Mihăilă împotriva României

SECȚIUNEA TERZĂ CAUZĂ DE MIHĂILĂ v. ROMANIA (Declarația nr. 66630/10) JUDGMENT STRASBOURG 11 februarie 2014 FINAL 11/05/2014 Această hotărâre a devenit finală în temeiul articolului 44 § 2 din Convenție. Acesta poate fi supusă revizuirii editoriale.

În cazul Mihăilă v. România, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), ședința în calitate de Cameră compusă din: Josep Casadevall, Președinte, Alvina Gyulumyan, Ján Šikuta, Nona Tsotsoria, Kristina Pardalos, Johannes Silvis, Iulia Antoanella Motoc, judecători și Santiago Quesada, secretarul secțiunii, având deliberat în privat la 21 ianuarie 2014, emite următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDURA Cazul a apărut într-o cerere (nr. 66630/10) împotriva României depusă la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de un național român, dl Daniel Claudiu Mihăilă („reclamantul”), la 3 noiembrie 2010. Reclamantul a fost reprezentat de doamna M. Stan, avocat practicant la București.

Guvernul român (“Guvernul”) a fost inițial reprezentat de Co-Agentul lor, dna I. Cambrea, din Ministerul Afacerilor Externe. Reclamantul a afirmat, în special, că a fost ținut în închisoarea Jilava în condiții incompatibile cu cerințele art. 3 din Convenție. La 23 ianuarie 2012, cererea a fost comunicată guvernului. FACTELE CIRCUMSTANCELE CAUZULUI Reclamantul s-a născut în 1973 și trăiește în Iași. La 14 decembrie 2009, Curtea de District a condamnat reclamantul de baterie și de comportament amenințator, pentru care a fost condamnat la doi ani și jumătate de închisoare și a ordonat să plătească o amendă. Condamnarea a fost susținută de Curtea de județul de la București la 3 mai 2010, în urma unui apel nefruntat de către reclamant.

La 26 ianuarie 2010, reclamantul a început să își îndeplinească condamnarea. El a fost eliberat din închisoare la 1 martie 2011. Descrierea reclamantului a condițiilor de închisoare. Reclamantul a furnizat următoarea descriere a condițiilor de detenție în închisoarea Jilava. A existat o problemă generală de suprapopulare și zgomot constant. Celulele erau murdare, aerul era învechit și au existat cockroaches, șobolani, bețivi și piciori în celule și paturi. Condițiile de igiene erau sărace în toată închisoarea, inclusiv în bucătărie și în toalete, unde nu existau intimitate. Clădirea era slab isolată, ceea ce a făcut foarte rece în timpul iernii și foarte fierbinte în vara, atunci când temperatura putea atinge adesea 50 C. Vietul în aceste condiții l-a făcut să piardă conștiința de mai multe ori.

Apa de robinet a fost imbecil, fiind umplută cu impurități și rugini din țevi. Alimentația a fost de calitate slabă și gătit cu apa de închisoare. În plus, au existat cocoarele pe mese de cantină și locul a fost infestat cu șoareci. 10. Reclamantul a susținut că drogurile sunt tratate deschis în închisoare și că utilizatorii de droguri îl vor ataca, își vor fura hainele și îl vor abuza pentru a obține bani pentru droguri. El nu a raportat abuzul, deoarece atacatorii săi l-au amenințat să-l omoare dacă a făcut-o. 11. Reclamantul a declarat că după primele șase luni de detenție, el a fost privat de somn, mâncare și apă, și-a pierdut dinții și greutatea, și a devenit deprimat. Condiții de detenție în conformitate cu dosarele oficiale a închisorii 12. Potrivit dosarelor oficiale a închisorii, reclamantul a fost transferat de șaisprezece ori în timpul detenției, dar și-a îndeplinit majoritatea condamnării în închisoarea Jilava.

Celulele pe care le-a fost plasate între 36 și 38,34 m mp și conținea 18 sau 19 paturi, majoritatea timp fiind puțin sub capacitatea deplină. 13. Întrucât reclamantul a fost atribuit unui regim semi-deschis ( regim semi-deschis), ușile celulare au fost lăsate deschise, cu excepția atunci când alimentele au fost servite, și el a avut acces zilnic la curte între 8 și 11 A.m. și din nou între ora 1 și ora 17: Celulele pot fi aviate prin deschiderea ferestrelor. Reclamantul a avut acces nereglementat la toaletă, care a fost complet separat de spațiul de locuință celulară de către un perete. A fost încălzire centrală pe întreg închisoare. Deținuții au avut acces la duș de două ori pe săptămână; camerele de duș au fost renovate chiar și în 2009. 14. Calitatea apei a fost testată periodic și a alimentelor zilnice.

Rezultatele au fost satisfăcătoare. 15. Higiene și controlul dăunătorilor au fost efectuate de companii specializate. Toaletele au fost dezinfectate zilnic și celulele ori de câte ori este necesar. 16. Hainele deținuților au fost spălate săptămânal la cerere. II. LEI DOMESTICE RELEVANT 17. Exceptele din Legea nr. 275/2006 privind executarea condamnărilor referitoare la drepturile deținuților și la remediile prevăzute în aceasta sunt rezumate în Iacov Stanciu c. România (nr. 35972/05, §§ 113 119, 24 iulie 2012). Rezultatele și recomandările relevante ale Comitetului European pentru Prevenirea Torturii și a Tratamentelor sau Puncturilor Inumane sau Degradante („PTC”) și ale rapoartelor Comisiei pentru Drepturile Omului, făcute în urma numeroase vizite la închisoarea românească, inclusiv la închisoarea Jilava, sunt, de asemenea, rezumate în Iacov Stanciu (citată mai sus, §§ 125-129).

Partea relevantă a raportului Comitetului de la Helsinki din 12 iunie 2008 în ceea ce privește condițiile de detenție din închisoarea Jilava se citește după cum urmează: „... subsolul vechei clădiri a fost complet inundat cu apă reziduală... În consecință, șobolanii și cocoalele (și în funcție de unii deținuți) au infestat celulele din acea parte a clădirii. În plus, majoritatea celulelor au fost infestate cu păduchi, în principal datorită saltelelor de pat uscate. Nici o operațiune de deluzing ar putea fi eficace atâta timp cât saltelele nu au fost înlocuite ... Managementul închisorii a susținut că a angajat mai multe companii de control al dăunătorilor, care toate au renuntat după luarea în considerare situația în închisoare.

O altă problemă notorie a fost calitatea extrem de slabă a apei (sau umplută de impurități) - incapabilă de băut și riscant chiar pentru spălat ... În ceea ce privește spațiul de detenție, zona totală a spațiului de detenție a fost de 3.034,81 mp, în timp ce populația a fost de 1.460, însemnând 2.08 mp. m spațiul de detenție disponibil per deținut, jumătate din norma minimă recomandată de CPT ... Zona bucătăriei era complet nehigienică și calitatea alimentelor era săracă ...” PRESUPUSA ÎNCĂLCARE A ARTICOLUL 3 AL CONVENȚIEI 20. Considerând articolele 3 și 5 din Convenție, reclamantul s-a plâns cu privire la condițiile de detenție în închisoarea Jilava.

21. Prezenta plângere urmează să fie examinată în temeiul articolului 3 din Convenție, care scrie după cum urmează: „Nimeni nu va fi supus torturii sau tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante.” Admisibilitatea 22. Guvernul a susținut o opoziție de neepuizare a căilor de recurs interne, susținând că reclamantul nu a depus nicio plângere împotriva administrației închisorii cu privire la condițiile de detenție sau deteriorarea sănătății sale în închisoare. 23. Reclamantul nu a prezentat argumentele sale în termenele stabilite de Curte. 24. Curtea remarcă că plângerea reclamantului se referă la condițiile materiale ale detenției sale referitoare, printre altele, la suprapopularea și la centrele sălbatice slabe.

El nu a formulat o plângere separată privind asistența medicală în închisoare și a descris problemele sale de sănătate doar pentru a susține acuzațiile sale cu privire la condițiile slabe de detenție. 25. Curtea a constatat deja, în numeroase cazuri similare cu privire la plângerile referitoare la condițiile materiale de detenție referitoare la probleme structurale, cum ar fi suprapopularea sau instalațiile dilactate, că, având în vedere caracterul specific al acestui tip de plângere, acțiunile juridice sugerate de guvernul român nu constituie remedii eficace (a se vedea, printre alte autorități, Petrea c. România) , nr. 4792/03, § 37, 29 aprilie 2008; Cucu România , nr. 22362/06, § 73, 13 noiembrie 2012; și Niculescu c. România , nr. 25333/03, § 75, 25 iunie 2013). 26. Obiecția guvernului ar trebui, prin urmare, respinsă.

27. Curtea constată în continuare că această plângere nu este în mod manifestant bolnavă întemeiat în sensul articolului 35 § 3 litera (a) din Convenție, nici nu este inadmisibil din alte motive. Prin urmare, aceasta trebuie declarată admisibilă. Merits 28. Reclamantul a susținut că condițiile de detenție ale acestuia s-au îndepărtat de standardele impuse de Curte în jurisprudența sa în cauză. 29. Guvernul a contestat argumentele sale, pe baza dosarelor oficiale de închisoare. 30. Curtea se referă la principiile stabilite în jurisprudența sa privind condițiile de detenție (a se vedea, de exemplu, Kudła c. Polonia [GC], nr. 30210/96, §§ 90-94, ECHR 2000-XI; Kalashnikov c. Rusia , nr. 47095/99, §§ 97 et seq., ECHR 2002-VI; și Iacov Stanciu , citat mai sus, §§§§ 165-170).

Reafirmă, în special, că maltratamentul trebuie să atingă un nivel minim de severitate pentru ca acesta să se încadreze în domeniul de aplicare al articolului 3; evaluarea acestui minim este, în natura lucrurilor, relativă: depinde de toate circumstanțele cazului, cum ar fi natura și contextul tratamentului, modul și metoda executării sale, durata, efectele sale fizice sau psihice și, în unele cazuri, sexul, vârsta și starea de sănătate a victimei (a se vedea Kudła, citat mai sus, § 91). 31. Curtea a considerat că lipsa spațiului este un factor central în analiza dacă condițiile de detenție ale reclamantului respectă art. 3 (a se vedea Karalevičius c. Lituania , nr. 53254/99, § 39, 7 aprilie 2005 ). Într-o serie de cazuri, Curtea a considerat că un caz clar de suprapopulare a fost un element suficient pentru a concluziona că art. 3 din convenție a fost încălcat (a se vedea … Colesnicov v. România , nr. 36479/03, §§ 78-82, 21 decembrie 2010, și Budaca v. România , nr. 57260/10 , § 40-45, 17 iulie 2012 . De asemenea, a constatat deja încălcări ale articolului 3 din Convenție din cauza condițiilor materiale de detenție în închisoarea Jilava, în special în ceea ce privește suprapopularea și lipsa de igienă (a se vedea, de exemplu, Cucu , citat mai sus, §§ 9 și 82; Goh v. România , nr. 9643/03, § 66, 21 iunie 2011; Györgypál c. România , nr. 29540/08 , § 73, 26 martie 2013;

și Constantin Tudor România , nr. 43543/09 , § 75, 18 iunie 2013). 32. În cazul în care este vorba, Guvernul nu a prezentat niciun argument care să permită Curții să ajungă la o concluzie diferită. 33. În plus, observațiile reclamantului în ceea ce privește condițiile suprapopulate și nehigiene corespund constatărilor generale ale CPT în ceea ce privește închisoarea română (a se vedea punctul 18 de mai sus) și concluziile raportului Comitetului din Helsinki din România în ceea ce privește închisoarea Jilava (a se vedea punctul 19 de mai sus). 34. Curtea concluzionează că condițiile de detenție au cauzat prejudiciu reclamantului care a depășit nivelul inevitabil de suferință inerent la detenție și care a atins pragul de tratament degradant pronunțat de articolul A fost, în consecință, o încălcare a articolului 3 din Convenție în ceea ce privește condițiile materiale ale detenției reclamantului în închisoarea Jilava.

II. Reclamantul s-a plâns, în temeiul articolului 6 din Convenție, că procedura penală împotriva acestuia a fost nedrept și că dreptul său la presunția de nevinovăție a fost încălcat de procurorul care se ocupă de cazul său. 36. Cu toate acestea, având în vedere tot materialul în posesia sa, și în măsura în care chestiunile reclamate sunt în competența sa, Curtea constată că acestea nu dezvăluie nicio apariție a unei încălcări a drepturilor și libertăților prevăzute în Convenția sau în Protocolurile sale. Rezultă că aceste plângeri sunt vădit nefondate și trebuie respinse în conformitate cu art. 35 §§ § 3 a) și 4 din Convenție. III.

APLICAREA ARTICOLULUI 41 AL CONVENȚIEI 37. art. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale, și dacă dreptul intern al Înaltei Parte contractanți în cauză permite numai reparații parțiale, Curtea oferă, dacă este necesar, satisfacție echitabilă părții vătămate.” 38. În consecință, Curtea consideră că nu există nici un apel pentru a-l atribui pe acest cont. Pentru aceste motive, TRIBUNALUL, UNANIMOUS, declară plângerea privind condițiile de detenție în închisoarea Jilava admisibile și restul cererii inadmisibile; că a existat o încălcare a articolului 3 din Convenție; respinge cererea reclamantului pentru o justă satisfacție. Efectuată în limba engleză și notificată în scris la 11 februarie 2014, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul Curții.

THIRD SECTION

CASE OF MIHĂILĂ v. ROMANIA (Application no. 66630/10) JUDGMENT STRASBOURG 11 February 2014 FINAL 11/05/2014 This judgment has become final under Article 44 § 2 of the Convention. It may be subject to editorial revision. In the case of Mihăilă v. Romania, The European Court of Human Rights (Third Section), sitting as a Chamber composed of: Josep Casadevall, President, Alvina Gyulumyan, Ján Šikuta, Nona Tsotsoria, Kristina Pardalos, Johannes Silvis, Iulia Antoanella Motoc, judges, and Santiago Quesada, Section Registrar, Having deliberated in private on 21 January 2014, Delivers the following judgment, which was adopted on that date: PROCEDURE

THE CIRCUMSTANCES OF THE CASE

5. The applicant was born in 1973 and lives in Iași.

RELEVANT DOMESTIC LAW

17. Excerpts from Law no. 275/2006 on the execution of sentences concerning the rights of detainees and the remedies provided therein are summarised in Iacov Stanciu v. Romania (no. 35972/05, §§ 113 ‑ 119, 24 July 2012). 18 . The relevant findings and recommendations of the European Committee for the Prevention of Torture and Inhuman or Degrading Treatment or Punishment (“the CPT”) and the reports by the Council of Europe Commissioner for Human Rights, made following numerous visits to Romanian prisons, including Jilava Prison, are also summarised in Iacov Stanciu (cited above, §§ 125-129).

19 . The relevant part of the report of the Romanian Helsinki Committee of 12 June 2008 in respect of the conditions of detention in Jilava Prison reads as follows: “... the basement of the old part of the prison building was completely flooded with waste water ... Consequently, rats and cockroaches (and bedbugs according to some detainees) have infested the cells in that part of the building. Moreover, most cells were also infested with lice, mainly due to worn out bed mattresses. No delousing operation could be effective as long as the mattresses were not replaced ... The prison management claimed it had engaged several pest control companies, which all gave up after taking note of the situation in the prison.

Another notorious problem was the extremely poor water quality (muddy and filled with impurities) - unfit for drinking and risky even for washing ... In terms of detention space, the total area of detention space was 3,034.81 sq. m, while the population was 1,460 meaning 2.08 sq. m of available detention space per detainee, half of the minimum norm recommended by the CPT ... The kitchen area was totally unhygienic and the food quality was poor ...” THE LAW I.

ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE 3 OF THE CONVENTION

20. Relying on Articles 3 and 5 of the Convention, the applicant complained about the conditions of his detention in Jilava Prison.

OTHER ALLEGED VIOLATIONS OF THE CONVENTION

35. The applicant complained under Article 6 of the Convention that the criminal proceedings against him had been unfair, and that his right to the presumption of innocence had been breached by the prosecutor dealing with his case.

APPLICATION OF ARTICLE 41 OF THE CONVENTION

37. Article 41 of the Convention provides: “If the Court finds that there has been a violation of the Convention or the Protocols thereto, and if the internal law of the High Contracting Party concerned allows only partial reparation to be made, the Court shall, if necessary, afford just satisfaction to the injured party.”