CtEDO 20.01.2014 Auto

KÁROLY NAGY v. HUNGARY

RESPONDENT
HUN
HOTĂRÂRE
20.01.2014
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2014
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
KÁROLY NAGY v. HUNGARY (CtEDO, 2014)
HUDOC · oficial

Comunicat la 20 ianuarie 2014 SECȚIUNE Cerere nr. 56665/09 Károly NAGY împotriva Ungariei depusă la 19 octombrie 2009 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Károly Nagy, este un național maghiar, care s-a născut în 1951 și trăiește în Gödöllő. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de către solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul a fost pastor al Bisericii calviniste maghiare. Ca urmare a unei proceduri disciplinare, el a fost respins din serviciu la 1 mai 2006. El a inițiat proceduri de drept de muncă împotriva Bisericii pentru remunerare nerambursată, dar Curtea de Munci Pest a întrerupt procedura. La apel, instanța de a doua instanță a susținut decizia la 27 mai 2007. Curtea Centrală de Pest a respins reclamația la 2 ianuarie 2008. Curtea a subliniat că afirmația reclamantului nu este susceptibilă de a se pronunța în judecată de către instanțe de stat. Prin apel, Curtea Regională de Budapesta a susținut această decizie la 27 octombrie 2008. Reclamantul a depus o cerere de reexaminare. La 28 mai 2009, Curtea Supremă a anulat decizia finală împreună cu procedura de primă instanță și a întrerupt procesul. Afirmă că afirmațiile reclamantei au aparținut exclusiv în fața jurisdicțiilor ecclesiale și nu au putut fi urmărite în fața instanțelor de stat (serviciul: după 6 iulie 2009). COMPLAINT Reclamantul se plânge că neajudarea cererilor sale de către instanțele de stat, din cauza faptului că au fost originate în serviciul ecclesiastic, constituie o negare discriminatorie a accesului la o instanță. Se bazează pe articolele 6 și 14 din Convenție. Conflictul în cauză, adică, o cerere de compensare pentru demiterea presupusă nejustificată a serviciului religios, intră în cadrul drepturilor și obligațiilor civile, astfel încât să atragă aplicabilitatea articolului 6? Dacă da, dreptul reclamantului de a avea acces la o instanță, astfel cum este garantat de art. 6 § 1, a fost respectat atunci când instanțele de stat au refuzat să audă cazul din cauza caracterului ecclesiastic al serviciului în care a apărut disputa? Reclamantul a fost discriminat, în ceea ce privește exercitarea drepturilor sale care se presupune că intră în cadrul articolului 6, având în vedere caracterul ecclesiastic al serviciului în care a avut origine litigiul, în încălcarea articolului 14 citit coroborat cu art. 6 din Convenție?

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă