enforce the judgments in their favour. They relied on Article
6
1.of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention.
6.
The cases were communicated to the Government following the adoption of the pilot judgment in the case of
Olaru and others
(
Olaru and Others v. Moldova
, nos. 476/07, 22539/05, 17911/08 and 13136/07, 28
July
2009).
7.
The Court finds that, given their common factual and legal background, it is appropriate to join the present applications and examine them in a single decision.
8.
After the failure of attempts to reach a friendly settlement, by a letter of 23 November 2012, the Government informed the Court that they proposed to make a unilateral declaration with a view to resolving the issue raised by the applications. They further requested the Court to strike out the applications in accordance with Article 37 of the Convention.
9.
In that declaration the Government acknowledged that the applicants had suffered a breach of their rights guaranteed under Article 6 § 1 of the Convention and under Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention, as a result of non-enforcement of the judicial decisions within a reasonable time. The Government proposed to pay each applicant a global sum of 3,600
euros (EUR) for non-enforcement periods from 86 to 122 months.
10.
The awarded sums, which are to cover any non-pecuniary damage as well as costs and expenses will be converted into Moldovan Lei at the rate applicable on the date of payment and free of any taxes that may be applicable. They will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay these sums within the said three-month period, the Government undertake to pay simple interest on them, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period, plus three percentage points.
11.
The applicants did not submit any comments on the Government’s declaration.
12.
The Court recalls that Article 37 of the Convention provides that it may at any stage of the proceedings decide to strike an application out of its list of cases where the circumstances lead to one of the conclusions specified, under (a), (b) or (c) of paragraph 1 of that Article. Article
37
§
1
(c) enables the Court in particular to strike a case out of its list if:
“for any other reason established by the Court, it is no longer justified to continue the examination of the applications”.
13.
It also recalls that in certain circumstances, it may strike out applications under Article 37 § 1(c) on the basis of a unilateral declaration by a respondent Government even if the applicants wish the examination of the cases to be continued.
14.
To this end, the Court will examine carefully the declaration in the light of the principles emerging from its case-law, in particular the
Tahsin Acar
judgment (
Tahsin Acar v.
Turkey
, [GC], no.
WAZA Spółka z o.o. v. Poland
(dec.) no. 11602/02, 26
June
2007; and
Sulwińska v. Poland
(dec.), no. 28953/03).
15.
The Court has established in a number of cases, including those brought against the Republic of Moldova, its practice concerning complaints about the violation of Article 6 § 1 of the Convention and of Article 1 of Protocol No. 1 in regard to the non-enforcement of final court judgments.
16.
Having regard to the nature of the admissions contained in the Government’s declaration, as well as the amount of compensation proposed – which is consistent with the amounts awarded in similar cases (see,
Olaru v. Moldova
(just satisfaction), no. 476/07, §§ 14-19, 12 October 2010;
Chetruș and 24 others v. Moldova
(dec.), nos. 15953/07 et seq., 25
January
2011;
Tudor Peciul and 9 others v. Moldova
(dec.), nos.
15279/07 et seq., 7 September 2010;
Modranga and others v. Moldova
(dec.), nos. 33328/06 et seq., 4 June 2013;
Antoci v. Moldova
(dec.), no.
9209/08, 17 September 2013) – the Court considers that it is no longer justified to continue the examination of the application (Article 37 § 1(c)).
17.
Moreover, in light of the above considerations and, in particular, given the clear and extensive case-law on the topic, the Court is satisfied that respect for human rights as defined in the Convention and the Protocols thereto does not require it to continue the examination of the applications (Article 37 § 1
in fine
).
18.
Finally, the Court emphasises that, should the Government fail to comply with the terms of their unilateral declaration, the applications could be restored to the list in accordance with Article
37 § 2 of the Convention (
Josipović v. Serbia
(dec.), no. 18369/07, 4
March 2008).
19.
As regards the question of implementation of the Government’s undertakings, the Committee of Ministers remains competent to supervise this matter in accordance with Article 46 of the Convention (see the Committee’s decisions of 3 June 2010 concerning the implementation of the
Olaru and others
judgment (see the Decision of the Committee of Ministers about the enforcement of the judgment of
Olaru and others
adopted at the 1136th DH Meeting on 6-8 March 2012, CM/Del/Dec(2012)1136/15 and the decision in
Modranga and others
, cited above).
For these reasons, the Court unanimously
Decides
to join the applications;
Takes note
of the terms of the respondent Government’s declaration under Article 6 of the Convention and under Article 1 of Protocol No. 1 and of the modalities for ensuring compliance with the undertakings referred to therein;
Decides
to strike the applications out of its list of cases in accordance with Article 37 § 1 (c) of the Convention.
Marialena Tsirli
Luis López Guerra
Deputy Registrar
President
Appendix
No
Application No and date of lodging
Applicant’s details
Final judgment
Case details
13431/06,
21/03/2006
Ana SCHERLET,
born on 7/09/1937
Moldovan national, living in Cismichioi
Cahul District Court, 11/08/2003
Restitution of unlawfully confiscated property located in Cahul
12755/07,
06/03/2007
Grigore OLISEVSCHI,
born on 11/12/1955
Moldovan national, living in Chisinau
Centru District Court, 3/03/2004
Social housing case (military)
37259/07,
18/08/2007
Ghenadie VEVERITA,
born on 07/11/1974
Moldovan national, living in Chisinau
Supreme Court of Justice, 16/08/2006
Social housing case (penitentiary officer)